logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

1 Decembrie - Ziua Naţională a României

Imagine din galeria Agerpres

Ziua Naţională a României este sărbătorită, în fiecare an, începând din 1990, la data de 1 Decembrie. Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta, la 1 decembrie 1918, rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, potrivit www.cdep.ro.

 

 

Marcarea pentru prima dată a Zilei Naţionale a României, la 1 Decembrie (1990); depuneri de coroane la statuia lui Mihai Viteazul din Alba Iulia.

Foto: (c)  ILIE BUMBAC/Arhiva istorică AGERPRES


La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au avut loc parade militare şi au fost organizate numeroase ceremonii cuprinzând depuneri de coroane, dar şi alte manifestări.

 

 

Defilarea soldaţilor români pe sub Arcul de Triumf din Bucureşti, cu ocazia sărbătoririi Zilei Naţionale a României (1990).

Foto: (c)  CORNEL MOCANU/Arhiva istorică AGERPRES


În acest an, în contextul pandemiei de COVID-19, Ziua Naţională va fi marcată la nivelul întregii ţări cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitare a răspândirii noului coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical.

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, şi părăsea ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.

 

 

Parada militară prilejuită de sărbătoarea Naţională a României (1866-1947) (10 mai 1946). 

Foto:  Arhiva istorică AGERPRES


Începând cu anul 1948 şi până în 1989, anul prăbuşirii regimului comunist în România, data de 23 august a fost Ziua Naţională a României. La 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

***
La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român întrunit la Oradea a adoptat, în unanimitate, o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza "printre naţiunile libere" (în baza dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa), consemnează "Istoria României în date" (Editura Enciclopedică, 2003). În declaraţia redactată de Vasile Goldiş se sublinia, astfel, necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate "să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române". Totodată, se cerea "afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională". Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918.

 

 

Manifestări organizate la Reşiţa, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României (2019).

Foto: (c)  PAULA NEAMTU / AGERPRES FOTO


În acest sens, a fost constituit Consiliul Naţional Român Central de la Budapesta (mutat, apoi, la Arad), unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum şi principiile sale de acţiune. Acesta era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu), notează sursa de mai sus.

La 9/22 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central a adoptat o Notă Ultimativă prin care cerea guvernului maghiar "puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească". Tratativele între delegaţia Consiliului Naţional Român Central, compusă din Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Gheorghe Crişan, cărora li s-a adăugat şi Iuliu Maniu, şi delegaţia Consiliului Naţional Maghiar, condusă de Oszkár Jászi, ministrul naţionalităţilor în guvernul condus de Mihaly Karoly, au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Acestea s-au soldat cu un eşec, deoarece partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar.

 

 

Manifestări organizate la Zalău, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României (2019).

Foto: (c)  SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO


În acest context, Consiliul Naţional Român Central, prin Vasile Goldiş, a declarat că "naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii". Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiaseră guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

La Adunarea Naţională, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se aflau în Sala Unirii, fosta cazină militară (club sau cazinou al ofiţerilor), pe lângă cei 1.228 de delegaţi (deputaţi) aleşi în circumscripţiile electorale, cât şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat ş.a., şi "peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri", potrivit volumului "Scurtă istorie a românilor" (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977).

 

 

Manifestări organizate la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I, cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României (2018).

Foto: (c)  GRIGORE POPESCU / AGERPRES FOTO


Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiş, care a prezentat rezoluţia redactată de Consiliul Naţional Central Român. A subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: "Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească. Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă... teritoriile locuite de români au fost teritorii româneşti. După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuiesc să fie uniţi cu regatul român". Totodată, Iuliu Maniu, în discursul său, a rugat Adunarea Naţională să primească proiectul de rezoluţie, "pentru a întemeia pentru vecie România unită şi mare şi a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democraţie şi deplină dreptate socială".

Rezoluţia a fost votată în unanimitate, într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, şi a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român, respectiv unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat unitar şi naţional: România Mare. La propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componenţa Marelui Sfat Naţional, organism cu caracter legislativ, format din reprezentanţi ai diferitelor profesii şi categorii sociale.

 

 

Manifestări organizate cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, la Târgu Mureş (2018).

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO


În ziua în care Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta istorica hotărâre, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi ani în care s-au aflat în refugiu la Iaşi. Astfel, Bucureştiul a redevenit capitala României întregite. Ziarul Mişcarea, în articolul "Plecarea Suveranilor" din 16 noiembrie 1918, consemna următoarele: "Pentru vechea capitală a Moldovei se încheie un capitol de istorie. Porţile Iaşului s-au deschis larg acum doi ani pentru a primi pe Suverani, care veneau cu drapelul şi oştirea ţării, pentru a duce mai departe lupta pentru înfăptuirea visului secular al românismului. Erau zile de restrişte şi durere. Aici, însă, pe pământul binecuvântat al Moldovei, în cetatea lui Ştefan cel Mare şi a lui Cuza-Vodă, Regele şi Regina au trăit zilele cele mai grele, dar şi cele mai mari din viaţa poporului român" ("Istoria românilor", vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

Prin Decretul-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie, publicat în "Monitorul Oficial" nr. 212 din 13/26 decembrie, se consfinţea pe plan intern unirea: "Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt şi rămân de-a pururi unite cu Regatul României", conform volumului amintit mai sus.

 

 

Manifestări organizate cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, la Alba Iulia (2018).

Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO


La câteva luni de la Marea Unire, în mai 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins pentru prima dată un lung turneu în Transilvania, în care au fost însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi. S-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, adesea entuziastă, se arată în volumul "Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I" (vol. II, Editura Enciclopedică, 2004). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, Vlad Ruşeanu; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

 

Explicaţie foto din deschidere: Parada militară organizată cu ocazia zilei de 1 Decembrie - Ziua Naţională a României, în zona Arcului de Triumf din Bucureşti (2019).

Afisari: 16

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 04-04-2025 11:00

DOCUMENTAR: Actorul Robert Downey Jr. împlinește 60 de ani (4 aprilie)

Actorul Robert Downey Jr. s-a născut la 4 aprilie 1965, în Manhattan, New York. Este fiul scriitorului și regizorului Robert Downey Sr. și al actriței Elsie Downey. A studiat la Stagedoor Manor Performing Arts Training Center din New York. După divorțul părinților, în 1978, s-a mutat cu tatăl său în California. În 1982, a renunțat la Liceul Santa Moni

Documentare 04-04-2025 10:45

4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)

La 4 aprilie 2025 este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Această zi a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, ca urmare a adoptării textului Rezoluției 60/97, conform www.un.org. În acest an, ziua internațională

Documentare 04-04-2025 10:30

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

* În ziua de 4 aprilie, Academia Română marchează 159 de ani de la fondare, în cadrul unei sesiuni festive desfășurată începând cu ora 10.00. Evenimentul este urmat de Ziua porților deschise. Potrivit unui comunicat al Academiei Române, cu acest prilej aniversar, președintele Academiei Române, academic

Documentare 04-04-2025 10:00

DOCUMENTAR: 50 de ani de la fondarea companiei Microsoft de către Bill Gates și Paul Allen (4 aprilie 1975)

În 1975, Bill Gates și Paul Allen au pus bazele Microsoft - uneori Micro-Soft, pentru microprocesoare și software - pentru a dezvolta sisteme software pentru computerul personal Altair 8800, amintește site-ul de știri al companiei în secțiunea ''Microsoft is born''. Allen și-a părăsit slujba de programator din Boston, iar Gates a re

Documentare 04-04-2025 09:30

Lansarea albumului 'Who Believes In Angels?', semnat de Elton John și Brandi Carlile

Cântărețul britanic Elton John și cântăreața americană Brandi Carlile lansează vineri, 4 aprilie 2025, albumul de studio, care se intitulează 'Who Believes In Angels?', produs de casa de discuri Interscope Records, precizează www.eltonjohn.com. Acest material discografic conține 10 piese. Cei doi ar

Documentare 04-04-2025 09:15

4 aprilie - Ziua Academiei Române

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', instituția și-a început act

Documentare 04-04-2025 08:30

Festivalul Quais du Polar din Lyon, dedicat literaturii polițiste (4-6 aprilie)

Între zilele de 4 și 6 aprilie 2025, are loc în Lyon, Franța, cea de-a 21-a ediție a Festivalului Quais du polar, dedicat literaturii polițiste, arată https://quaisdupolar.com/. Locurile de desfășurare sunt Hotel de Ville, clădire istorică în care funcționează și primăria orașului, Palai

Documentare 04-04-2025 08:15

Cea de-a XVIII-a ediție a Concursului Național iTEC (4-6 aprilie)

În intervalul 4-6 aprilie 2025, se desfășoară, la Timișoara, Concursul Național iTEC, ajuns la ediția a XVIII-a, conform itec.ro. Evenimentul este organizat de Liga Studenților din Facultatea de Automatică și Calculatoare a Universității Politehnica Timișoara (UPT), în parteneriat cu Facultatea de Auto

Documentare 04-04-2025 08:00

Prezidențiale2025/ Calendarul alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025

Calendarul alegerilor prezidențiale pentru alegerile din 4 mai 2025 a fost stabilit prin Hotărârea de Guvern nr. 17/2025 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României din anul 2025. Astfel, primul tur al alegerilor prezidențiale este programat pe 4 mai, iar al doilea pe 18 mai 2025. De ase

Documentare 04-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Cuvântul 'sociopat' este unul misterios. Originile lui își au bazele într-o știință seculară, dar, de atunci, a fost greșit atribuit, pentru a se referi la tot felul de păcate. Nu există - nu mai există - o singură definiție a termenului. Cuvântul, cam ca oamenii pe care îi reprezintă, a devenit un fel de paradox. Un substantiv

Documentare 04-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 4 aprilie

Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima (Denia Acatistului Bunei Vestiri) Greco-catolice Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful. Acatistul Maicii Domnului Romano-catolice Sf. Isidor, ep. înv.

Documentare 04-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie

Este a 94-a zi a anului 2025. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 51 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 10 h 39 m și apune la 02 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)

Documentare 03-04-2025 12:00

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechiul sat Holloko din Ungaria

Vechiul sat Holloko din nordul Ungariei a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1987, datorită modului excepțional în care a conservat arhitectura, cultura și particularitățile stilului de viață din mediul rural de dinaintea practicilor agricole moderne ale secolului XX, potrivit whc.unesco.org

Documentare 03-04-2025 11:30

Congresul ordinar al UEFA, la Belgrad (3 aprilie)

La 3 aprilie 2025 se desfășoară, la Belgrad, în Sava Congress Centar, cel de-al 49-lea Congres ordinar al UEFA, conform https://www.uefa.com/. Congresul UEFA este organismul suprem de control al UEFA și reunește președinții și secretarii generali care reprezintă fiecare dintre cele 55 de asociații membr

Documentare 03-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar

Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar este autorul unor exegeze despre clasici și contemporani. S-a născut la 3 aprilie 1945, în localitatea Lera-Chiojdu, județul Buzău. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969), a lucrat ca reporter și redactor de carte la mai multe reviste, z