Ziua internaţională Nowruz

La 21 martie, în fiecare an, peste 300 de milioane de persoane din lumea întreagă sărbătoresc Ziua internaţională Nowruz, marcând, astfel, prima zi de primăvară şi, odată cu aceasta, renaşterea naturii.
Ziua internaţională Nowruz a fost instituită de Adunarea Generală a ONU, printr-o rezoluţie adoptată la cea de-a 71-a reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010, ocazie cu care au fost invitate să participe la evenimentele prilejuite de această sărbătoare toate statele membre interesate, îndeosebi agenţiile specializate şi UNESCO, organizaţiile partenere, fie ele internaţionale sau regionale, dar şi organizaţiile non-guvernamentale.
Proiectul privind decretarea acestei zile fusese elaborat de statele Afganistan, Azerbaidjan, Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Iran, India, Kazahstan, Republica Kârgâză, Tadjikistan, Turcia şi Turkmenistan şi a fost prezentat la cea de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, potrivit site-ului http://www.un.org/.
Inclusă la 30 septembrie 2009 în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO, Nowruz celebrează renaşterea naturii, vestind nu numai prima zi de primăvară, ci şi începutul unui nou an, promovând valori precum pacea şi solidaritatea între generaţii şi în familii, dar şi reconcilierea cu vecinii, contribuind astfel la diversitate culturală şi prietenie între diferite comunităţi. Cuvânt de origine persană/iraniană, Nowruz înseamnă ''zi nouă'', iar sărbătoarea este celebrată la data la care are loc, de regulă, echinocţiul de primăvară, când razele soarelui cad perpendicular pe linia ecuatorului, luminând în mod egal atât emisfera nordică, cât şi pe cea sudică, ziua fiind egală cu noaptea.
Conform site-ului oficial al Organizaţiei Naţiunilor Unite, această zi este marcată de peste 3.000 de ani în Balcani, în Bazinul Mării Negre, în Caucaz, în Asia Centrală, în Orientul Mijlociu, dar şi în alte regiuni. Site-ul https://en.unesco.org/silkroad aminteşte faptul că celebrarea acestei zile urmează străvechiul ''drum al mătăsii'', care lega Extremul Orient de Europa, fiind astfel marcată în ţări precum Afganistan, Azerbaidjan, India, Iran, Irak, Kazahstan, Republica Kârgâză, Pakistan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan şi Uzbekistan. Grafia diferă, însă, de la o ţară la alta, sărbătoarea fiind cunoscută şi ca Novruz, Navruz, Nooruz, Nevruz sau Nauryz.
Termenul ''Nowruz'' a fost consemnat pentru prima dată în secolul al II-lea, notează site-ul http://unesco.mfa.gov.az/, dar ziua era foarte importantă şi în timpul Imperiului Ahemenid (cca. 548-330 î.Hr.), primul dintre imperiile persane. În ziua de Nowruz, regii diferitelor naţiuni aflate sub Imperiul Persan obişnuiau să-i aducă daruri împăratului, numit şi ''regele regilor''. De aici, această sărbătoare s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influenţa culturală persană sau iraniană.
În prezent, Nowruz este celebrată de popoare cu religii şi culturi diferite de pe tot cuprinsul acestei suprafeţe geografice, dar şi în alte zone ale Globului unde trăiesc membri ai acestor comunităţi. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om şi natură şi a respectului acestuia faţă de sursele naturale de viaţă. Se organizează, astfel, festivaluri tradiţionale, concerte, evenimente culturale sau chiar adevărate ceremonii de plantare, pentru a marca, astfel, renaşterea naturii.
Cu toate că obiceiurile care însoţesc celebrarea acestei zile variază de la o ţară la alta, există şi o serie de tradiţii comune, cum ar fi focurile rituale, dansurile, vizitarea membrilor de familie şi oferirea de daruri. Copiilor li se oferă jucării şi, în mod tradiţional, sunt încurajaţi să se joace cu ouă vopsite în diferite culori. De obicei, se serveşte şi o mâncare tradiţională, ce conţine orez şi alte legume aromate cu ingrediente locale. De asemenea, un alt obicei foarte răspândit constă în pregătirea unei mese de Nowruz, pe care sunt aşezate o serie de obiecte simbolice, printre care lumânări, un vas cu apă, o oglindă, ouă, fructe etc, simbolizând puritatea, strălucirea, abundenţa, fericirea şi fertilitatea pentru noul an.
Începând cu anul 2016, "Sărbătoarea Sosirii Primăverii", denumită "Nawrez" este celebrată şi în ţara noastră, pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane.
Propunerea legislativă pentru declararea acestei zile, iniţiată de deputaţi PSD, PNL şi aparţinând grupului minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, a fost adoptată de Senat, la 22 septembrie 2015, cu toate că, anterior, primise din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi un raport de respingere.
În expunerea de motive, iniţiatorii au susţinut că Nawrez reprezintă pentru această minoritate "o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită încărcătură simbolistică", astfel că este celebrată anual în data de 21 martie, se arăta în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro.
La 25 noiembrie 2015, Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege privind declararea acestei zile, în expunerea de motive arătându-se că "Sărbătoarea Nawrez şi a anului nou este foarte bine asemănată cu sărbătoarea de Paşte a creştinilor prin prisma compatibilităţii legate de tradiţii şi obiceiuri". Cu ocazia acestei sărbători, se vopsesc ouă în trei culori - roşu, galben şi verde, iar tradiţia spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă, nu vine primăvara. "Cojile de ouă căzute pe pământ semnifică scăparea de greutăţi şi instaurarea unui început mai bun."
La 17 decembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii, iar Legea nr. 333/2015 privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoare a sosirii primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane, denumită "Nawrez" a intrat în vigoare la 24 decembrie 2015.AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat