FRAGMENT DE ISTORIE: Legea Instrucţiunii publice (1864)

Una din principalele preocupări al domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) după unirea Ţării Româneşti cu Moldova şi recunoaşterea acestei uniri de marile puteri şi în special de Imperiul Otoman, a fost reformarea învăţământului românesc, cerinţă des întâlnită şi în programele revoluţionarilor de la 1848. Problema instrucţiunii publice a fost ridicată la ''rangul uneia din cele mai importante chestiuni de stat'', notează lucrarea ''Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)'' (vol VII, TOM I, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
În mesajul din 6/18 decembrie 1859, domnitorul cerea ca învăţământul să fie ''la îndemâna tuturor claselor'', căci ''în educaţia poporului, bine condusă, se află cele mai bune garanţii de ordine, de progres şi de patriotism luminat''. Pledând pentru dezvoltarea învăţământului Alexandru Ioan Cuza cerea pragmatic: ''Administratori, finanţiari, agricultori, industriali, comercianţi, eată oamenii de care avem mai smintită trebuinţă.''
Proiectul de lege ''asupra organizării instrucţiunii publice din România'' fusese votat încă din 16/28 martie 1864. După mai multe amânări şi după ce în prealabil a trecut prin Consiliul de Stat, Legea Instrucţiunii publice a fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza la 5/17 decembrie 1864.
Până la acel moment, învăţământul se realiza în Biserică, iar în perioada Regulamentului Organic (1834-1848), când s-au luat măsuri şi pentru organizarea învăţământului, ierarhii Bisericii aveau şi atribuţii de efori ai şcolilor. Prin Legea Instrucţiunii publice s-au stabilit trei grade de învăţământ: primar, secundar şi superior. Timp de peste trei decenii, această lege a stat la baza învăţământului românesc. Legea afirma în articolul 31 că ''instrucţiunea elementară este obligatorie şi gratuită pentru toţi copiii de amândouă sexele, începând de la opt până la doisprezece ani''. Legea prevedea, printre altele: extinderea accesului la educaţie, alfabetizarea populaţiei, diversificarea instrucţiei pentru a veni în întâmpinarea viitoarelor cerinţe ale economiei, responsabilizarea locuitorilor în raport cu statul, comunitatea şi propria existenţă.
Administraţia centrală a învăţământului se exercita prin trei organe: ministru, Consiliul permanent al instrucţiunii şi Consiliul general al instrucţiunii. Autoritatea supremă aparţinea ministrului, ea exercitându-se prin mijlocirea Consiliului permanent al instrucţiunii publice. Instrucţia publică era împărţită în trei compartimente: primară (şcoli primare la sate şi oraşe), secundară (licee, gimnazii, şcoli reale, de belle arte, profesionale - pentru băieţi, şcoli secundare de fete) şi superioară (cu patru facultăţi: litere, ştiinţe matematico-fizice, drept şi medicină).
Într-o măsură firească, actul aborda cu precădere situaţia instrucţiei primare, cu toate că celelalte trepte de învăţământ, secundară şi superioară, devansau instrucţia primară prin prestigiul de care bucurau. Totuşi, instrucţia elementară a avut avantajul de a constitui fundaţia pentru o educaţie mai înaltă şi de a fi cea mai întinsă. Ei îi sunt rezervate cele mai multe şcoli, aici sunt implicate în procesul instructiv-educativ cele mai multe cadre didactice şi cele mai numeroase efective şcolare. Astfel se poate explica interesul deosebit manifestat de legiuitori faţă de învăţământul primar care beneficiază la 1864 de o serie de principii modernizatoare.
Cele dintâi articole referitoare la instrucţia elementară menţionează introducerea obligativităţii cursurilor primare pentru copiii de ambele sexe cu vârsta cuprinsă între 8-12 ani. De asemenea, cu scopul de a asigura condiţiile prielnice transpunerii în realitate a obligativităţii (amenzi în bani sau zile de muncă în favoarea comunei) pentru părinţii sau reprezentanţii legali care nu trimiteau copiii la cursuri. Dreptul la instrucţie era protejat prin interdicţia meşteşugarilor şi arendaşilor de a angaja ucenici copii de vârstă şcolară care nu posedau certificatul de absolvire a claselor primare. În caz contrar, angajatorul era dator să achite o amendă, să înscrie copilul la şcoală şi să-i supravegheze frecventarea cursurilor până la 12 ani.
Un alt principiu modernizator al legii garanta învăţământului elementar rural şi urban unitatea ce privea programa parcursă de fete şi băieţi. Învăţarea scrisului şi cititului, familiarizarea cu preceptele religioase, asimilarea de informaţii referitoare la istoria şi geografia României, deprinderea operaţiilor aritmetice au constituit fundamentul cursurilor primare, desfăşurate de-a lungul a trei ani în şcolile urbane şi 4 ani în cele rurale. În practică, toate şcolile au funcţionat cu acelaşi număr de ani de studiu, cel puţin în primii ani de la intrarea în vigoare a legii. Demnă de semnalat este intenţia legiuitorilor de a diversifica instrucţia primară, introducând pentru fete ore de lucru manual în care acestea erau iniţiate în confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte şi a celor de decoraţiune interioară. Primul pas făcut în această direcţie în 1864, a fost continuat mai târziu, pe măsură ce nevoia unui învăţământ practic s-a accentuat.
Prin Legea Instrucţiunii publice erau menţinute câteva particularităţi între şcolile primare rurale şi cele urbane. Cele mai importante se referă la numărul diferit de cadre didactice, un învăţător în şcolile săteşti pentru toţi elevii, patru institutori, câte unul pentru fiecare clasă, în cele orăşeneşti. Situaţia nu a rămas fără urmări, dat fiind faptul că în şcolile rurale, elevii cu vârste şi pregătiri diferite erau puşi laolaltă sub ascultarea unei singure persoane, care trebuia să răspundă unor nevoi de cunoaştere diverse.
O altă deosebire implica nivelul de instruire a dascălilor. La început, învăţătorilor li se pretindeau cunoştinţele dobândite prin finalizarea claselor primare, ceea ce făcea ca universul informaţional al învăţătorului să se identifice cu cel al elevilor săi din anul terminal.Ulterior, pe măsură, ce au fost fondate şcoli normale primare, învăţătorii erau recrutaţi dintre absolvenţii acestor instituţii care, pe lângă datele de specialitate, le furnizau şi pregătirea pedagogică. Institutorilor, în schimb, legea le condiţiona ocuparea unui post vacant de frecventarea unei şcoli secundare. Pregătirea superioară a institutorilor în raport cu învăţătorii se reflecta în calitatea muncii la catedră, dar şi în cuantumul salariului.
Chestiunea manualelor este abordată prin prisma necesităţii înlocuirii fondului de carte şcolară existent, îndoielnic în privinţa calităţii, cu tipărituri elaborate după anumite norme lingvistice şi de conţinut. În ceea ce priveşte învăţământul particular, chiar dacă îi sunt rezervate doar câteva articole, Legea din 1864 elimina multe din restricţiile din trecut cu privire la condiţiile necesare unei persoane care dorea să deschidă un institut privat. Aceste şcoli reprezentau o alternativă la învăţământul public, mai ales la început, când reţeaua de şcoli era redusă. Cu toate acestea numărul lor nu a crescut semnificativ.
Legea Instrucţiunii publice are meritul incontestabil de a fi formulat principiile fundamentale pentru organizarea învăţământului românesc din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Principiile în baza cărora s-a decis structurarea şi funcţionarea învăţământului sunt consecinţa tentativelor de optimizare a acestui sector, înregistrate la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi în prima jumătate a veacului următor, când au apărut primele încercări de laicizare a educaţiei. De asemenea, nu trebuie omise ideile pedagogice împrumutate din Occident şi modelul oferit de legislaţia de specialitate din acelaşi spaţiu.
Prevederile sale modernizatoare (obligativitatea şi gratuitatea instrucţiei elementare, înfiinţarea corpului de control, reglementarea numirii în funcţie a cadrelor didactice, specificarea modalităţilor de pregătire şi perfecţionare a dascălilor etc.), deşi au purtat amprenta lipsurilor materiale şi umane, au contribuit la responsabilizarea oamenilor de şcoală care au perseverat pe linia concretizării lor. Aplicarea ideilor înaintate ale legii, deşi obstrucţionată de o serie de carenţe, a produs treptat reformarea acestui domeniu important. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Ady Ivaşcu)
*Explicație foto - Scoala veche din incinta bisericii fortificate Prejmer
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechiul sat Holloko din Ungaria
Vechiul sat Holloko din nordul Ungariei a fost inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1987, datorită modului excepțional în care a conservat arhitectura, cultura și particularitățile stilului de viață din mediul rural de dinaintea practicilor agricole moderne ale secolului XX, potrivit whc.unesco.org
Congresul ordinar al UEFA, la Belgrad (3 aprilie)
La 3 aprilie 2025 se desfășoară, la Belgrad, în Sava Congress Centar, cel de-al 49-lea Congres ordinar al UEFA, conform https://www.uefa.com/. Congresul UEFA este organismul suprem de control al UEFA și reunește președinții și secretarii generali care reprezintă fiecare dintre cele 55 de asociații membr
PERSONALITATEA ZILEI: Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar
Florentin Popescu, poet, prozator, critic și istoric literar este autorul unor exegeze despre clasici și contemporani. S-a născut la 3 aprilie 1945, în localitatea Lera-Chiojdu, județul Buzău. Licențiat al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1969), a lucrat ca reporter și redactor de carte la mai multe reviste, z
Marele festival de hipism din Marea Britanie Randox Grand National de la Aintree (3-5 aprilie)
Randox Grand National, cunoscutul festival de hipism din Marea Britanie, începe la 3 aprilie, la Aintree, în Merseyside, la 9,6 km nord-est de Liverpool, cel mai important eveniment, marea cursă de hipism, are loc la 5 aprilie, conform https://www.irishpost.com și
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'' (3-4 aprilie)
Conferința ''Moștenire culturală sigură - provocări europene în timp de război și criză'', desfășurată la Cracovia, pe 3-4 aprilie, servește drept platformă pentru schimbul de experiență și de bune practici între experții europeni în domeniul patrimoniului cultural, care este expus în continuare riscului de dezastre naturale și civile,
Summitul Global Inteligența Artificială în Africa, la Kigali (3-4 aprilie)
La 3 aprilie 2025, timp de două zile, la Kigali, în Rwanda, se desfășoară summitul inaugural cu caracter global dedicat inteligenței artificiale în Africa, potrivit https://www.techarena.co.ke și DPA. Lideri ai guvernelor lumii, importanți oameni de afaceri la nivel global, membri ai mediului academic și ai societății civile se întrunesc cu a
3 aprilie - Ziua Jandarmeriei Române
Ziua Jandarmeriei Române este marcată în fiecare an la 3 aprilie, reprezentând data la care a fost semnat actul de înființare a jandarmeriei 'Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi', în anul 1850, de către domnul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849-1853), potrivit portalului oficial
CITATUL ZILEI
''Din punctul de vedere al istoriei, destinul este superior maladiilor de destin și el rămâne astfel câtă vreme timpul istoriei nu are un sfârșit al lui sau câtă vreme este postulată judecata finală a istoriei lumii. Dar dacă timpul istoriei are un sfârșit și nu există o judecată finală a istoriei lumii, atunci istoria devine la râ
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Nichita Mărturisitorul și Ilirie Greco-catolice Sf. cuv. Nichita Mărturisitorul Romano-catolice Ss. Alois Scrosoppi, pr.; Sixt I, pp. Sfântul Cuvios Nichita Mărturisitorul este pomenit în calendarul creștin ortodox
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 aprilie
Este a 93-a zi a anului 2025. Au mai rămas 272 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 53 m și apune la 19 h 46 m. Luna răsare la 09 h 39 m și apune la 01 h 29 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)
PERSONALITATEA ZILEI: Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Jozef Wojtyla) (1987-2005)
Karol Jozef Wojtyla a devenit papa Ioan Paul al II-lea din octombrie 1978, când a fost ales Episcop al Romei și lider al Bisericii Romano-Catolice. S-a născut la 18 mai 1920 în orășelul polonez Wadowice, aflat la 50 km de Cracovia. A fost cel mai mic copil al părinților săi, Karol Wojtyla și Emilia Kaczorowska. Mama lui a murit în 1929. Fratele său mai mare
2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului
Ziua Instituției Prefectului este marcată la 2 aprilie, semnificând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de ''prefect''. Instituită prin Legea 348/2018, această zi se sărbătorește anual începând din 2019. Propunerea legislativă de instituire a zilei, inițiată de nouă deputați și senatori, a
2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)
La 2 aprilie este marcată Ziua internațională de conștientizare a autismului, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin Rezoluția 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat unanim ziua de 2 aprilie ca Zi internațională de conștientizare a autismului ('World Autism Aware
2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii
În fiecare an, pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen, este marcată Ziua internațională a cărții pentru copii, pentru a le insufla copiilor dragostea pentru lectură și pentru a canaliza atenția spre cărțile de acest gen, scrie site-ul https://www.ibby.org/.
Reuniune informală a miniștrilor apărării pe tema reînarmării Europei, la Varșovia (2-3 aprilie)
Miniștrii apărării ai Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe) se întâlnesc într-o reuniune informală la Varșovia, în zilele de 2-3 aprilie 2025. Principalul subiect de discuție este reînarmarea Europei și rolul Uniunii Europene (UE) în ajungerea la o pace justă ca urmare a Războiului din Ucraina. Reuniunea este organizată sub egida pr