De Ziua Internațională a Cărții, Institutul Cultural Român a reiterat rolul esențial al literaturii și jurnalismului cultural în societatea contemporană

De Ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor, pe 23 aprilie, Institutul Cultural Român a invitat publicul la o dezbatere despre importanța decisivă a literaturii și jurnalismului cultural în societatea contemporană. Evenimentul 'Literatura și jurnalismul cultural' i-a reunit pe Bogdan Crețu, Monica Cure, Oana Fotache-Dubălaru și Daniela Vizireanu. Dezbaterea, moderată de Marius Constantinescu, a continuat seria evenimentelor 'Calendarul internațional al artelor la Institutul Cultural Român', contribuind la consolidarea dialogului intercultural și la sprijinirea unei rețele culturale active în plan global.

În cadrul conferinței s-a vorbit despre reconfigurarea legăturii dintre literatură și jurnalismul cultural în România, evidențiindu-se modul în care această relație se conturează în prezent, între influențele mediului digital și nevoia de profunzime analitică în discursul public.

Bogdan Crețu, scriitor nominalizat la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2025, critic literar, profesor doctor la Facultatea de Litere a Universității 'Alexandru Ioan Cuza' din Iași, director al Institutului de Filologie Română 'A. Philippide', Academia Română, Filiala Iași (2013-2022), fost redactor-șef al revistei Timpul;: 'Asistăm de câțiva ani la o redimensionare a jurnalismului cultural, în raport cu formula sa clasică. Această schimbare se reflectă și în modul în care relaționăm personal cu lectura: nu pot nici acum să citesc fără un creion în mână sau fără să simt nevoia de a căuta ce au gândit și alții despre cartea respectivă. Relația dintre artă - nu doar literatură - și presa culturală rămâne esențială. Asistăm la o reconfigurare, iar această transformare pare să afecteze toate formele de artă: s-a schimbat fundamental ceva în capacitatea noastră de a citi. Suntem altfel de cititori de când trăim cu un ecran în mână. S-a schimbat foarte mult imaginea despre cărți, despre spectacole, despre filme.'

De asemenea, s-a discutat despre modul în care această reconfigurare este strâns legată de metamorfozarea - sau, în unele cazuri, dispariția - mijloacelor de informare culturală care existau în trecut și despre cum noile forme de exprimare mediatică au schimbat peisajul discursului cultural contemporan.

Daniela Vizireanu, scriitoare, publicistă, cercetătoare la Institutul de Istorie și Teorie Literară 'G. Călinescu' din cadrul Academiei Române: 'Trăim astăzi într-o inflație de imagini și devine din ce în ce mai greu să gândești abstract, să contextualizezi informația pe care o primești, dar asta ține de responsabilitatea fiecăruia. Vorbind despre literatură pe Internet, cred că s-au diversificat foarte mult modurile de a discuta literatură în mediul virtual, pentru că există aceste zone emergente de tip podcast cu scriitori. Acum poți asculta scriitorul pe YouTube, poți afla despre o carte dintr-un reel pe Instagram sau TikTok. Deci, sunt forme și forme - nu spun că toate sunt optime, dar cred că sunt și lucruri bune pe Internet; poți ajunge la un dialog cultural și în mediul virtual.'

În rolul de moderator, Marius Constantinescu, jurnalist premiat cu trei premii APTR și scriitor, a condus dezbaterea 'Literatura și jurnalismul cultural' abordând teme legate de faptul că opinia critică s-a mutat, în primul rând, pe internet, care întreține astăzi dezbaterea culturală într-un mod activ și dinamic. Mediul online permite ca un fenomen sau produs cultural să aibă un impact mult mai larg decât cel posibil prin televiziune, radio sau presa scrisă, ceea ce reconfigurează profund modul în care cultura este receptată și discutată.

Invitații au discutat și despre autoritatea celor care vorbesc în spațiul online, nu doar despre cărți și literatură, ci și despre produsul cultural în general. În acest context, a fost subliniată întrebarea esențială privind măsura în care avem autoritatea necesară pentru a discuta despre aceste teme, având în vedere diversitatea de voci și surse din mediul digital.

Monica Cure, scriitoare româno-americană, traducătoare, doctor în literatură comparată al University of Southern California: 'Este o criză de neîncredere în oameni, în spațiul public și, spre surprinderea mea, când am început să traduc literatură română, am fost întrebată 'Pe cine să citesc?' deși existau resursele necesare. Acest lucru se construiește; încrederea pe care o are publicul în cei care vorbesc despre literatură este ceva ce trebuie susținut de-a lungul timpului pentru a putea ajunge la cititor. Cititorii trebuie să știe că noi ne gândim la ei, la nevoile lor și mi se pare că generația mai tânără a început să găsească soluții care înainte nu existau.'

Despre criticile aduse presei culturale din România și responsabilitățile acesteia în peisajul cultural contemporan, Bogdan Crețu a afirmat: 'Este un act de eroism faptul că presa culturală există. Scriu de foarte tânăr în presa culturală și am asistat direct la cum efectul a ceea ce scriu se tot estompează, pentru că, în esență, critica literară este un joc de echipă. Atâta vreme cât există o comunitate în care ideile se schimbă, se poartă polemici, critica literară nu poate greși. Literatura este un dialog foarte important. Este în regulă să avem podcasturi, canale de YouTube pe teme culturale, dar este în regulă să avem și reviste în care să putem publica comentarii literare ample.'

Oana Fotache-Dubălaru a adus propria perspectivă asupra rolului presei culturale, subliniind următoarele: 'Evident că sunt multe lucruri bune în presa culturală, prin simplul fapt că există, că se extinde și că își caută varii forme de abordare. În ultima vreme mi se pare că literatura română este mult mai bine pusă în valoare, mult mai prezentă în diverse forme de discuție. Ce am simțit, însă, de multă vreme, este o lipsă de atenție pentru cartea de idei și cartea străină, pentru că dintotdeauna rubrica de carte străină, când mai exista, exista la finalul unei reviste și parcă era mai puțin importantă decât marii autori. România este o țară în care se traduce foarte multă literatură străină și se traduce cumva pe anumite canale. Știm însă puține despre literatura din jurul României, puține despre literatura bulgară sau maghiară, în schimb, literatura română este poate mai tradusă și mai cunoscută în jur. Ei bine, genul acesta de dezbatere și de atenție mi se pare insuficient, poate și din lipsa resurselor.' Oana Fotache-Dubălaru este profesor doctor, decan al Facultății de Litere, Universitatea din București, membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Culturale Europene și Românești 'Tudor Vianu' de la Universitatea din București, co-organizator al Atelierelor Centrului 'Tudor Vianu', membru al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (ICLA) și al American Comparative Literature Association (ACLA); membru ales în Comitetul Executiv al ICLA; membru fondator al Asociației de Literatură Generală și Comparată din România; membru al Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (CESI); membru fondator al Centrului de Studii Românești, Facultatea de Litere, Universitatea din București; membru în juriul de acordare a unor distincții precum Premiul FIL Guadalajara și Premiul Institutului Cultural Român pentru cea mai bună traducere a unei cărți din limba română în anul 2023.

Evenimentul a fost o oportunitate de dialog viu și de reflecție asupra relației dintre literatură și jurnalismul cultural, subliniind, încă o dată, rolul fundamental al acestora în viața culturală contemporană. Liviu Jicman, președintele Institutului Cultural Român, a subliniat cu acest prilej rolul esențial al jurnalismului cultural în susținerea valorilor umaniste și în promovarea inițiativelor culturale. Prin programe precum 'Calendarul Artelor', ICR își propune să sprijine activ jurnalismul cultural, căutând mijloace adecvate pentru a susține această activitate vitală nu doar pentru jurnaliști, ci pentru întregul ecosistem cultural. Liviu Jicman a evidențiat importanța internaționalizării jurnalismului cultural românesc, prin dezvoltarea de parteneriate și extinderea audienței publicațiilor și jurnaliștilor culturali din România la nivel internațional.

Prin promovarea literaturii române în străinătate, susținerea participării la târguri internaționale de carte și colaborarea cu jurnaliști și artiști, Institutul Cultural Român își reafirmă angajamentul față de creația autohtonă și importanța jurnalismului cultural în dezvoltarea unei culturi democratice.

Serviciul Promovare și Comunicare