TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''Ciprian Porumbescu'' (1972)

Filmul ''Ciprian Porumbescu'', regizat de Gheorghe Vitanidis, a avut premiera în 1972 şi prezintă viaţa marelui compozitor, prin prisma evenimentelor politice de la acea vreme, a creaţiilor sale, dar şi prin prisma poveştii romantice dintre tânărul Ciprian şi frumoasa Berta.
"Evocarea vieţii lui Ciprian Porumbescu este străbătută din loc în loc, pe tot parcursul filmului, de clipe puternic emoţionale, care izbutesc să transmită nu numai fiorul adânc patriotic care a animat creaţia şi credinţa acestuia", scria Călin Căliman în 1973, în revista "Cinema", potrivit site-ului cinemagia.ro.
Structurat în două părţi, filmul începe cu serbarea naţională organizată de societatea "România Jună" în 1871, cu prilejul hramului Mănăstirii Putna, pentru a aniversa 400 de ani de la sfinţirea mănăstirii. La eveniment erau prezente personalităţi ale vieţii politice şi culturale din acea vreme - Mihail Kogălniceanu, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Andrei Bârseanu, profesorul Carol Miculi, Ciprian Porumbescu, dar şi preotul Iraclie Porumbescu, tatăl lui Ciprian, şi un colonel imperial austriac.
După oficierea slujbei religioase, cei prezenţi se strâng în horă în faţa mănăstirii, împreună cu un taraf. Ciprian Porumbescu ia vioara din mâinile lăutarului Vindireu şi începe să cânte, uimindu-i pe toţi cu talentul său. "Tată, acum pot să mor. Azi am cântat Daciei întregi!", îi spune Ciprian preotului Iraclie. La serbare ajung şi pastorul anglican Gorgon, din Ilişeşti, însoţit de fiica sa, Berta, ei aflâdu-se în drum spre Suceava. Ciprian o revede astfel pe Berta, tânăra frumoasă de care era îndrăgostit.
Foto: (c) Vlad Radescu/Facebook
După revenirea la Stupca, Ciprian Porumbescu îl vizitează pe pastorul Gorgon, pentru a o întâlni pe Berta. Pastorul îl invita deseori pe Ciprian la el acasă, pentru a cânta amândoi - pastorul la pian, Ciprian la vioară. În timp ce se afla în vizită la familia Gorgon, sosesc colegii lui Ciprian de la Suceava pentru a-l invita la hora din sat. Tânărul îl roagă pe pastor să o lase şi pe Berta să meargă, dar pastorul refuză.
Ciprian şi colegii lui de facultate din Cernăuţi au fondat prima societate academică din Bucovina - "Arboroasa". Autorităţile se pregăteau să marcheze 100 ani de la anexarea Bucovinei la Imperiul Austriac, dar tinerii studenţi români publică un articol despre ocuparea Bucovinei şi organizează o conferinţă pe această temă. Autorităţile evacuează sala în care se ţinea conferinţa, iar studenţii pornesc pe străzi cântând "Tricolorul"("Trei culori") compus de Ciprian Porumbescu. Ei pleacă din oraş, protestând astfel faţă de aniversarea organizată de autorităţi, ceea ce conduce la solicitarea arestării conducătorilor societăţii "Arboroasa". Aniversarea jubileului anexării Bucovinei nu s-a mai organizat, iar cursurile de la universitate au fost temporar suspendate.
Ciprian Porumbescu a fost arestat şi a ajuns la închisoarea din Cernăuţi. Aici el compune cântecul "Pe-al nostru steag e scris Unire", iar versurile cântecului ajung la colegii săi cu ajutorul unui gardian. Ajuns în sala de judecată, Ciprian ţine un discurs patriotic şi vorbeşte cu mult patos, în timp ce colegii studenţi încep să cânte imnul scris de Porumbescu. Colonelul austriac, care supraveghea toate acţiunile studenţilor, face presiuni pentru a fi desfiinţată societatea "Arboroasa", iar judecătorii îl condamnă pe tânărul compozitor la câteva luni de închisoare. Aici, în celula friguroasă, Ciprian se îmbolnăveşte de tuberculoză.
A doua parte a filmului îl prezintă pe Ciprian Porumbescu eliberat din închisoare, întors la Stupca. El continuă să se întâlnească în ascuns cu Berta şi îşi doreşte să ajungă învăţător la Ilişeşti pentru a fi aproape de aceasta. La îndemnul profesorului Miculi, pleacă la Viena pentru a continua studiile, deoarece în ţară nu mai putea fi primit la facultate, din cauze politice. Acolo participă la cursurile profesorului Anton Bruckner şi compune lucrarea "După un veac de suferinţă", fapt ce atrage nemulţumirea autorităţilor imperiale. Din acest motiv Ciprian Porumbescu nu primeşte bursa pe care o solicitase Ministerului Instrucţiunii Publice al României şi nici sprijinul reprezentantului ministerului român, Honoriu Simulescu, acesta nedorind să deterioreze relaţiile diplomatice româno-austriece.
Fără posibilitatea de a-şi asigura traiul şi a continua studiile, Porumbescu se întoarce în ţară, unde prietenul Andrei Bârseanu şi profesorul Lazăr Nastasi îl conving să accepte un post de profesor de muzică la Şcolile Centrale Române din Braşov. Tot atunci devine şi dirijor al corului de la Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului. După ce situaţia lui materială devine stabilă, Ciprian pleacă la Ilişeşti şi o cere în căsătorie pe Berta. Tatăl acesteia, pastorul Gorgon, îi cere un răgaz de gândire.
Întors la Braşov, Ciprian Porumbescu termină de compus opereta "Crai nou", pe un libret scris de poetul Vasile Alecsandri. Profesorii români de la Braşov decid ca opereta să fie pusă în scenă în sala de festivităţi a Gimnaziului Românesc din oraş, iar Ciprian îi invită la premieră pe tatăl său şi pe familia pastorului Gorgon, sperând că în seara premierei se va logodi cu Berta. Pastorul Gorgon anunţă însă că nu e de acord cu această căsătorie, invocând credinţa religioasă diferită a celor doi tineri. El hotărăşte să o trimită pe Berta la rudele lor din Anglia.
După premiera operetei "Crai nou", unde Ciprian Porumbescu a fost ovaţionat, pastorul îl anunţă pe compozitor că Berta a asistat la spectacol dar apoi a plecat în Anglia pentru totdeauna. La scurt timp, Ciprian se simte rău, are o criză violentă de tuse din cauza tuberculozei, iar prietenii cheamă un medic ce îl sfătuieşte să meargă la tratament în Italia. Boala e însă foarte avansată şi medicii spun că nu se mai poate vindeca. Slăbit, Ciprian cere să i se trimită vioara şi cântă celebra "Baladă" pe malul Mediteranei. El moare curând şi este înmormântat la Stupca.
Rolurile principale au fost interpretate de actorii Vlad Rădescu (Ciprian) şi Tamara Creţulescu (Berta). Pe lângă aceştia, filmul "Ciprian Porumbescu" a beneficiat de o distribuţie de excepţie - Emanoil Petruţ (preotul Iraclie), Sebastian Papaiani, Dan Ionescu (pastorul Gorgon), Clody Bertola, Dina Cocea, Ioana Bulcă, Toma Caragiu (colonelul imperial), Amza Pellea, Iurie Darie, Alexandru Repan (Mihai Eminescu), Ion Besoiu (Ioan Slavici), Emilia Dobrin, Carmen Strujac, Toni Buiacici, Cezara Dafinescu, Gheorghe Cozorici, Constantin Rauţchi, Mihai Berechet, Nicolae Corjos, Angela Chiuaru, Ştefan Velniciuc, Horaţiu Mălăele. Coloana sonoră a fost semnată de Richard Oschanitzky, precizează site-ul www.imdb.com.
La peste 45 de ani de la filmarea rolului Ciprian Porumbescu, actorul Vlad Rădescu îşi aminteşte momente emoţionante de atunci. "Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată', proclamă Poetul (Mihai Eminescu, contemporan cu Ciprian Porumbescu). Păstrând proporţiile, nici eu nu credeam - adică nu mă gândeam la vârsta de nici 20 de ani, în 1972 - că, peste aproape jumătate de secol, filmul în care am debutat va fi atât de prezent în existenţa mea, devenită deja matură, dacă nu şi mai mult... Există în film o secvenţă filmată la Braşov, la Liceul 'Andrei Şaguna', când Ciprian ţine în clasă o lecţie de muzică (ce altceva?) în faţa elevilor. Era prin luna mai 1972, anul şcolar nu se sfârşise încă, iar eu înţelegeam prea puţin ce se întâmplă cu mine. În urmă cu douăsprezece luni eu însumi eram elev la Liceul Caragiale, în Bucureşti, şi mă pregăteam vârtos pentru examenul de bacalaureat. Şi acum, iată-mă-s, ţinând o prelegere atât de doctă în faţa aparatului de filmat, dar şi în faţa unor băieţi care s-ar fi putut să-mi fie colegi. Un salt în timp (în timpul propriu) care mă lăsa descumpănit. Dacă la asta adăugăm că zilele trecute unul dintre acei elevi mi-a cerut prietenia pe Facebook, invocând colegialitatea acelei zile de filmare, ce să mai spun? Sau liceenele din Braşov, care îmi cereau, în faţa şcolii, autografe pe bluzele lor albe sau chiar pe braţe?... După alţi cincisprezece ani urma să mă căsătoresc cu o braşoveancă născută în 1962, care la vremea evocată abia intra în şcoala generală. Căsătoria rezistă şi astăzi, încununată cu un copil (o fată) de 32 de ani, arhitectă la Rotterdam. Tot genialul poet avea dreptate: 'Vreme trece, vreme vine/ Toate-s vechi şi nouă toate'", a mărturisit pentru AGERPRES Vlad Rădescu.
Foto: (c) LILIANA IORDAN / AGERPRES FOTO
În iunie 2017, la 45 de ani de la începutul filmărilor peliculei "Ciprian Porumbescu", Centrul Cultural "Bucovina" din Suceava şi primăria comunei Ciprian Porumbescu (fosta comună Stupca) au acordat titlul şi însemnele de Cetăţean de Onoare actorului Vlad Rădescu, protagonistul rolului principal.
"Acum câţiva ani am revenit în frumoasa Bucovină şi am devenit cetăţean de onoare al comunei Stupca, acolo unde s-a născut Ciprian, iar peste câteva luni voi onora o invitaţie de a fi prezent în faţa studenţilor, la Beijing, în China, ţara unde filmul regizat de Gheorghe Vitanidis a avut un succes colosal, cu un răsunet care nu s-a stins, ca şi în România de altfel -, până astăzi. Rolul şi filmul mă însoţesc aşadar de multe decenii, cinefilii şi admiratorii mi se adresează adeseori cu... Ciprian. Chiar dacă silueta şi chipul meu au suferit transformări, sufletul a rămas acelaşi, iar încărcătura emoţională cu care am reconstituit cinematografic viaţa compozitorului (stins la numai 29 de ani!) este la fel de prezentă", a declarat pentru AGERPRES actorul Vlad Rădescu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Gabriela Badea)
Sursa foto: cinemaraton.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2025. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 05 h 16 m și apune la 18 h 46 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei