O PERSONALITATE PE ZI: Scriitorul Dumitru Radu Popescu
Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, eseist şi poet, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 19 august 1935, în localitatea bihoreană Păuşa, într-o familie de învăţători, potrivit "Dicţionarului general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, 2006) şi "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2001).
După ce a absolvit şcoala primară în comuna Dânceu, judeţul Mehedinţi, a urmat cursurile Şcolii Normale "Iosif Vulcan" (1946-1949), apoi cursurile Liceului "Emanoil Gojdu" din Oradea (1949-1953), conform paginii de facebook a Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.
Între 1953 şi 1956 a studiat la Facultatea de Medicină Generală din Cluj, pe care a abandonat-o după trei ani, pentru a se înscrie, tot la Cluj, la Facultatea de Filologie a Universităţii "Babeş-Bolyai", luându-şi licenţa în 1961.
Autor deosebit de productiv, D.R. Popescu este una dintre figurile emblematice ale culturii române, având o operă vastă, ce cuprinde proză, teatru, poezie, eseuri şi scenarii de film.
A debutat în 1953 cu versuri şi proză în ziarul "Crişana" din Oradea, iar în 1954 a avut loc debutul său în proză în revista "Steaua".
La 1 martie 1956, a fost angajat de A.E. Baconsky la revista "Steaua". În perioada 1970-1982 a fost redactor-şef al revistei "Tribuna"; între 1969 şi 1981, a fost secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Cluj-Napoca. În 1982 a fost numit redactor-şef la "Contemporanul". Între 1981 şi 1989 a fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România. Membru corespondent, din 24 octombrie 1997, şi membru titular, din 24 martie 2006, al Academiei Române, devine director general al Editurii Academiei Române (din 2006) şi vicepreşedinte al Consiliului ştiinţific editorial.
A publicat volume de proză: "Fuga" (1958); "Zilele săptămânii" (1959); "Umbrela de soare" (1962); "Fata de la miazăzi" (1964); "Vara oltenilor" (1964); "Somnul pământului" (1965); "Duios Anastasia trecea" (1967); "Prea mic pentru un război atât de mare" (1969).
A semnat romanele: "F" (1969); "Cei doi din dreptul Ţebei sau Cu faţa la pădure" (1973); "Vânătoarea regală" (1973); "O bere pentru calul meu" (1974); "Ploile de dincolo de vreme" (1976); "Împăratul norilor" (1976); "Iepurele şchiop" (1981); "Podul de gheaţă" (1982); "Oraşul îngerilor" (1985); "Dumnezeu în bucătărie" (1994); "Truman Capote şi Nicolae Ţic" (1995); "Paolo şi Francesca şi al treisprezecelea apostol" (1998); "Săptămâna de miere" (1999); "Călugărul Filippo Lippi şi călugăriţa Lucrezia Buti" (2000); "Falca lui Cain" (2001); "Întoarcerea tatălui risipitor" (2009).
A publicat volumul de versuri "Câinele de fosfor" (1982), dar mai ales piese de teatru: "Vara imposibilei iubiri"; "Visul"; "Pădurea cu pupeze". A publicat volumele de teatru: "Aceşti îngeri trişti" (1970, pentru care a primit Premiul "I.L. Caragiale" al Academiei Române); "Piticul din grădina de vară" (1972); "Teatru" (1974); "9" (1981); "Rezervaţia de pelicani" (1983); "Moara de pulbere" (1987); "Mireasa cu gene false" (1994); "Dragostea e ca şi o râie" (1995); "B. Stoker şi Contele Dracula" (2000); "O batistă în Dunăre" (2001); "Anglia" (2003); "Săptămâna cu o mie şi una de nopţi" (2003); "Cucul de fier" (2004); "Ştefan cel Mare" (2004); "Nopţile săptămânii" (2005); "Domnul Fluture şi doamna Fluture" (2006); "Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen" (2007); "Diavolul aproximativ" (2008); "Epistola către englezi" (2009); "Paznicul de la depozitul de nisip".
Este, de asemenea, autorul unor volume de eseuri: "Virgule" (1978); "Galaxia Grama" (1984); "Complexul Ofeliei" (1998); "Actori la curtea prinţului Hamlet" (1999); "Dudul lui Shakespeare" (2001); "Puşca lui Caragiale" (2002).
Totodată, a tradus din Fodor Sándor, "Piticul Cipi, acest uriaş fericit", "Piticul şi Surzilă", "Piticul cel fioros" (1965, 1968, în colab.) şi din Nagy István, "Înainte de potop" (piesă de teatru).
S-a remarcat şi ca scenarist, semnând scenarii pentru filmele: "Un surâs în plină vară" (1963, regia Geo Saizescu), distins cu Premiul cinematografiei pentru cel mai bun scenariu - Mamaia (1964); "La porţile pământului" (1965); "Balul de sâmbătă seara" (1969); "Prea mic pentru un război atât de mare" (1969, regia Radu Gabrea); "Păcală" (1974, regia Geo Saizescu); "Duios Anastasia trecea" (1979, regia Alexandru Tatos); "Zbor planat" (1979, regia Lucian Mardare); "Mireasa din tren" (1980, regia Lucian Bratu); "Fructe de pădure" (1981, regia Alexandru Tatos); "Căruţa cu mere" (1982, regia George Cornea); "Nelu" (regia L. Doroftei); "Pasărea paradisului" (regia L. Doroftei); "Rochia albă de dantelă" (1989, regia Dan Piţa); "Turnul din Pisa" (regia Şerban Marinescu); "Triunghiul morţii" (regia Sergiu Nicolaescu); "13" (regia Sergiu Nicolaescu).
A mai publicat volumul de nuvele "Leul albastru" (1981), volumul de eseuri "Scrisori deschise" (2013). În 2013 a terminat o nouă piesă de teatru - "Calul de lemn".
Piesele de teatru sau volumele sale în proză au apărut în numeroase ţări (Anglia, Bulgaria, Cehia, China, Federaţia Rusă, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Macedonia, Polonia, Serbia, Slovacia, SUA, Suedia, Ucraina, Ungaria).
Dintre premiile şi distincţiile obţinute de-a lungul timpului pot fi amintite: Premii ale Uniunii Scriitorilor (1959, 1964, 1973, 1981, 2008), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Premiul Asociaţiei Criticilor de Teatru, Premiul "Vuk Karagici" (Premiul Scriitorilor din Balcani). În 2012, a fost răsplătit cu Premiul de Excelenţă în cadrul Galei Premiilor Contemporanul, iar în 2017, a obţinut Premiul Naţional pentru Proză "Ion Creangă" Opera Omnia.
De asemenea, a fost recompensat cu Ordinul Naţional "Serviciul Credincios" în grad de Cavaler (2002) şi cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler (2015). Doctor Honoris Causa al Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia (2015); Doctor Honoris Causa al Universităţii din Craiova (2016). AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 5 ani de la moartea actorului Kirk Douglas (6 februarie)
Actorul Kirk Douglas s-a născut la 9 decembrie 1916, la Amsterdam, New York. De când era copil s-a afirmat în activitățile sportive (în special lupte libere) și artistice, plăcându-i în special să joace și să ''pună în scenă''. Și-a luat licența în litere la Universitatea din St. Lawrence. După licență
PERSONALITATEA ZILEI: Interpretul Bob Marley
Bob Marley s-a născut la 6 februarie 1945, în Nine Miles, Saint Ann, Jamaica, potrivit https://www.rollingstone.com/. Și-a început cariera muzicală în cadrul grupului Wailers, pe care artistul l-a format alături de Peter Tosh și Bunny Livingston în 1963. Bob Marley s-a căsători
Săptămâna Modei de la New York (6-11 februarie 2025)
Săptămâna Modei de la New York (New York Fashion Week - NYFW), eveniment de modelare a culturii, a tendințelor și a evoluției modei americane, se desfășoară în perioada 6-11 februarie 2025. Evenimentul are loc de două ori pe an, în lunile februarie și septembrie, conform https://nyfw.com/. Consi
6 februarie - Ziua tipografilor militari
La 6 februarie, începând din 2020, este marcată Ziua tipografilor militari, și, implicit, a Centrului Tehnic-Editorial al Armatei (CTEA), care este urmașul Imprimeriei Ministerului de Război, înființată în 1860, potrivit site-ului presamil.ro. Imprimeria Ministerului de Război era menți
6 februarie - Ziua internațională de toleranță zero față de mutilarea genitală feminină (ONU)
Ziua internațională de toleranță zero față de mutilarea genitală feminină este marcată, anual, la data de 6 februarie, și oferă o oportunitate de a evidenția progresul și de a crește gradul de conștientizare pentru a pune capăt acestei practici dăunătoare, se arată pe site-ul https://www.who.int/. În 201
6 februarie - Ziua mondială fără telefon mobil
În anul 2025, Ziua mondială fără telefon mobil, marcată la 6 februarie, a ajuns la ediția aniversară cu numărul 25. Rostul Zilei mondiale fără telefon mobil, inițiativă a scriitorului francez Phil Marso, a fost de a ne convinge să renunțăm, fie și pentru o zi, la utilizarea dispozitivelor mobile de comunicare. În 2025, însă, Phil Marso se ved
CITATUL ZILEI
'Atunci când spui ceva adevărat, adică ceva încercat, resimțit, oamenii nu te cred, oamenii nu vor să te creadă. Sau, câteodată, adevărul poate părea inexpresiv, gol, oarecare: lucrul adevărat n-a fost surprins, el orbește, nu e văzut, vom vedea mai târziu.' - Eugene Ionesco ('Note și contranote', București, 1992)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 februarie
Ortodoxe Sf. Ier. Vucol, episcopul Smirnei, și Fotie, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. cuv. ep. Vucol al Smirnei; Sf. m. Iulian Romano-catolice Ss. Paul Miki și îns., m.; Doroteea și Teofil, m. Sfântul Ierarh Vucol,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 februarie
Este a 37-a zi a anului 2025. Mai sunt 328 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 28 m și apune la 17 h 32 m. Luna apune la 02 h 22 m și răsare la 11 h 15 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
PERSONALITATEA ZILEI: Regele fotbalului românesc, Gheorghe Hagi, împlinește 60 de ani
Supranumit 'Regele fotbalului românesc'' și ''Maradona din Carpați'', fostul mare fotbalist român Gheorghe Hagi s-a născut la 5 februarie 1965, în comuna Săcele, județul Constanța, potrivit 'Enciclopediei educației fizice și sportului din România' (Ed. Măiastra, București, 2015, Vol. VI). Descoperit d
TechChill, cel mai mare eveniment tehnologic baltic pentru start-up, la Riga (5-7 februarie)
TechChill, cel mai mare eveniment tehnologic din țările baltice, se desfășoară în perioada 5-7 februarie 2025, la Riga, adunând laolaltă investitori locali și internaționali, fondatori și jucători importanți din ecosistemul tehnologic, potrivit https://www.techchill.co/. Evenimentul dedicat te
DOCUMENTAR: 35 de ani de la reînființarea Muzeului Național al Țăranului Român (5 februarie)
Data de 5 februarie 1990 reprezintă ziua în care Muzeul Național al Țăranului Român a fost reînființat, la inițiativa ministrului Culturii de atunci, Andrei Pleșu, arată muzeultaranuluiroman.ro. Istoria Muzeului Național al Țăranului Român începe înainte de î
CITATUL ZILEI
'Din milă față de năpăstuit nu trebuie să cădem, aici pe pământ, în altă eroare. Scriptura a prevăzut acest pericol și ne povățuiește să nu apărăm pe cel slab contra celui drept.' - Nicolae Steinhardt (Monahul Nicolae Delarohia); 'Jurnalul fericirii', Editura Mănăstirii Rohia, 2005.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 februarie
Ortodoxe Sf. Mc. Agata și Teodula Greco-catolice Sf. m. Agata Romano-catolice Sf. Agata, fc. m. Sfintele Mucenice Agata și Teodula sunt pomenite în calendarul creștin ortodox în ziua de 5 februarie. Sfânta Agata s-a năs
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 februarie
Este a 36-a zi a anului 2025. Mai sunt 329 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 30 m și apune la 17 h 29 m. Luna apune la 01 h 03 m și răsare 10 h 41 m. Luna la Primul Pătrar 10 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)