REVOLUŢIA DE LA 1848, 170 DE ANI: Marea Adunare Naţională de la Blaj din 3/15-5/17 mai 1848

În primăvara anului 1848, situaţia în Transilvania s-a agravat, după ce revoluţionarii maghiarii şi-au exprimat dorinţa ca Principatul să fie anexat la Ungaria. Astfel, la 18/30 aprilie 1848, în Duminica Tomii, a avut loc, la Blaj, o primă adunare a românilor transilvăneni, în cadrul căreia s-a hotărât organizarea, în luna mai a aceluiaşi an, a unei Mari Adunări Naţionale.
În vederea pregătirii şi organizării adunării, la 26 aprilie/8 mai s-a desfăşurat la Sibiu o conferinţă a conducătorilor românilor transilvăneni, în cadrul căreia a fost aprobat un proiect de program redactat de Simion Bărnuţiu, care cuprindea, în principal: recunoaşterea politică a naţiunii române, depunerea jurământului naţional, protestul împotriva preconizatei ''uniuni'' a Transilvaniei cu Ungaria, potrivit lucrării ''Istoria României în date'' (Ed. Enciclopedică, 2003).
La 2/14 mai, cu o zi înainte de deschiderea Marii Adunări Naţionale, conducătorii românilor din Transilvania au ţinut, în catedrala din Blaj, o consfătuire pentru a stabili programul de desfăşurare a Marii Adunări din 3/15-5/17 mai 1848. ''Aici se afla inteligenţa română din statul bisericesc, civil, nobilitar şi militar din Transilvania; oarecîţi din Banat şi de la Criş...George Sion, Russo, Lascăr Rosetti, Curius, Ionescu, Teodor Moldovanu şi alţi fraţi de-ai noştri din Moldova'' spunea Alexandru Papiu-Ilarian, potrivit lucrării ''Revoluţia română de la 1848'' (Ed. Politică, 1969).
Punctul central al consfătuirii a fost discursul lui Simion Bărnuţiu, a cărui idee principală era aceea a afirmării naţiunii române ca naţiune politică de sine-stătătoare. Respingând planul de uniune a Transilvaniei la Ungaria, Bărnuţiu s-a pronunţat pentru autonomia provinciei. ''Datoria naţiunii române este aceea: de a-şi proclama libertatea şi independenţa, de a declara că pe viitor nu se va mai considera obligată decât prin legile la a căror elaborare şi adoptare va participa ea însăşi'', prin reprezentanţii săi aleşi ''după drepturi şi cuviinţă'', potrivit volumului ''Istoria românilor. Constituirea României Moderne (1821-1878)'' (vol. VII, tom 1, Ed. Enciclopedică, 2003). Prin acest discurs, a fost formulat conceptul de naţiune română.
La Blaj au participat peste 40.000 de oameni, în majoritate ţărani, dar şi numeroşi intelectuali, clerici, orăşeni, mici nobili, de pe întregul teritoriu al Transilvaniei. Avram Iancu se adresa participanţilor spunând: "Uitaţi-vă pe câmp, românilor! Suntem mulţi ca cucuruzul brazilor, suntem mulţi şi tari". Prezenţa la această mare manifestare a românilor din celelalte provincii ale ţării a făcut din Marea Adunare de la Blaj unul din cele mai semnificative momente ale Revoluţiei române de la 1848. Au fost prezenţi August Treboniu Laurian, Vasile Maiorescu, Aaron Florian, Petru Suciu, Constantin Roman - transilvăneni stabiliţi în celelalte două ţări româneşti; Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Alecu Russo, Lascăr Rosetti, Nicolae Ionescu, Ioan Curius, Vasile Alecsandri - reprezentanţi ai Moldovei; Dumitru Brătianu din partea Comitetului revoluţionar muntean. Cu toate eforturile întreprinse în acest sens, Nicolae Bălcescu a fost împiedicat de autorităţile muntene să participe la acest important eveniment.
Martorii străini au rămas adânc impresionaţi de aspectul adunării. ''Măreţ era spectacolul ce se desfăşura în faţa noastră'', scria istoricul maghiar Jakab Elek. ''O masă de vreo douăzeci de mii de oameni, în fapt cifra era cel puţin dublă (n.n.), îmbrăcaţi sărăcăcios, cu înfăţişare chinuită, un biet popor de iobagi ... Feţele lor, feţe cunoscute de ţărani, arse de soare, cu diverse nuanţe şi expresii, dar de acelaşi tip; ici şi acolo câte o statură voinică, frumoasă, câte un corp ca bradul ... Cei din părţile sibiene şi de la munte se deosebeau, ca figură şi statură de ceilalţi; oacheşi, înalţi, chipeşi, bine făcuţi, cu înfăţişare energică ... în atitudinea lor e conştiinţa de sine, pe ici pe acolo dârzenie provocatoare, o urmă de mai mare bunăstare şi de cultură'', notează volumul ''Revoluţia română din 1848'' (Editura Politică, 1974).
Deoarece cuvântul oratorilor de la tribuna centrală nu putea fi auzit decât de o parte din miile de participanţi, a fost organizată o retransmitere prin intermediul tinerilor intelectuali, al liderilor şi astfel, în fapt, uriaşa adunare a fost, la rândul ei, împărţită în zeci de adunări mai restrânse, dar nu mai puţin însufleţite. Totodată, din cauza numărului mare de participanţi, Adunarea populară nu s-a mai putut ţine în oraş, ci s-a desfăşurat pe câmpia largă din răsăritul oraşului, de lângă Târnava Mare, căreia i se spune de atunci Câmpia Libertăţii, consemnează acelaşi volum.
În dimineaţa primei zile a Marii Adunări, la 3/15 mai 1848, episcopii Andrei Şaguna (ortodox) şi Ioan Lemeni (unit) au fost proclamaţi preşedinţi ai Adunării, iar Simion Bărnuţiu şi George Bariţiu, vicepreşedinţi, la care s-au adăugat şi zece secretari, printre care s-au numărat şi cărturarii August Treboniu Laurian şi Timotei Cipariu. Cei doi au fost însărcinaţi cu redactarea protocolului şi a petiţiei care urma să fie înaintată Dietei. La propunerea lui Simion Bărnuţiu au fost aprobate următoarele puncte pe care trebuiau să se sprijine hotărârile finale ale adunării: consacrarea denumirii de ''Câmpie a Libertăţii'' pentru locul unde se desfăşura adunarea; naţiunea română îşi afirma credinţa faţă de împărat şi Casa imperială; naţiunea română se declară ''naţiune de-sine-stătătoare a Transilvaniei, pe temeiul libertăţii egale'', notează ''Istoria României în date'' (Ed. Enciclopedică, 2003) şi ''Istoria românilor. Constituirea României Moderne (1821-1878)'' (vol. VII, tom 1, Ed. Enciclopedică, 2003).
După deschiderea oficială, Simion Bărnuţiu a citit programul adoptat la Sibiu, la 26 aprilie/8 mai, în care ''Naţiunea română se declară şi se proclamă de naţiune de sine stătătoare şi de parte întregitoare a Transilvaniei pe temeiul libertăţii egale'', fapt care a stârnit un entuziasm uriaş. Toţi participanţii au depus, apoi, un jurământ faţă de naţiunea română şi ţelurile ei. ''Nu voi lucra niciodată contra drepturilor şi a intereselor naţiunii române - se spunea, între altele, în acest jurământ - ci, voi ţine şi voi apăra legea şi limba noastră română, precum şi libertatea, egalitatea şi fraţietatea. Pe aceste principii voi respecta toate naţiunile ardelene, poftind egală respectare de la dânsele. Nu voi încerca să asupresc pe nimeni, dar nici nu voi suferi să ne asuprească nimeni'' (''Istoria românilor. Constituirea României Moderne (1821-1878)'' (vol. VII, tom 1, Ed. Enciclopedică, 2003).
Jurământul conţinea, succint, aproape toate punctele programului Revoluţiei române şi avea să devină actul fundamental al Adunării. Faptul că acest jurământ a fost făcut în prezenţa episcopilor, a preoţilor şi a protopopilor invitaţi la această Mare Adunare a conferit un caracter sacru întregii proceduri, ţinând cont de sensibilitatea religioasă ce caracteriza mulţimile aflate la Blaj. Întreaga solemnitate a momentului a fost descrisă de Papiu-Ilarian: ''Toată adunarea îşi ridică mâinile în sus după datina depunerii jurământului, iar textul a fost repetat de trei ori'', consemnează aceeaşi lucrare.
A doua zi, Adunarea a adoptat "Petiţiunea naţională", cum era denumit programul Revoluţiei române din Transilvania, care revendica în 16 puncte: dreptul românilor de a fi reprezentaţi în Dietă, dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie, emanciparea Bisericii Ortodoxe Române de sub jurisdicţia mitropoliei sârbeşti, desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire, libertatea industriei şi a comerţului, desfiinţarea breslelor, libertatea cuvântului şi a tiparului, asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor, înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale, învăţământ de toate gradele în limba română, impozit proporţional cu veniturile, amânarea discutării în dietă a problemei ''uniunii'' Transilvaniei cu Ungaria până la convocarea unei adunări în care românii să fie reprezentaţi proporţional etc., conform ''Istoriei României în date'' (Ed. Enciclopedică, 2003). Adunarea de la Blaj a avut meritul de a fi contribuit decisiv la desăvârşirea programului revoluţionar comun al tuturor românilor.
Dând curs simţămintelor naţionale, zecile de mii de participanţi, împotrivindu-se unirii forţate cu Ungaria, au cerut unirea cu Principatele Române: ''Noi vrem să ne unim cu Ţara!''.
''Într-un ţinut al Ardealului'', evoca Alecu Russo evenimentul, ''se ivi la 1848 o zi frumoasă pe un câmp întins unde patruzeci de mii de români stau să asculte, sub aripele unui steag în trei culori, cuvântul inteligenţei ardelene. Moldoveni şi munteni, pribegi ai tulburărilor din Ţări, priveau cu bătaie de inimă adunarea, oştită grămadă câte grămadă, după satele şi ţinuturile de unde veniseră oamenii: un popor întreg, de acelaşi port şi aceeaşi limbă ca şi a poporului nostru sta măreţ în lumina soarelui, şi printre sucmane se vedeau amestecate multe surtuce, aceste surtuce acopereau piepturile tineretului de frunte... ''. (''Istoria românilor. Constituirea României Moderne (1821-1878)'' (vol. VII, tom 1, Ed. Enciclopedică, 2003)
Petiţia elaborată la Blaj a îndeplinit rolul de program politic naţional. Sub raportul principiilor generale pe care le-a formulat, ea s-a situat pe acelaşi plan cu documentele similare ale mişcărilor revoluţionare europene din epoca modernă.
În finalitatea sa naţională, documentul transilvan completa programele revoluţionare din Moldova şi Ţara Românească. El dădea expresie cerinţelor generale, pregătind unitatea naţională. Chiar dacă, din raţiuni politice, programul transilvan nu a putut pune în discuţie problema fundamentală a naţiunii - unitatea - conştiinţa naţională s-a manifestat puternic în cursul uriaşei manifestări populare.
După încheierea Adunării, a fost aleasă o delegaţie, condusă de episcopul ortodox Andrei Şaguna, care urma să prezinte împăratului cererile naţiunii române. O altă delegaţie, condusă de episcopul unit Lemeni, urma să meargă, în acelaşi scop, la Dieta Transilvaniei de la Cluj. De asemenea, a fost ales un Comitet permanent pentru a aduce la îndeplinire hotărârile Adunării, alcătuit din 25 de membri, cu sediul la Sibiu, în fruntea căruia se aflau Andrei Şaguna, preşedinte, şi Simion Bărnuţiu, vicepreşedinte.
În desfăşurarea ulterioară a evenimentelor, acest comitet a devenit nucleul primului partid politic naţional românesc. În anumite momente, precum toamna anului 1848, el a îndeplinit şi rolul de organ executiv asupra unor regiuni ale Transilvaniei. După constituirea sa, Comitetul Naţional a lansat un Apel, care reprezenta, în esenţă, obiectivele şi programul său de activitate, principiile pe care intenţiona să le pună la baza acţiunilor cu caracter naţional.
Marea Adunare Naţională de la Blaj a fost unul dintre cele mai importante momente ale Revoluţiei române de la 1848. În afară de faptul că a fixat programul de acţiune, evenimentul a întărit unitatea între conducători şi mase, a reliefat conţinutul naţional al problemei agrare, necesitatea de a o rezolva în acest sens în întreg spaţiul românesc. În egală măsură, adunarea a reprezentat un puternic factor de stimulare a coeziunii naţionale. Reacţia moldovenilor Alecu Russo sau Gheorghe Sion este semnificativă în acest sens. Unirea cu Ţara a reprezentat nu numai dorinţă, a fost exprimarea unei hotărâri. Acolo, la Blaj, a fost întărită convingerea potrivit căreia ''Ardealul nu mai e Ardeal, ci România''. AGERPRES/ (Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat