DOCUMENTAR: 90 de ani de la naşterea actorului Octavian Cotescu (14 februarie)
Actorul Octavian Cotescu s-a născut la 14 februarie 1931, la Dorohoi, judeţul Botoşani. A urmat Liceul Naţional din Iaşi între 1942 şi 1944, când s-a înscris la Liceul Militar, mutat de la Iaşi la Timişoara şi, apoi, la Piteşti (desfiinţat în 1945). Revenit la Iaşi, a reluat cursurile Liceului Naţional, potrivit site-ului www.cinemagia.ro.
Când era elev în clasa a VI-a, în toamna anului 1946, a susţinut examenul de admitere la Conservatorul de Artă Dramatică ieşean, reuşind cu rolul Mircea Vadu din "Cumpăna". A susţinut examenul de diplomă la Institutul de Teatru ''Matei Millo'' în 1950, după care a fost repartizat la Teatrul Bulandra (Teatrul Municipal, cum se numea la acea vreme) din Bucureşti, unde a debutat la 12 mai 1951, în spectacolul "Pădurea" de A.N. Ostrovski, precizează site-ul amintit.
A rămas legat de acest teatru, unde a desfăşurat o prestigioasă activitate. A colaborat şi cu Teatrul Mic din Bucureşti, pe scena căruia a jucat în 1966-1967 şi în perioada 1978-1980, dar şi cu teatre din provincie, în 1969 jucând şi la Satu Mare, iar în 1983 şi 1984 - la Oradea, scrie site-ul www.cimec.ro.
Octavian Cotescu, alături de Toma Caragiu şi Marin Moraru în piesa de teatru "D'ale carnavalului" de Ion Luca Caragiale, 1966.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
Dintre rolurile memorabile pe care le-a interpretat pe scenă le amintim pe cele din piesele: "Sfânta Ioana" de George Bernard Shaw, în regia lui Liviu Ciulei (1958), "Menajeria de sticlă" de Tennessee Williams, în regia lui Dinu Negreanu (1960), "Proştii sub clar de lună" de Teodor Mazilu (1962) şi "D'ale carnavalului" de I.L. Caragiale (1966), ambele regizate de Lucian Pintilie, "Aceşti nebuni făţarnici" de Teodor Mazilu, în regia lui Emil Mandric (1970), "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale, în regia lui Liviu Ciulei (1972 şi 1979), "Revizorul" de Nikolai Vasilievici Gogol, în regia lui Lucian Pintilie (1972), "Chiţimia" de Ion Băieşu, în regia lui Alexandru Tatos (1974), "Interviu" de Ecaterina Oproiu, în regia Cătălinei Buzoianu (1976), "Anecdote provinciale" de Alexandr Vampilov, regia Valeriu Moisescu (1977), "Unchiul Vania" de Anton Pavlovici Cehov, în regia lui Laurenţiu Azimioară (1978), "Minetti" de Thomas Bernhard, regia Anca Ovanez-Doroşenco (1979), "Maestrul şi Margareta" de Mihail Bulgakov, regia Cătălina Buzoianu (1980), "Tartuffe" de Moliere şi "Cabala bigoţilor" de Mihail Bulgakov, regizate de Alexandru Tocilescu (1982).
Octavian Cotescu şi Mihai Mereuţă în piesa de teatru "Cabala bigoţilor", 1983.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
La Teatrul Bulandra a fost coleg de scenă cu actori ca Toma Caragiu, Ştefan Bănică, Marin Moraru, Gina Patrichi, Victor Rebengiuc, Florian Pittiş, Rodica Tapalagă, Ileana Predescu, Petrică Gheorghiu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Dan Nuţu.
Actorul Octavian Cotescu în cabina de machiaj, 1983.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/Arhiva istorică AGERPRES
A interpretat numeroase roluri şi în cinematografie, dintre care amintim: "Portretul unui necunoscut" (1961), ''Dimineţile unui băiat cuminte'' (1967), ''Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte'' (1972), ''Păcală'' (1974), ''Operaţiunea Monstrul'' (1976), ''Iarba verde de acasă'' (1977), ''Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii'' (1978), ''Eu, tu şi... Ovidiu'' (1978), "Omul care ne trebuie" (1979), "Bietul Ioanide" (1980), "Saltimbancii" (1980), ''Castelul din Carpaţi'' (1981), "Înghiţitorul de săbii" (1981), "Rămân cu tine" (1982), ''Buletin de Bucureşti'' (1983), "O lebădă iarna" (1983), "Miezul fierbinte al pâinii" (1983), ''Secretul lui Bachus'' (1984), "Un saltimbanc la polul Nord" (1984), ''Căsătorie cu repetiţie'' (1985), ''Sosesc păsările călătoare'' (1984) şi multe altele, scrie site-ul cinemagia.ro.
"Clipa de răgaz", a cărui regie a fost semnată de Şerban Creangă, este ultima peliculă în care a jucat Octavian Cotescu (filmul a avut premiera în 1986, la un an după decesul maestrului).
Actorul Octavian Cotescu a apărut în numeroase emisiuni radio şi tv, realizând, în anii '70, un cuplu inegalabil cu actriţa Coca Andronescu, în rolurile Tanţa şi Costel, din serialul de televiziune ''Iubirea e un lucru foarte mare''. De asemenea, a apărut în momente umoristice ale multor emisiuni de televiziune.
A jucat în numeroase piese de teatru radiofonic sau tv, în unele având-o parteneră pe soţia sa, actriţa Valeria Seciu. Cei doi s-au cunoscut în perioada în care Valeria Seciu era studentă a profesorului A. Pop Marţian la Institutul de Teatru, iar Octavian Cotescu era asistentul profesorului Marţian. În 1964, Valeria Seciu a absolvit facultatea, iar doi ani mai târziu cei doi s-au căsătorit, potrivit site-ului biografii.famouswhy.ro.
A fost profesor şi rector al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică, din 1981 până la sfârşitul vieţii. Printre cei mai buni studenţi ai lui se numără actorii Horaţiu Mălăele, Stelian Nistor, Dan Condurache, Rosina Cambos, Maria Ploae, Catrinel Dumitrescu, Radu Gheorghe, Ovidiu Iuliu Moldovan, Geo Costiniu.
În 1967 a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a ''pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice'', iar în anul 1985, a primit premiul ACIN pentru întreaga activitate.
În 1993, la Editura Meridiane a apărut volumul "Octavian Cotescu", îngrijit de Ileana Berlogea şi Ion Toboşaru.
Numele lui Octavian Cotescu se regăseşte printre cele 200 de nume de mari artişti (precum Jean Georgescu, Emil Bota, Alice Voinescu) încrustate pe soclul ''Gongul Thaliei'', un binecunoscut simbol al teatrului. Monumentul este amplasat pe Aleea Celebrităţilor în Piaţa Timpului din centrul Capitalei şi a fost dezvelit la 14 decembrie 2013.
Actorul Octavian Cotescu a murit la 22 august 1985, când avea doar 54 de ani.
În 2019, la Festivalul Naţional de Comedie care s-a desfăşurat la Teatrul Dramatic "Fani Tardini" din Galaţi, actriţa Catrinel Dumitrescu i-a adus un elogiu profesorului său, actorul Octavian Cotescu. "Un impuls din suflet m-a trimis la profesorul meu, Octavian Cotescu. Şi atunci mi s-a făcut cald în suflet. Pentru că el ne-a dat aripi să zburăm şi posibilitatea de a ne întoarce la rădăcini. (...) Generos şi plin de umor, marele actor a fost Profesorul. Profesorul iubit de toţi studenţii. 'E o doză de nebunie în meseria noastră de dascăli de Arta actorului. În fond, noi îi pregătim pe cei care ne iau locul', spunea el glumind. Am beneficiat de doza asta de minunată nebunie şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că m-a socotit demnă să port pecetea Clasa Cotescu", a afirmat Catrinel Dumitrescu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactori Arhiva foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
2 februarie - Ziua internațională a zonelor umede
Ziua mondială a zonelor umede este marcată în fiecare an la 2 februarie, pentru a sublinia rolul vital al zonelor umede pentru populație și pentru planetă. La 2 februarie 1971, a fost semnată Convenția Ramsar, actul internațional care reglementează zonele umede. Ziua este, însă, marcată începând cu anul 1997, scrie
2 februarie - Ziua ursului și Ziua marmotei, în tradițiile populare
La 2 februarie este sărbătorită în România și de către alte popoare europene Ziua ursului, și în aceeași zi, în mai multe zone din Statele Unite ale Americii și Canada, este sărbătorită Ziua marmotei. Ambele evenimente au în comun elementul de predicție a vremii pentru următoarea perioadă. Ursul a avut un rol calendaristic deosebi
CITATUL ZILEI
'O idee fixă duce în cele din urmă la nebunie sau la o faptă eroică.' - Victor Hugo, 'Anul 93', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 2 februarie
Ortodoxe Întâmpinarea Domnului Duminica a 17-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 17 dR. Întâmpinarea Domnului nostru Iisus Hristos în Templu Romano-catolice Întâmpinarea Domnului; Sf. Ioana &I
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 februarie
Este a 33-a zi a anului 2025. Au mai rămas 332 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 33 m și apune la 17 h 27 m. Luna răsare la 09 h 32 m și apune la 22 h 25 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Stephanie de Monaco
Stephanie de Monaco, cel de-al treilea copil al prințului Rainer III de Monaco și al prințesei Grace, s-a născut la 1 februarie 1965. Și-a petrecut copilăria la Monaco, unde visa să studieze cursuri de design vestimentar. La vârsta de 17 ani, viața i se schimbă pe neașteptate, când în urma unui accident de mașină îi moare mama alături d
DOCUMENTAR: 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (1 februarie)
Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, ce a stabilit o asociere între România, pe de o parte, Comunitatea și statele sale membre, pe de altă parte, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, după ce a fost semnat la 1 februarie 1993. Prin semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, a început drumul
Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale (ONU) (1-7)
În perioada 1-7 februarie 2025, este marcată la nivel mondial, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale, conform www.un.org. În diferite locații de pe glob, diferite asociații și organizații organizează manifestări dedicate săptămânii
Barometrul statistic al lunii ianuarie 2025
România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrur
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj-Napoca (1 februarie 1920)
Cel mai vechi Institut din România dedicat cercetării istoriei și disciplinelor sale conexe a fost înființat la 2 februarie 1920 sub titulatura de Institutul de Istorie Națională și plasat inițial sub egida Universității din Cluj, potrivit site-ului https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/
DOCUMENTAR: Luna februarie
Anul 2025 este un an normal, cu 365 de zile (după anul 2024, cu 366 de zile), în care luna februarie are 28 de zile (față de 29 de zile, câte are într-un an bisect). Februarie este cea mai scurtă lună a anului. Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua (partea ilumina
1 februarie - Ziua intendenței militare
Ziua intendenței militare este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 februarie. În 1861, la această dată, a fost emis Înaltul Ordin de Zi nr. 29, actul de constituire a intendenței armatei, prin care s-a format corpul ofițerilor de intendență militară, condus de intendentul general al armatei, subordonat Ministerului de Război, potrivit site-ului
CITATUL ZILEI
'Cine are idei limpezi le transmite ușor celorlalți.' - Helvetius, 'Texte pedagogice alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 februarie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas Greco-catolice Sf. m. Trifon Romano-catolice Sf. Veridiana, fc. Sfântul Mucenic Trifon este pomenit în calendarul creș
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 februarie
Este a 32-a zi a anului 2025. Au mai rămas 333 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m. Luna răsare la 09 h 12 m și apune la 21 h 07 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)