O PERSONALITATE PE ZI: Scriitorul Dumitru Radu Popescu

Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, eseist şi poet, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 19 august 1935, în localitatea bihoreană Păuşa, într-o familie de învăţători, potrivit "Dicţionarului general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, 2006) şi "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2001).
După ce a absolvit şcoala primară în comuna Dânceu, judeţul Mehedinţi, a urmat cursurile Şcolii Normale "Iosif Vulcan" (1946-1949), apoi cursurile Liceului "Emanoil Gojdu" din Oradea (1949-1953), conform paginii de facebook a Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.
Între 1953 şi 1956 a studiat la Facultatea de Medicină Generală din Cluj, pe care a abandonat-o după trei ani, pentru a se înscrie, tot la Cluj, la Facultatea de Filologie a Universităţii "Babeş-Bolyai", luându-şi licenţa în 1961.
Autor deosebit de productiv, D.R. Popescu este una dintre figurile emblematice ale culturii române, având o operă vastă, ce cuprinde proză, teatru, poezie, eseuri şi scenarii de film.
A debutat în 1953 cu versuri şi proză în ziarul "Crişana" din Oradea, iar în 1954 a avut loc debutul său în proză în revista "Steaua".
La 1 martie 1956, a fost angajat de A.E. Baconsky la revista "Steaua". În perioada 1970-1982 a fost redactor-şef al revistei "Tribuna"; între 1969 şi 1981, a fost secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca. În 1982 a fost numit redactor-şef la "Contemporanul". Între 1981 şi 1989 a fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Membru corespondent, din 24 octombrie 1997, şi membru titular, din 24 martie 2006, al Academiei Române, devine director general al Editurii Academiei Române (din 2006) şi vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific editorial.
A publicat volume de proză: "Fuga" (1958); "Zilele săptămânii" (1959); "Umbrela de soare" (1962); "Fata de la miazăzi" (1964); "Vara oltenilor" (1964); "Somnul pământului" (1965); "Duios Anastasia trecea" (1967); "Prea mic pentru un război atât de mare" (1969).
A semnat romanele: "F" (1969); "Cei doi din dreptul Ţebei sau Cu faţa la pădure" (1973); "Vânătoarea regală" (1973); "O bere pentru calul meu" (1974); "Ploile de dincolo de vreme" (1976); "Împăratul norilor" (1976); "Iepurele şchiop" (1981); "Podul de gheaţă" (1982); "Oraşul îngerilor" (1985); "Dumnezeu în bucătărie" (1994); "Truman Capote şi Nicolae Ţic" (1995); "Paolo şi Francesca şi al treisprezecelea apostol" (1998); "Săptămâna de miere" (1999); "Călugărul Filippo Lippi şi călugăriţa Lucrezia Buti" (2000); "Falca lui Cain" (2001); "Întoarcerea tatălui risipitor" (2009).
A publicat volumul de versuri "Câinele de fosfor" (1982), dar mai ales piese de teatru: "Vara imposibilei iubiri"; "Visul"; "Pădurea cu pupeze". A publicat volumele de teatru: "Aceşti îngeri trişti" (1970, pentru care a primit Premiul "I.L. Caragiale" al Academiei Române); "Piticul din grădina de vară" (1972); "Teatru" (1974); "9" (1981); "Rezervaţia de pelicani" (1983); "Moara de pulbere" (1987); "Mireasa cu gene false" (1994); "Dragostea e ca şi o râie" (1995); "B. Stoker şi Contele Dracula" (2000); "O batistă în Dunăre" (2001); "Anglia" (2003); "Săptămâna cu o mie şi una de nopţi" (2003); "Cucul de fier" (2004); "Ştefan cel Mare" (2004); "Nopţile săptămânii" (2005); "Domnul Fluture şi doamna Fluture" (2006); "Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen" (2007); "Diavolul aproximativ" (2008); "Epistola către englezi" (2009); "Paznicul de la depozitul de nisip".
Este, de asemenea, autorul unor volume de eseuri: "Virgule" (1978); "Galaxia Grama" (1984); "Complexul Ofeliei" (1998); "Actori la curtea prinţului Hamlet" (1999); "Dudul lui Shakespeare" (2001); "Puşca lui Caragiale" (2002).
Totodată, a tradus din Fodor Sándor, "Piticul Cipi, acest uriaş fericit", "Piticul şi Surzilă", "Piticul cel fioros" (1965, 1968, în colab.) şi din Nagy István, "Înainte de potop" (piesă de teatru).
S-a remarcat şi ca scenarist, semnând scenarii pentru filmele: "Un surâs în plină vară" (1963, regia Geo Saizescu), distins cu Premiul cinematografiei pentru cel mai bun scenariu - Mamaia (1964); "La porţile pământului" (1965); "Balul de sâmbătă seara" (1969); "Prea mic pentru un război atât de mare" (1969, regia Radu Gabrea); "Păcală" (1974, regia Geo Saizescu); "Duios Anastasia trecea" (1979, regia Alexandru Tatos); "Zbor planat" (1979, regia Lucian Mardare); "Mireasa din tren" (1980, regia Lucian Bratu); "Fructe de pădure" (1981, regia Alexandru Tatos); "Căruţa cu mere" (1982, regia George Cornea); "Nelu" (regia L. Doroftei); "Pasărea paradisului" (regia L. Doroftei); "Rochia albă de dantelă" (1989, regia Dan Piţa); "Turnul din Pisa" (regia Şerban Marinescu); "Triunghiul morţii" (regia Sergiu Nicolaescu); "13" (regia Sergiu Nicolaescu).
A mai publicat volumul de nuvele "Leul albastru" (1981), volumul de eseuri "Scrisori deschise" (2013). În 2013 a terminat o nouă piesă de teatru - "Calul de lemn".
Piesele de teatru sau volumele sale în proză au apărut în numeroase ţări (Anglia, Bulgaria, Cehia, China, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, Serbia, Slovacia, SUA, Suedia, Ucraina, Ungaria).
Dintre premiile şi distincţiile obţinute de-a lungul timpului pot fi amintite: Premii ale Uniunii Scriitorilor (1959, 1964, 1973, 1981, 2008), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul Asociaţiei Criticilor de Teatru, Premiul "Vuk Karagici" (Premiul Scriitorilor din Balcani). În 2012, a fost răsplătit cu Premiul de Excelenţă în cadrul Galei Premiilor Contemporanul, iar în 2017, a obţinut Premiul Naţional pentru Proză "Ion Creangă" Opera Omnia.
De asemenea, a fost recompensat cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler (2002) şi cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler (2015). Doctor Honoris Causa al Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia (2015); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova (2016). AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat