DOCUMENTAR: 20 ani de la dezastrul submarinului nuclear Kursk (12 august)

La 12 august 2000, un dezastru a avut loc la bordul submarinului nuclear Kursk, în Marea Barents, unde se efectuau manevre navale ruseşti. Submarinul avea 118 marinari la bord şi era echipat cu 18 torpile şi 24 de rachete de croazieră.
În timpul lansării unei torpile de manevră asupra crucişătorului Kirov, s-a produs o explozie cu forţa de 100 kg TNT, provocând un miniseism. La momentul exploziei, toate trapele care separau compartimentele submarinului erau deschise, ceea ce a determinat scufundarea rapidă a acestuia în Marea Barents. Câţiva oameni de la bord au reuşit să se refugieze într-un compartiment, dar au decedat în scurt timp din cauza hipotermiei. În pofida unor tentative de salvare efectuate de echipe britanice şi norvegiene, întârziate din cauza refuzului ruşilor de a le permite acestora accesul, toţi cei 118 marinari şi ofiţeri de la bordul submarinului Kursk au murit. Un an mai târziu, în 2001, o echipă olandeză a recuperat epava şi toate cadavrele, care au fost înmormântate în Rusia.
Submarinul cu propulsie nucleară Kursk aparţinând Flotei ruse din Marea Nordului a fost nevoit să recurgă la operaţiunea de submersiune din cauza unor probleme tehnice apărute în timpul unor manevre militare desfăşurate în Marea Barents, anunţa, la 14 august 2000, agenţia Interfax, citând surse oficiale.
Primele tentative de evacuare a echipajului submarinului rus Kursk au eşuat în ziua imediat următoare, la 15 august 2000. După o zi, la 16 august 2000, Rusia adresa Marii Britanii şi Norvegiei o cerere oficială de asistenţă în operaţiunea de salvare a echipajului de pe submarinul nuclear Kursk, potrivit unor surse din cadrul Ministerului rus de externe, citate de ITAR-TASS.
La 19 august 2000, guvernul rus a decis să deblocheze 500.000 de ruble /18.500 de dolari pentru familiile celor 118 marinari aflaţi pe submarinul Kursk, informa postul public de televiziune ORT. La 21 august 2000, scafandrii norvegieni au stabilit că submarinul Kursk, eşuat pe fundul Mării Barents la 12 august, era complet inundat şi nu existau supravieţuitori, conform AP. Drept urmare, a fost abandonată misiunea de salvare a echipajului submarinului nuclear rus, a transmis, de asemenea, agenţia norvegiană de presă NTB.
În ziua de 21 august 2000, guvernul rus a anunţat triplarea ajutoarelor financiare pentru familiile marinarilor de pe submarinul Kursk, care urmau să ajungă la 1,5 milioane ruble (54.000 dolari), conform premierului Mihail Kassianov. După numai o zi, la 22 august 2000, preşedintele Vladimir Putin a semnat un decret prin care ziua 23 august 2000 era declarată Zi de doliu naţional în Rusia. Autorităţile ruse au anunţat oficial moartea tuturor celor 118 persoane de pe submarin.
Preşedintele Vladimir Putin a semnat, la 26 august 2000, un alt decret prezidenţial prin care i-a decorat post-mortem pe cei 118 membri ai echipajului de pe submarinul nuclear Kursk, a anunţat serviciul de presă al preşedinţiei ruse citat de ITAR-TASS. Comandantul submarinului Kursk, căpitanul Ghenadi Liachin, a fost decorat cu titlul postum de "Erou al Federaţiei Ruse pentru curaj şi eroism în îndeplinirea datoriei militare", iar celor 117 marinari li s-a acordat post-morten ordinul "Vitejiei". Un al doilea decret semnat de preşedintele rus prevedea ca în memoria marinarilor de pe Kursk să fie ridicat un monument, această tragedie urmând să fie evocată în cadrul Muzeului Forţelor Armate de la Moscova.
Istoria acestui submarin a început în 1992, când au fost demarate lucrările de construcţie, finalizate în 1994. Kursk a făcut parte din programul 949A. Dotat cu rachete balistice nucleare, era cel mai mare submarin din clasa Oskar II, având o lungime de 155 de metri. Fiind cel mai mare submersibil construit, proiectanţii considerau că nu poate fi scufundat. Construit din materiale speciale, putea fi cu greu detectat prin sistemul MAD (Magnetic Anomaly Detection). După ce a fost recepţionat de Marina rusă, submarinul Kursk a fost repartizat Flotei Nordice, iar în 1999 a efectuat o misiune de recunoaştere în Marea Mediterană, în timpul campaniei de bombardamente a NATO asupra Iugoslaviei. În urma acestei misiuni, căpitanul Ghenadi Liachin a fost distins cu titlul de Erou al Rusiei.
La mai mult de un an de la scufundarea sa pe fundul Mării Barents, în data de 10 octombrie 2001, epava submarinului nuclear rus Kursk a fost adusă la ţărm de către barja Giant-4.
În urma unor serii de negocieri, la 19 mai 2001, Rusia a semnat proiectul pentru scoaterea la suprafaţă a submarinului nuclear, cu societatea olandeză "Mammoet Transport BV", în colaborare cu scafandri şi tehnicieni norvegieni şi britanici. Firma rusă de proiectare "Rubin", cea care a construit Kursk, a participat, de asemenea, la elaborarea proiectului.
La operaţiunile de recuperare a submarinului nuclear rus Kursk au participat nava "Mayo" şi barja Giant-4.
Nava norvegiană "Mayo" a plecat, la 6 iulie 2001, din Aberdeen (Scoţia) spre Marea Barents pentru a pregăti recuperarea submarinului nuclear. "Mayo", care avea la bord 16 scafandri şi era dotat cu cele mai sofisticate echipamente subacvatice, a efectuat o operaţiune fără precedent de aducere la suprafaţă a submarinului. Bugetul a fost pe măsură, 80 milioane dolari, iar operaţiunea era planificată să dureze până la 20 septembrie 2001, data la care încep furtunile de toamnă.
La 15 iulie 2001, nava norvegiană "Mayo" a început operaţiunea de ranfluare a submarinului, una dintre cele mai complexe acţiuni de acest gen, care a durat până în octombrie 2001, fiind de multe ori întreruptă din cauza atât a condiţiilor tehnice, cât şi a celor meteorologice.
Spre mijlocul lunii septembrie, barja-ponton "Giant-4", de 35.000 de tone (140 m lungime şi 36 m lăţime), s-a poziţionat deasupra submarinului. La 10 octombrie 2001, a ridicat cele 18.000 tone ale acestuia, cu ajutorul a 26 de cabluri de oţel cântărind fiecare 22 de tone, fiecare cablu fiind compus din 54 corzi de oţel cu un diametru de 18 mm fiecare. Submarinul Kursk a fost sprijinit de două pontoane gigantice. Ranfluarea propriu-zisă a fost controlată centimetru cu centimetru de ordinatoare şi s-a desfăşurat pe parcursul a 15 ore. La operaţiune au participat nouă nave de luptă ruseşti şi peste 4.500 de militari.
Întreaga structură - Giant-4, Kursk şi pontoanele - a fost transportată, pe o distanţă de 135 km până la şantierul din Rosliakovo, în apropierea portului Murmansk din nordul Rusiei, unde a ajuns la 20 octombrie 2001, şi unde s-a desfăşurat partea cea mai tristă a operaţiunii, deschiderea sarcofagului colectiv cu corpurile neînsufleţite ale marinarilor.
Procurorul general al Rusiei, Vladimir Ustinov, a prezentat, la 26 iulie 2002, rezultatele definitive ale anchetei în cazul catastrofei de pe Kursk, confirmând că submarinul rusesc s-a scufundat în urma exploziei unei torpile. Majoritatea membrilor echipajului au fost ucişi de explozie, dar 23 au supravieţuit aproximativ opt ore de la producerea ei, murind apoi asfixiaţi din cauza incendiului izbucnit la bordul submarinului.
Procesul de recuperare şi identificare a cadavrelor marinarilor de pe submarinul nuclear Kursk s-a încheiat la 17 mai 2002, ultimul cadavru identificat fiind cel al căpitanului şi comandantului submarinului, Ghenadi Liachin.
La 26 aprilie 2002, epava submarinului Kursk a părăsit docul Rosliakovo, pentru ultima sa călătorie, fiind transportată la şantierul naval Snezhnogorsk, unde a fost dezmembrată de specialiştii uzinei militare Nerpa.
În memoria celor ce şi-au pierdut viaţa în tragedia de pe submarinul Kursk, la 12 august 2002, la Moscova a fost inaugurat un monument de bronz, de cinci metri înălţime, reprezentând un marinar având la picioarele sale un submarin. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat