Săptămâna mondială a imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie), își propune să evidențieze necesitatea acțiunii colective și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Prin puterea sa de mobilizare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu țări din întreaga lume pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la valoarea vaccinurilor și a imunizării și se asigură că guvernele obțin îndrumarea și sprijinul tehnic necesare pentru a implementa programe de imunizare de înaltă calitate.

Scopul fundamental al Săptămânii mondiale a imunizării este ca un număr cât mai mare de oameni - și comunitățile lor - să fie protejați de bolile care pot fi prevenite prin vaccinare, subliniază OMS pe site-ul https://www.who.int/.

Tema acestui an pentru celebrarea Săptămânii mondiale a imunizării este: ''Immunization for All is Humanly Possible'' (''Imunizarea pentru toți este omenește posibilă'').

Vaccinurile reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale umanității

În ultimii 50 de ani, vaccinurile esențiale au salvat cel puțin 154 de milioane de vieți. Această realizare înseamnă 6 vieți pe minut, în fiecare zi, timp de cinci decenii. În acești 50 de ani, vaccinarea a fost responsabilă pentru un procent de 40% din îmbunătățirea supraviețuirii infantile, astfel că un număr mai mare de copii trăiește acum până la prima aniversare sau peste vârsta de 1 an, mai mult decât în orice alt moment din istoria omenirii. Vaccinul împotriva rujeolei este responsabil de 60% din aceste vieți salvate, amintește pagina evenimentului - https://www.who.int/campaigns/world-immunization-week/2025.

Dar încă mai sunt vieți de salvat prin consolidarea acestor realizări. Viitorul imunizării înseamnă nu doar ajungerea la milioane de copii care nu au primit niciodată un singur vaccin, ci și protejarea bunicilor de gripă, a bebelușilor de malarie și VSR, a mamelor însărcinate de tetanos și a fetelor tinere de HPV.

Ne aflăm într-un moment de cotitură în istoria sănătății globale, atrage atenția OMS. Realizările obținute cu greu în eradicarea bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare sunt în pericol. Deceniile în care s-au depus eforturi prin colaborarea între guverne, agenții umanitare, oameni de știință, lucrători din domeniul sănătății și părinți ne-au adus unde suntem astăzi - într-o lume în care am eradicat variola și aproape am eradicat poliomielita, transmite organizația.

De-a lungul istoriei, oamenii au dezvoltat cu succes vaccinuri pentru o serie de boli care pun viața în pericol, inclusiv meningita, tetanosul, rujeola și poliomielita virală. La începutul anilor 1900, poliomielita era o boală răspândită la nivel mondial, ce a lăsat paralizați sute de mii de oameni în fiecare an. Până în 1950, fuseseră dezvoltate două vaccinuri eficiente împotriva bolii. Însă vaccinarea în unele părți ale lumii încă nu era suficient de răspândită pentru a opri transmiterea poliomielitei, în special în Africa. În anii 1980, a fost demarată o acțiune la nivel mondial pentru eradicarea poliomielitei de pe planetă. De-a lungul mai multor decenii, vaccinarea împotriva poliomielitei, facilitată de vizite de imunizare de rutină și campanii de vaccinare în masă, a avut loc pe toate continentele. Milioane de oameni, majoritatea copii, au fost vaccinați, iar în august 2020, continentul african a fost certificat ca fiind liber de virusul poliomielitic sălbatic, alăturându-se tuturor celorlalte părți ale lumii, cu excepția Pakistanului și Afganistanului, unde poliomielita nu a fost încă eradicată.

Sub sloganul 'Imunizarea pentru toți este omenește posibilă', Săptămâna mondială a imunizării 2025 își propune să asigure că și mai mulți copii, adolescenți, adulți - și comunitățile lor - sunt protejați împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Vaccinurile sunt dovada că ținta pentru mai puține boli și mai multă viață este posibilă atunci când ne propunem acest lucru.

Întrucât anul 2025 este punctul de mijloc al Agendei de Imunizare 2030, Săptămâna mondială a imunizării va analiza nu doar ce face imunizarea pentru a îmbunătăți viața în prezent, ci și ceea ce poate realiza imunizarea în următoarele decenii, pe măsură ce tot mai mulți copii primesc vaccinuri esențiale și sunt dezvoltate noi vaccinuri pentru a proteja împotriva unei game și mai largi de boli la orice vârstă.

Regiunea europeană raportează cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimii 25 de ani

Potrivit unui comunicat al UNICEF publicat la 13 martie 2025, regiunea europeană a raportat cel mai mare număr de cazuri de rujeolă din ultimii 25 de ani. Astfel, 127.350 de cazuri de rujeolă au fost raportate în Regiunea Europeană pentru anul 2024 - dublu față de numărul raportat pentru 2023 și cel mai mare număr înregistrat în regiune din 1997, potrivit unei analize realizate de OMS și UNICEF.

Copiii sub cinci ani au reprezentat peste 40% din cazurile raportate în regiune, care cuprinde 53 de țări din Europa și Asia Centrală. Mai mult de jumătate din cazurile raportate au necesitat spitalizare. În plus, 38 de decese au fost raportate, pe baza datelor preliminare primite până la 6 martie 2025.

Cazurile de rujeolă din regiune au fost în general în scădere începând cu 1997, când au fost raportate aproximativ 216.000, atingând un nivel minim de 4.440 de cazuri în 2016. Cu toate acestea, o recrudescență a fost observată în 2018 și 2019, cu 89.000 și, respectiv, 106.000 de cazuri raportate. În urma unei scăderi a acoperirii vaccinale în timpul pandemiei COVID-19, cazurile au crescut din nou semnificativ în 2023 și 2024. În multe țări, ratele de vaccinare nu au revenit încă la nivelurile de dinaintea pandemiei, ceea ce crește riscul apariției unor focare, arată https://www.unicef.org/.

'Virusul rujeolei nu se odihnește niciodată - și nici noi nu o putem face.', a avertizat Dr. Hans P. Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa.

Regiunea europeană a reprezentat o treime din totalul cazurilor de rujeolă la nivel mondial în 2024. Numai în 2023, 500.000 de copii din regiune nu au fost vaccinați cu prima doză de vaccin împotriva rujeolei (MCV1) care ar trebui administrată prin serviciile de imunizare de rutină.

'Pentru a proteja copiii de această boală mortală și debilitantă, avem nevoie de măsuri guvernamentale urgente, inclusiv investiții susținute în lucrătorii din domeniul sănătății.', a declarat Regina De Dominicis, director regional UNICEF pentru Europa și Asia Centrală.

Pe lângă spitalizarea și decesul cauzate de complicațiile care pot rezulta în urma contractării virusului rujeolei - pneumonie, encefalită, diaree și deshidratare -, rujeola poate provoca complicații debilitante pe termen lung, cum ar fi pierderea vederii. De asemenea, poate afecta sistemul imunitar prin 'ștergerea' memoriei acestuia cu privire la modul de combatere a infecțiilor, lăsând supraviețuitorii rujeolei vulnerabili la alte boli. Vaccinarea este cea mai bună metodă de apărare împotriva virusului.

Statisticile OMS arată că mai puțin de 80% dintre copiii eligibili din Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Macedonia de Nord și România au fost vaccinați cu MCV1 în 2023 - cu mult sub rata de acoperire de 95% necesară pentru menținerea imunității de grup.

România a raportat cel mai mare număr de cazuri în regiune în 2024, cu 30.692 de cazuri, urmată de Kazahstan, cu 28.147 de cazuri.

Aproximativ 359.521 de cazuri de rujeolă au fost raportate la nivel mondial pentru 2024. Transmiterea virusului peste granițe și pe diferite continente are loc în mod regulat, iar focare ale acestei boli extrem de infecțioase vor apărea oriunde virusul va găsi grupuri de persoane nevaccinate sau insuficient vaccinate, în special copii.

UNICEF și OMS colaborează cu guvernele, având sprijinul partenerilor, inclusiv Uniunea Europeană și Alianța GAVI, pentru a preveni și a răspunde la epidemiile de rujeolă - prin implicarea comunităților, formarea lucrătorilor din domeniul sănătății, consolidarea programelor de imunizare și a sistemelor de monitorizare a bolilor și inițierea de campanii de recuperare a imunizării împotriva rujeolei.

UNICEF și OMS au lansat un apel la guvernele cu epidemii active să intensifice de urgență depistarea cazurilor, urmărirea persoanelor de contact și să desfășoare campanii de vaccinare de urgență. Este imperativ ca țările să analizeze cauzele profunde ale epidemiilor, să remedieze deficiențele din sistemele lor de sănătate și să utilizeze în mod strategic datele epidemiologice pentru a identifica și a elimina deficiențele de acoperire vaccinală. Toate eforturile trebuie să se axeze pe contacte cu părinții reticenți la vaccinare și comunitățile marginalizate, precum și pe soluționarea problemei accesului inechitabil la vaccinuri, mai arată sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)