Biblioteca Națională a României organizează, la 26 iunie 2025, un eveniment prilejuit de împlinirea a 70 de ani de la reînființarea acestei instituții (25 iunie 1955), potrivit unui comunicat al Bibliotecii Naționale a României transmis AGERPRES la 23 iunie 2025.

Deschiderea oficială a evenimentului aniversar va avea loc la ora 11.00, în aula Ministerului Culturii. Invitați de onoare: acad. Georgeta Filitti, prof. univ. dr. Ioana Pârvulescu, prof. univ. dr. Doina Banciu, Ioan Matei, directorul Direcției Politici Culturale, Ministerul Culturii, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu. Amfitrion: Bogdan Gheorghiu - director general interimar al Biblioteci Naționale a României.

La Sala Euforia a Bibliotecii Naționale a României, de la ora 13.00, are loc vernisajul expoziției 'Breviar 70. O istorie a Bibliotecii Naționale a României', iar la ora 14.00, va avea loc o întâlnire profesională, 'Biblioteci în dialog', găzduită de Sala 'Mircea Eliade' a Bibliotecii Naționale a României. Invitați: lector univ. dr. Robert Coravu - prodecan al Facultății de Litere, Universitatea din București; dr. Carmen Pesantez - președinte al Asociației Bibliotecarilor din România; dr. Dragoș Adrian Neagu - președinte al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, președinte al Comisiei Naționale a Bibliotecilor din România; lector univ. dr. Bogdan Hrib - membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociației Profesioniștilor în Relații Publice, cadru didactic la Facultatea de Management din SNSPA. Moderator: dr. Nicoleta Rahme, director adjunct Biblioteca Națională a României.

***

Biblioteca Națională a României a fost înființată prin H.C.M. nr. 1193 din 25 iunie 1955, sub denumirea Biblioteca Centrală de Stat, fiind principala bibliotecă publică a țării, instituție creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuțiile specifice unei biblioteci naționale, conform standardelor UNESCO, indică istoricul publicat pe site-ul oficial https://www.bibnat.ro/.

Originile Bibliotecii Naționale se regăsesc într-una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului 'Sf. Sava' din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organic al Valahiei, la 1 iulie 1831, în care se mai prevedea și alocarea unei sume anuale de 350.000 de lei pentru 'ținerea școalelor publice în capitală și în celelalte orașe ale Principatului, a tipografii, a bilbiotecii'. Cu titulatura de Bibliotecă a Statului, Biblioteca Națională și-a deschis sala de lectură pentru public în iunie 1838, punând la dispoziție 10.000 de volume, director (și conservator) fiind profesorul de limba greacă George Ioanid (1800-1888), iar custode profesorul Nicolae Nenovici (1820-1863).

După Unirea Principatelor Române, în 1859, a avut loc o reorganizare a activității bibliotecii după principiile biblioteconomiei moderne, reorganizare realizată de o comisie alcătuită din patru personalități ale vremii: August Treboniu Laurian (1810-1881), Cezar Boliac (1813-1881), Eric Winterhalder (1808-1889) și Costache Aristia (1800-1880). La trei decenii de la înființarea sa, Biblioteca Statului a devenit una dintre instituțiile de prestigiu similare din Europa. În 1861, a primit un nou sediu, în noua clădire a Universității din București. Trei ani mai târziu a fost redenumită - Biblioteca Centrală a Statului (Regulamentul pentru bibliotecile publice emis de Nicolae Kretzulescu, ministrul Instrucțiunii publice).

Prin Decretul Regal nr. 1823 din 11 aprilie 1901, Biblioteca Centrală a Statului a fost desființată, fondurile sale (26.035 de titluri, respectiv 47.736 de volume) trecând în patrimoniul Academiei Române.

Necesitatea îndeplinirii funcțiilor de bibliotecă națională a dus la reînființarea acestei instituții după o întrerupere de 54 de ani, la 25 iunie 1955, biblioteca reluându-și activitatea sub numele de Biblioteca Centrală de Stat.

Fondul Bibliotecii Naționale reunea unele biblioteci publice și cele aparținând unor așezăminte, fundații, muzee, colecții particulare, precum: Biblioteca Ateneului Român, Biblioteca Așezământului I.C. Brătianu, fondurile Muzeului Al. Saint-Georges; fondurile Fundației Mihail Kogălniceanu; colecțiile particulare ale lui G. Fotino, Văcărescu-Calimachi, Al. Cantacuzino, Constantin Karadja etc., amintește site-ul oficial al Bibliotecii Naționale.

În 1956, Biblioteca s-a deschis pentru public în clădirea Palatului de Justiție, punând la dispoziția cititorilor 41.959 unități bibliografice. Angela Popescu-Brădiceni (1927-2007) a fost directorul instituției până în 1990. Prin H.C.M. nr. 1784/1957, Biblioteca Centrală a primit un nou sediu, fostul Palat al Burselor (până în 2012).

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea regimului comunist, prin H.G. nr. 130 din 5 februarie 1990, Biblioteca Centrală de Stat a devenit Biblioteca Națională a României, instituție de drept public, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii.

Noul sediu al Bibliotecii Naționale a României, inaugurat la 15 decembrie 2011, se află în Bulevardul Unirii, nr. 22, într-o clădire a cărei construcție a început în anul 1986. În 2004 s-a făcut o revizie a proiectului din 1986, iar în 2006 Ministerul Culturii a luat hotărârea transformării construcției în Centru Cultural și Bibliotecă Națională, după un concept nou. Au fost prevăzute săli de lectură specializate, spații de depozitare, birouri și spații tehnice, iar pentru Centrul Cultural au fost prevăzute o aulă cu 400 de locuri, săli de conferințe, spații polivalente pentru diverse întâlniri, săli pentru evenimente multimedia ș.a.

Deschiderea către public a avut loc treptat, în perioada 23-27 aprilie 2012, când Biblioteca Națională a României a propus un program inaugural prin intermediul căruia a prezentat publicului larg activitățile și misiunea unei biblioteci naționale, atât zonele de interferență între biblioteca națională și celelalte tipuri de biblioteci (publice, specializate, universitare, școlare, de cercetare), cât și cele de interferență între biblioteca națională și alte instituții info-documentare, precum muzeele, arhivele, centrele culturale.

Imobilul din strada Biserica Amzei nr. 5-7 a găzduit, până în august 2012, Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României, redevenind cunoscut sub denumirea de Așezămintele 'Ion I. C. Brătianu'. În 2023, imobilul a intrat în consolidare și restaurare, investiția fiind inclusă în Proiectul privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală, finanțat de Guvernul României în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Biblioteca 'Batthyaneum' din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale a României, a fost fondată în 31 iulie 1798, de episcopul Ignatius de Batthyan. Sediul său se află într-o fostă biserică ce a aparținut ordinului călugăresc al Trinitarienilor, dar care a fost preluată de episcop și transformată în observator și bibliotecă. Colecțiile sale cuprind manuscrise, cărți vechi și rare (celebrul codice carolingian din anul 810 'Codex Aureus'), incunabule, artefacte (piese liturgice, tablouri, plastică romană, topoare neolitice, plăcuțe cu inscripții cuneiforme), monede, colecții de scoici, cochilii, minerale.

Filiala Biblioteca 'Omnia' din Craiova, înființată în 1990 și inaugurată oficial în 1991, deține un fond de aproximativ 30.000 de volume din diverse domenii, precum și o colecție de periodice. Filiala își are sediul în Casa Pleșia, monument de arhitectură, construit în 1890, după proiectul arhitectului francez Albert Galleron, potrivit https://www.bibnat.ro/.

Misiunea Bibliotecii Naționale a României constă în dezvoltarea, organizarea, conservarea și valorificarea patrimoniului documentar național, contribuind, prin multiple forme de promovare, la susținerea proceselor de informare, studiu, cercetare și educație. Adaptarea constantă și neîntreruptă la schimbările sociale și tehnologice este cheia pentru ca Biblioteca Națională a României să rămână o instituție fundamentală pentru cultura română.

Planul strategic pentru perioada 2024-2029 este concentrat pe trei axe principale: memorie - dobândirea, menținerea și asigurarea accesului la colecții; cunoaștere - furnizarea de cercetări, analize și informații competente și obiective, în măsură să ajute la dobândirea gândirii critice a utilizatorilor; creativitate - promovarea și susținerea valorilor culturale în rândul tuturor generațiilor, prin încurajarea și găzduirea, în măsura posibilului, a cât mai multor producători de bunuri culturale. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.bibnat.ro