Lucian Pintilie, unul dintre regizorii exponenţiali ai cinematografiei române, s-a născut la 9 noiembrie 1933, la Tarutino, în Basarabia, azi în Ucraina, potrivit site-ului www.cinemagia.ro.

Licenţiat al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale", secţia Regie Teatru (1956), Lucian Pintilie a pus în scenă, ca spectacol de diplomă, piesa ''Amphitrion'' de Plaut, notează http://aarc.ro/. După absolvire, a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din Bucureşti, printre care: ''Copiii soarelui'' (1961), ''Proştii sub clar de lună'' (1962), ''Cezar şi Cleopatra'' (1963), ''Biedermann şi incendiatorii'' (1964), ''Inima mea e pe înălţimi'' (1964), ''D'ale carnavalului'' (1966), ''Livada de vişini'' (1967), notează site-ul www.cinemarx.ro.

Piesa ''D'ale carnavalului'' a devenit cunoscută în lumea teatrului internaţional din momentul în care a fost prezentată la Teatrul Naţiunilor din Paris, în 1969.

Lucian Pintilie a intrat în lumea cinematografiei ca asistent de regie al lui Victor Iliu la filmul ''Comoara de la Vadul Vechi'', fapt ce l-a marcat profund. "Dacă există cumva o viroză a obsesiilor, simt că parte din înaltele lui nelinişti m-au contaminat, îmi lunecă prin mine, mă dirijează. Pasiunea pentru rigoare, pentru disciplina astrală a meseriei de la el am învăţat-o (...)", potrivit aarc.ro.

Foto: Sorin Lupsa / AGERPRES FOTO

În 1965, a regizat primul său film, ''Duminică la ora 6'', iar în 1968 a realizat pelicula ''Reconstituirea''. Filmul, o satiră socială neagră, a fost interzis în 1969, fiind lansat pe 5 ianuarie 1970, însă autorităţile comuniste l-au interzis din nou. Filmul a fost redifuzat abia în 1991. Din distribuţie au făcut parte actorii George Constantin (Procurorul), Emil Botta (Profesorul Paveliu), George Mihăiţă (Vuică), Vladimir Găitan (Ripu), Ernest Maftei (Plutonierul Dumitrescu), Ileana Popovici (Aura), Ştefan Moisescu (Drăgan) şi Ion Rădulescu (Toma), care au realizat unele dintre cele mai valoroase interpretări din întreaga lor carieră cinematografică.

Pelicula a fost desemnată, în 2008, cel mai bun film românesc al tuturor timpurilor, în urma unui sondaj realizat de Asociaţia Criticilor de Film din cadrul Uniunii Cineaştilor din România, notează site-ul citat.

După interzicerea, în 1972, a spectacolului ''Revizorul'' (după cea de-a treia reprezentaţie), Lucian Pintilie a plecat din ţară, stabilindu-se în Franţa. A revenit în România pentru a finaliza filmările la ''De ce trag clopotele, Mitică?'' (1982), după un scenariu propriu pornind de la piesa ''D'ale carnavalului'', film ce a putut fi văzut abia după 1990, notează site-ul www.imdb.com.

Foto: Sorin Lupsa / AGERPRES FOTO

La Paris, a debutat în 1973 cu filmul ''Le Tableau'', după Eugen Ionescu. Între 1974-1990, Lucian Pintilie a montat spectacole de teatru pe câteva din cele mai importante scene ale lumii: Theatre National de Chaillot din Paris: ''Turandot'' (1974); ''Theatre de la Ville'' din Paris: ''Pescăruşul'' (1975), ''Biedermann şi incendiatorii'' (1976), ''Jacques sau Supunerea'' şi ''Viitorul e în ouă'' (1977), ''Cei din urmă'' (1978), ''Trei surori'' (1979), ''Raţa sălbatica'' (1981), ''Azilul de noapte'' (1983), ''Arden din Kent'' (1984), ''Astă seară se improvizează'' (1987), ''Trebuie să trecem prin nori'' (1988), ''Dansul morţii'' (1990); Guthrie Theater din Minneapolis: ''Pescăruşul'' (1983), ''Tartuffe'' (1984), ''Raţa sălbatică'' (1988); Arena Stage din Washington: ''Tartuffe'' (1985), ''Raţa sălbatică'' (1986), ''Livada cu vişini'' (1988). A realizat, în paralel, şi spectacole de operă: ''Orestia'' (1979, Festivalul de la Avignon); ''Flautul fermecat'' (1980, Festivalul de la Aix-en-Provence, reluat la Opera din Lyon, Opera din Nisa, Teatro Reggio de la Torino); ''Rigoletto'' (1985, Welsh National Opera din Cardiff), ''Carmen'' (1986, reluat la Opera din Vancouver), potrivit www.cinemagia.ro.

A realizat în 1973, la Televiziunea iugoslavă, filmul ''Salonul nr. 6'' după nuvela omonimă a dramaturgului rus A.P. Cehov.

Întors în ţară, în 1990, a regizat o serie de filme precum: ''Balanţa'' (1992), ''O vară de neuitat'' (1994), ''Prea târziu'' (1996), ''Terminus Paradis'' (1998, distins cu Premiul special al juriului la Festivalul de la Veneţia), ''După amiaza unui torţionar'' (2001), "Niki Ardelean, colonel în rezervă" (2003), scurtmetrajul ''Tertium non datur'' (2006), după nuvela ''Capul de zimbru'' a lui Vasile Voiculescu.

În acelaşi an a fost numit director al Studioului de Creaţie Cinematografică al Ministerului Culturii, poziţie din care a sprijinit, ca producător şi coproducător, o serie de filme realizate de tineri regizori români, unele fiind invitate la Cannes şi Veneţia: ''Piaţa Universităţii - România'' (1991, regia Stere Gulea), ''E pericoloso sporgersi'' (1993, regia Nae Caranfil), ''Senatorul melcilor'' (1995, regia Mircea Daneliuc) etc., potrivit aarc.ro.

Foto: Lucian Tudose / AGERPRES FOTO

Pentru filmul ''Duminică la ora 6'' a primit mai multe premii internaţionale, iar o serie de filme au fost selecţionate la Festivalul de la Cannes: "Reconstituirea", "Salonul nr. 6", "O vară de neuitat", "Prea târziu". La Festivalul de Film de la Veneţia, din 2001, a fost prezentat filmul "După amiaza unui torţionar". Filmul "Niki Ardelean, colonel în rezervă" a fost prezentat în 2003 la Festivalul de la Cannes şi a constituit punctul de atracţie al Festivalului de film românesc de la Londra (9-14 octombrie 2003), primul de acest fel în Marea Britanie. Co-producţia româno-franceză "Tertium non datur" a fost prezentată în premieră mondială la Festivalul de la Berlin (9-19 februarie 2006).

Foto: Sorin Lupsa / AGERPRES FOTO

În 1992, a publicat volumul "Patru scenarii", iar în noiembrie 2003 a avut loc lansarea volumului autobiografic intitulat "Bricabrac". În 2005, a publicat volumele "Pompa cu morfină" şi "Capul de zimbru" (scenariu după V. Voiculescu).

Institutul Cultural Român din New York a organizat în intervalul 4 mai-13 mai 2012, împreună cu ''Facets Cinématheque'' din Chicago, o retrospectivă integrală a filmelor lui Lucian Pintilie, o personalitate citată de numeroşi critici şi realizatori de film drept cel mai mare regizor din România.

În iunie 2013, cineastul a participat, la Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), la lansarea DVD-ului intitulat "Pintilie.Cineast", care include toate cele 11 filme realizate în cariera sa, precum şi un disc cu durata de 200 de minute cu materiale ce recompun un portret al celui ce a readus mereu filmul românesc în prim planul vieţii culturale: lecţii de cinema, conferinţe de presă, colocvii, emisiuni TV, omagii şi retrospective.

Printre evenimentele cuprinse în cadrul ediţiei 2017 a Bucharest International Film Festival (BIFF), s-a numărat şi lansarea volumului "Bricabrac", de Lucian Pintilie, în varianta revizuită.

Foto: Simion Mechno / AGERPRES FOTO

A primit Premiul de Excelenţă al cinematografiei române (2002), Premiul Gopo pentru întreaga operă (2007), Ordinul Naţional "Steaua României" în Grad de Mare Cruce (2008), Premiul pentru cea mai bună carte străină despre film în 2010 ("Bric-a-brac: Du cauchemar réel au réalisme magique", 2009, apărut la editura L'Entretemps, în traducerea lui Marie-France Ionesco, fiica dramaturgului Eugene Ionesco) din partea Sindicatului criticilor de film francez, Premiul de Excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Transilvania (2011).

Regizorul Lucian Pintilie a murit la 16 mai 2018, la vârsta de 84 de ani.

Les Films de Cannes a Bucarest şi Festivalul Naţional de Teatru i-au adus, la sfârşitul lunii octombrie 2018, un omagiu regizorului Lucian Pintilie. În cadrul Les Films de Cannes a Bucarest, a fost organizată o integrală a filmelor lui Lucian Pintilie, iar Festivalul Naţional de Teatru a prezentat înregistrări inedite cu două montări ale regizorului: "Raţa sălbatică", de Henrik Ibsen, spectacol realizat la Theâtre de la Ville, şi "Flautul fermecat", de Wolfgang Amadeus Mozart, spectacol realizat la Festivalul d'Aix-en-Provence. AGERPRES (Documentare - Irina Andreea Cristea, Andreea Onogea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Daniela Juncu)