DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea actorului Ştefan Iordache

Actor de teatru, film şi televiziune, Ştefan Iordache a creat personaje memorabile prin reflexivitate, carismă şi o strălucită stăpânire a mijloacelor de expresie. A slujit scena vreme de peste 40 de ani, interpretând roluri memorabile precum Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore. A avut de asemenea o îndelungată colaborare cu Teatrul Naţional Radiofonic şi Teatrul Naţional de Televiziune, şi a jucat în numeroase filme pentru marele ecran, potrivit "1234 Cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, 1996) şi www.cinemagia.ro.
Ştefan Iordache s-a născut la 3 februarie 1941, la Calafat, în judeţul Dolj. A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică în 1963 şi în acelaşi an a debutat în cinematografie, în filmul "Străinul", după romanul omonim al lui Titus Popovici, în regia lui Mihai Iacob. A fost începutul gloriei pe care a ştiut să şi-o menţină timp de peste 40 de ani.
Repartizat la Reşiţa, trecător prin teatrele din Timişoara şi Constanţa, Ştefan Iordache a devenit actor de teatru adevărat în perioada de glorie a Teatrului Nottara, unde a jucat până în anul 1977. Apoi a jucat la Teatrul Mic până în 1990, şi la Teatrul Naţional din Craiova.
Pe scena acestor teatre a interpretat roluri remarcabile în: "Hamlet", regia Dinu Cernescu; "Crimă şi pedeapsă", regia Sanda Manu; "O noapte furtunoasă", montată de George Rafael - la "Nottara"; "Maestrul şi Margareta", regia Cătălina Buzoianu; "Emigranţii" de Mrozek, regia Mircea Daneliuc; "Amurgul burghez" de Romulus Guga, regia Dan Piţa - la Teatrul Mic; "Richard III" şi "Titus Andronicus" de Shakespeare, ambele în regia lui Silviu Purcărete; "O scrisoare pierdută" după Caragiale, regia Al. Tocilescu; "Barrymore" de W. Luce, regia Gelu Colceag - la Teatrul Naţional din Bucureşti; spectacolul "Lolita", adaptare scenică după Nabokov de Mihaela Tonitza Iordache, regia Cătălina Buzoianu, la Teatrul Mic şi tot la acelaşi teatru, alături de Mitică Popescu şi Dana Dembinschi, a realizat un rol tulburător în "Alex şi Morris", în regia lui Gelu Colceag.
Foto: (c) Maria Postelnicu / Arhiva foto AGERPRES
Cu acelaşi succes a abordat şi musicalul, jucând în "Au fost odată două orfeline", ''Adio, femei!'' (alături de Angela Similea) şi "Bună seara, domnule Wilde!". Şi muzica uşoară s-a numărat printre preferinţele sale, interpretând melodii singur sau în duet cu Sanda Ladoşi şi Elena Cârstea.
În 2003, marele actor înregistrat alături de Gheorghe Dinică şi Nelu Ploieşteanu albumul "Cântece de petrecere", iar în 2007, a lansat un nou album muzical intitulat "Magazinul de vise", la realizarea căruia a lucrat împreună cu Monica Anghel. Printre cele opt piese, toate compuse de Dan Iagnov, se numără: "Nu ştiam că te iubesc atât de mult" sau "Ah, femeie!", iar melodiile "Mai mult decât oricând", "Viaţa noastră este un tangou" şi "Nu te întreb" sunt interpretate în duet cu Monica Anghel.
Foto: (c) Sorin Lupsa / Arhiva foto AGERPRES
A fost protagonist în peste 40 de filme, printre care: "Un film cu o fată fermecătoare" (1966, regia L. Bratu), "Ediţie specială" (1977, regia M. Daneliuc), "Bietul Ioanide" (1979, regia D. Piţa), "Înghiţitorul de săbii" (1981, regia A. Visarion), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1982, regia L. Pintilie), "Noi, cei din linia întâi" (1985, regia S. Nicolaescu), "Noiembrie, ultimul bal" (1987, regia D. Piţa), "Hotel de lux" (1991, regia D. Piţa), "Cel mai iubit dintre pământeni" (1992, regia Ş. Marinescu), "Oglinda - Începutul adevărului" (1993, regia S. Nicolaescu), "Eu sunt Adam" (1996), "Omul zilei" (1997, regia D. Piţa), "Faraon" (2003, regia Sinisa Dragin), "Ticăloşii" (2007, regia Ş. Marinescu), potrivit "1234 Cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, 1996) şi www.imdb.com.
Ultimul său rol a fost Prinţul Potemkin, în "Ecaterina cea Mare" de G.B. Shaw (2008, regia Cornel Todea), interpretat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, aşa cum arată www. cinemagia.ro.
Foto: (c) Emil Badea / AGERPRES FOTO
În 2004 a fost lansată cartea-album "Regele scamator. Ştefan Iordache", scrisă de criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu şi ilustrată de Sorin Ilfoveanu, o mărturisire a actorului făcută cu dragoste despre viaţă, despre oameni, despre teatru şi, în acelaşi timp, un spaţiu plin de confesiuni şi întâmplări inedite.
Activitatea artistului a fost răsplătită cu numeroase premii: Karlovy Vary 1964 ("Străinul"), ACIN 1978 ("Ediţţie specială"), ACIN 1984 ("Glissando"), ACIN 1989 ("Noiembrie, ultimul bal"), Premiul UNITER pe anul 2001 pentru cel mai bun actor, pentru rolul titular din "Barrymore". De asemenea, a fost distins cu Premiul Academiei Române pentru întreaga activitate (2003) şi a primit Premiul de Excelenţă în cinematografia românească (2006), în cadrul celei de-a V-a ediţii a Festivalului Internaţional de Film Transilvania.
Ştefan Iordache cel din spatele scenei era un om fascinant, boem şi sensibil, îndrăgostit de muzică de petrecere, după cum îl descriau prietenii. Asculta Louis Armstrong, îl admira pe Al Pacino, prefera culoarea negru, îşi iubea cei trei motani, dar mai ales pe soţia sa, teatrologul Mihaela Tonitza-Iordache, nepoata pictorului Nicolae Tonitza, alături de care şi-a petrecut aproape 40 de ani.
Foto: (c) Alex Micsik / AGERPRES FOTO
Marele actor a părăsit scena şi lumea aceasta la 14 septembrie 2008, într-o clinică din Viena, unde se afla internat. A fost înmormântat în comuna Gruiu, de lângă Snagov, unde se retrăsese în ultimii ani ai vieţii.
Post-mortem, a primit un premiu special, în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Galei Premiilor UNITER (aprilie 2009), acordat de preşedintele UNITER, Ion Caramitru. De asemenea, i-a fost acordată o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti (aprilie 2012), dezvelită de sora sa, Ileana Iordache, şi i-a fost conferită o stea din aur din partea Casei de Bijuterii Sabion, dar şi Placheta Bucureştiului, toate în semn de respect şi apreciere pentru întreaga activitate.
Foto: (c) Liviu Sova / AGERPRES FOTO
În memoria marelui artist, Premiul pentru cel mai bun actor, la secţiunea individual, din cadrul Galei Tânărului Actor - HOP, se numeşte, începând cu ediţia din 2009, Premiul "Ştefan Iordache". AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat