Eveniment al Bibliotecii Naționale a României, care sărbătorește șapte decenii de cultură, memorie și patrimoniu
Biblioteca Națională a României organizează, la 26 iunie 2025, un eveniment prilejuit de împlinirea a 70 de ani de la reînființarea acestei instituții (25 iunie 1955), potrivit unui comunicat al Bibliotecii Naționale a României transmis AGERPRES la 23 iunie 2025.
Deschiderea oficială a evenimentului aniversar va avea loc la ora 11.00, în aula Ministerului Culturii. Invitați de onoare: acad. Georgeta Filitti, prof. univ. dr. Ioana Pârvulescu, prof. univ. dr. Doina Banciu, Ioan Matei, directorul Direcției Politici Culturale, Ministerul Culturii, prof. univ. dr. Adrian Cioroianu. Amfitrion: Bogdan Gheorghiu - director general interimar al Biblioteci Naționale a României.
La Sala Euforia a Bibliotecii Naționale a României, de la ora 13.00, are loc vernisajul expoziției 'Breviar 70. O istorie a Bibliotecii Naționale a României', iar la ora 14.00, va avea loc o întâlnire profesională, 'Biblioteci în dialog', găzduită de Sala 'Mircea Eliade' a Bibliotecii Naționale a României. Invitați: lector univ. dr. Robert Coravu - prodecan al Facultății de Litere, Universitatea din București; dr. Carmen Pesantez - președinte al Asociației Bibliotecarilor din România; dr. Dragoș Adrian Neagu - președinte al Asociației Naționale a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, președinte al Comisiei Naționale a Bibliotecilor din România; lector univ. dr. Bogdan Hrib - membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociației Profesioniștilor în Relații Publice, cadru didactic la Facultatea de Management din SNSPA. Moderator: dr. Nicoleta Rahme, director adjunct Biblioteca Națională a României.
***
Biblioteca Națională a României a fost înființată prin H.C.M. nr. 1193 din 25 iunie 1955, sub denumirea Biblioteca Centrală de Stat, fiind principala bibliotecă publică a țării, instituție creată pe baze biblioteconomice moderne, având atribuțiile specifice unei biblioteci naționale, conform standardelor UNESCO, indică istoricul publicat pe site-ul oficial https://www.bibnat.ro/.
Originile Bibliotecii Naționale se regăsesc într-una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului 'Sf. Sava' din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organic al Valahiei, la 1 iulie 1831, în care se mai prevedea și alocarea unei sume anuale de 350.000 de lei pentru 'ținerea școalelor publice în capitală și în celelalte orașe ale Principatului, a tipografii, a bilbiotecii'. Cu titulatura de Bibliotecă a Statului, Biblioteca Națională și-a deschis sala de lectură pentru public în iunie 1838, punând la dispoziție 10.000 de volume, director (și conservator) fiind profesorul de limba greacă George Ioanid (1800-1888), iar custode profesorul Nicolae Nenovici (1820-1863).
După Unirea Principatelor Române, în 1859, a avut loc o reorganizare a activității bibliotecii după principiile biblioteconomiei moderne, reorganizare realizată de o comisie alcătuită din patru personalități ale vremii: August Treboniu Laurian (1810-1881), Cezar Boliac (1813-1881), Eric Winterhalder (1808-1889) și Costache Aristia (1800-1880). La trei decenii de la înființarea sa, Biblioteca Statului a devenit una dintre instituțiile de prestigiu similare din Europa. În 1861, a primit un nou sediu, în noua clădire a Universității din București. Trei ani mai târziu a fost redenumită - Biblioteca Centrală a Statului (Regulamentul pentru bibliotecile publice emis de Nicolae Kretzulescu, ministrul Instrucțiunii publice).
Prin Decretul Regal nr. 1823 din 11 aprilie 1901, Biblioteca Centrală a Statului a fost desființată, fondurile sale (26.035 de titluri, respectiv 47.736 de volume) trecând în patrimoniul Academiei Române.
Necesitatea îndeplinirii funcțiilor de bibliotecă națională a dus la reînființarea acestei instituții după o întrerupere de 54 de ani, la 25 iunie 1955, biblioteca reluându-și activitatea sub numele de Biblioteca Centrală de Stat.
Fondul Bibliotecii Naționale reunea unele biblioteci publice și cele aparținând unor așezăminte, fundații, muzee, colecții particulare, precum: Biblioteca Ateneului Român, Biblioteca Așezământului I.C. Brătianu, fondurile Muzeului Al. Saint-Georges; fondurile Fundației Mihail Kogălniceanu; colecțiile particulare ale lui G. Fotino, Văcărescu-Calimachi, Al. Cantacuzino, Constantin Karadja etc., amintește site-ul oficial al Bibliotecii Naționale.
În 1956, Biblioteca s-a deschis pentru public în clădirea Palatului de Justiție, punând la dispoziția cititorilor 41.959 unități bibliografice. Angela Popescu-Brădiceni (1927-2007) a fost directorul instituției până în 1990. Prin H.C.M. nr. 1784/1957, Biblioteca Centrală a primit un nou sediu, fostul Palat al Burselor (până în 2012).
Imediat după evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea regimului comunist, prin H.G. nr. 130 din 5 februarie 1990, Biblioteca Centrală de Stat a devenit Biblioteca Națională a României, instituție de drept public, cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Culturii.
Noul sediu al Bibliotecii Naționale a României, inaugurat la 15 decembrie 2011, se află în Bulevardul Unirii, nr. 22, într-o clădire a cărei construcție a început în anul 1986. În 2004 s-a făcut o revizie a proiectului din 1986, iar în 2006 Ministerul Culturii a luat hotărârea transformării construcției în Centru Cultural și Bibliotecă Națională, după un concept nou. Au fost prevăzute săli de lectură specializate, spații de depozitare, birouri și spații tehnice, iar pentru Centrul Cultural au fost prevăzute o aulă cu 400 de locuri, săli de conferințe, spații polivalente pentru diverse întâlniri, săli pentru evenimente multimedia ș.a.
Deschiderea către public a avut loc treptat, în perioada 23-27 aprilie 2012, când Biblioteca Națională a României a propus un program inaugural prin intermediul căruia a prezentat publicului larg activitățile și misiunea unei biblioteci naționale, atât zonele de interferență între biblioteca națională și celelalte tipuri de biblioteci (publice, specializate, universitare, școlare, de cercetare), cât și cele de interferență între biblioteca națională și alte instituții info-documentare, precum muzeele, arhivele, centrele culturale.
Imobilul din strada Biserica Amzei nr. 5-7 a găzduit, până în august 2012, Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României, redevenind cunoscut sub denumirea de Așezămintele 'Ion I. C. Brătianu'. În 2023, imobilul a intrat în consolidare și restaurare, investiția fiind inclusă în Proiectul privind reabilitarea patrimoniului construit și a clădirilor cu destinație culturală, finanțat de Guvernul României în parteneriat cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
Biblioteca 'Batthyaneum' din Alba Iulia, filială a Bibliotecii Naționale a României, a fost fondată în 31 iulie 1798, de episcopul Ignatius de Batthyan. Sediul său se află într-o fostă biserică ce a aparținut ordinului călugăresc al Trinitarienilor, dar care a fost preluată de episcop și transformată în observator și bibliotecă. Colecțiile sale cuprind manuscrise, cărți vechi și rare (celebrul codice carolingian din anul 810 'Codex Aureus'), incunabule, artefacte (piese liturgice, tablouri, plastică romană, topoare neolitice, plăcuțe cu inscripții cuneiforme), monede, colecții de scoici, cochilii, minerale.
Filiala Biblioteca 'Omnia' din Craiova, înființată în 1990 și inaugurată oficial în 1991, deține un fond de aproximativ 30.000 de volume din diverse domenii, precum și o colecție de periodice. Filiala își are sediul în Casa Pleșia, monument de arhitectură, construit în 1890, după proiectul arhitectului francez Albert Galleron, potrivit https://www.bibnat.ro/.
Misiunea Bibliotecii Naționale a României constă în dezvoltarea, organizarea, conservarea și valorificarea patrimoniului documentar național, contribuind, prin multiple forme de promovare, la susținerea proceselor de informare, studiu, cercetare și educație. Adaptarea constantă și neîntreruptă la schimbările sociale și tehnologice este cheia pentru ca Biblioteca Națională a României să rămână o instituție fundamentală pentru cultura română.
Planul strategic pentru perioada 2024-2029 este concentrat pe trei axe principale: memorie - dobândirea, menținerea și asigurarea accesului la colecții; cunoaștere - furnizarea de cercetări, analize și informații competente și obiective, în măsură să ajute la dobândirea gândirii critice a utilizatorilor; creativitate - promovarea și susținerea valorilor culturale în rândul tuturor generațiilor, prin încurajarea și găzduirea, în măsura posibilului, a cât mai multor producători de bunuri culturale. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.bibnat.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l