TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: ''D'ale carnavalului'' (1885)

Toma Caragiu, Marin Moraru şi Octavian Cotescu în piesa de teatru ''D'ale carnavalului'', 1966
Comedia ''D'ale carnavalului'', scrisă de dramaturgul I.L. Caragiale, a avut premiera la 8 aprilie 1885, la Teatrul Naţional din Bucureşti, în regia lui C.I. Nottara, potrivit ''Dicţionarului Scriitorilor Români'' (Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1995).
Din distribuţia primei reprezentaţii au făcut parte actori celebri ai vremii: C.I. Nottara (Nae Girimea), Ştefan Iulian (Iancu Pampon), Amelia Welner (Didina Mazu), Frosa Sarandi (Miţa Baston), Al. Catopol (Mache), M. Mateescu (Catindatul), I. Niculescu (Iordache).
Premiera piesei nu a avut succesul aşteptat, chiar a fost criticată. I. Gherea scria, în mai 1885: "Aşteptarea noastră a fost [...] înşelată. În 'D-ale carnavalului', d. Carageali nu ne dă deloc icoana fidelă a mahalalei, cade în farsă, ne dă un vodevil francez localizat, cu multă acţiune, cu vorbe de spirit, dar cu o aproape completă lipsă de zugrăvire psihică a stratului societăţii adus pe scenă. Din cauza alergării după vorbe de spirit, care să facă pe public să râdă, autorul cade în exageraţiuni neînţelese şi în imposibilităţi", notează site-ul new.nottara.ro.
Caragiale a scris comedia în trei acte pentru că urma să participe la un concurs cu premii, de piese originale, organizat de direcţia Teatrului Naţional bucureştean, în 1884. Piesa, al cărei titlu iniţial era ''D-ale carnavalului sau Bărbierul galant'', a fost premiată la 25 februarie 1885, ca fiind cea mai originală piesă a anului, din juriul concursului făcând parte personalităţi literare marcante, ca Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Titu Maiorescu.
Considerată la început o simplă farsă de carnaval, cu multe încurcături amoroase, piesa şi-a dezvăluit, în timp, nu numai însuşirile tehnice neobişnuite, dar şi gravitatea, căci semnificaţia întregului este şi aici una morală, vizând promiscuitatea sufletească, minciuna şi împăcarea lamentabilă, ca forme generale de a trăi, se arată în ''Dicţionarul Scriitorilor Români''.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
Acţiunea piesei se desfăşoară într-o mahala bucureşteană de sfârşitul secolului al XIX-lea, unde frizerul Nae Girimea îşi "găseşte" o nouă amantă în persoana Didinei, ceea ce stârneşte gelozia amantei sale "de suflet", Miţa Baston, dar şi pe cea a lui Pampon, amantul oficial al Didinei. În "caruselul" căutării şi pedepsirii frizerului, care se petrece în timpul unui carnaval, intră şi Crăcănel, acela care era "întreţinătorul" oficial al Miţei, notează site-ul cinemagia.ro.
De-a lungul anilor, piesa a fost pusă în scenă de cele mai mari teatre din ţară, beneficiind şi de adaptări pentru film, radio şi televiziune.
În 1958, Gheorghe Naghi a regizat filmul care a devenit de colecţie şi care îi are în distribuţie pe Grigore Vasiliu-Birlic, Alexandru Giugaru, Ion Lucian, Jana Gorea, Vasilica Tastaman, Aurel Cioranu, Horia Căciulescu, Arcadie Donos, notează site-ul www.imdb.com.
În 1961, regizorul Sică Alexandrescu a realizat dramatizarea radiofonică în care se regăsesc mari actori - Niki Atanasiu, Carmen Stănescu, Cella Dima, Grigore Vasiliu Birlic, Radu Beligan, Marcel Anghelescu.
În 1966, regizorul Lucian Pintilie a montat "D'ale carnavalului" la Teatrul "Lucia Sturdza Bulandra" cu o distribuţie în care se aflau actori de primă mână ai scenei româneşti - Marin Moraru, Ştefan Bănică, Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Aurel Coiranu, Gina Patrichi, Rodica Tapalagă, scenariul purtând semnătura lui Liviu Ciulei.
Teatrul Naţional bucureştean a mai realizat puneri în scenă ale piesei lui Caragiale. Din 1984 până în 1990, piesa regizată de Sanda Manu i-a avut în distribuţie pe actorii Damian Crâşmaru, Alexandru Georgescu, Grigore Gonţa, Claudiu Bleonţ, Eugen Cristea, Ioana Bulcă, Magdalena Cernat, Ecaterina Nazare, Aristiţa Diamandi, potrivit tnb.ro.
De asemenea, tot pe scena Naţionalului bucureştean, în perioada 2002-2005, regizorul Gelu Colceag i-a reunit în distribuţia acestei piese pe actorii Marcelo-S Cobzariu, Alexandru Georgescu, Vlad Ivanov, Marius Rizea, Marius Florea Vizante, Cristian Creţu, Cecilia Bârbora, Tania Popa, Natalia Călin, Corina Dănilă, Silviu Biriş, Anemona Niculescu, Pavel Bârsan, Cristina Cioran.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
În 2012, piesa "D'ale carnavalului", în regia lui Silviu Purcărete şi pusă în scenă de Teatrul Naţional "Radu Stanca" din Sibiu, a câştigat patru premii la Gala Comediei Româneşti. Din distribuţie făceau parte actorii Marius Turdeanu, Constantin Chiriac, Ofelia Popii, Liviu Pancu, Adrian Matioc, Nicu Mihoc, Cristina Ragos, Raluca Iani, Cristian Stanca, Adrian Neacşu, Cătălin Pătru, Edi Pătraşcu, Mihai Coman, Cristina Stoleriu. Muzica era semnată de compozitorul Vasile Şirli, notează site-ul teatrului sibian, www.tnrs.ro.
Regizorul Dragoş Galgoţiu a realizat, în 2014, propria versiune scenică a piesei la Teatrul Mic, împreună cu actorii Radu Gheorghe, Adriana Şchiopu, Doru Ana, Andreea Grămoşteanu, Cristian Iacob, Ovidiu Niculescu, Vitalie Bantaş, Cuzin Toma, Radu Zetu, Valeria Cheregi.
Cea mai recentă punere în scenă a piesei lui Caragiale a fost realizată la Teatrul Nottara, de regizorul Claudiu Goga, în stagiunea 2017-2018. Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Vlad Zamfirescu, Gheorghe Ifrim, Alexandru Jitea, Andi Vasluianu, Sorin Cociş, Luminiţa Erga, Cerasela Iosifescu, Mihai Mărgineanu, Alexandru Mike Gheorghiu, Mircea Teodorescu. Muzica spectacolului este semnată de Mihai Mărgineanu, precizează site-ul new.nottara.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Andreea Onogea, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2025. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 05 h 16 m și apune la 18 h 46 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Săptămâna europeană 21-25 aprilie 2025
Comisia Europeană a anunțat sancțiuni financiare împotriva companiilor americane Apple și Meta pentru încălcări ale legislației europene privind concurența. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că Executivul Comunitar va prezenta în următoarele două săptămâni o foaie de parcurs cu măsuri menite să elimine complet importurile
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Muzeul Național al Țăranului Român va fi redeschis din data de 25 aprilie, după un îndelungat șantier de consolidare, început în 2016, și după o vreme necesară primenirii, a informat instituția muzeală, într-un comunicat transmis AGERPRES. 'Am (re)așezat obiectele în locurile lor (pe care le-au părăsit
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la Conferința de la San Francisco, crearea ONU (25 aprilie - 26 iunie 1945)
Organizarea postbelică a lumii a început încă de la 21 august 1941, când președintele american Franklin Delano Roosevelt a prezentat în fața Congresului Carta Atlanticului, document care viza, printre altele, crearea unei asociații generale de națiuni care să ofere garanții pentru independența politică și integritatea teritorială a statelor mari și mi
DOCUMENTAR: Actorul Al Pacino împlinește 85 de ani (25 aprilie)
Actorul Al Pacino s-a născut la 25 aprilie 1940 în Bronx, un cartier al New Yorkului. A fost crescut de bunici, care l-au dus la cinema de când era mic. La 17 ani a început să se întrețină singur, lucrând ca vânzător, poștaș, lucrător de farmacie, portar, administrator de bloc. A început să joace teatru ca amator, a scris cuplete pen
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută drept Conferința Națiunilor Unite. La 25 aprilie 1945, delegații din cincizeci de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. Polonia nu a trimis un reprezentant deoarece componența noului său guvern nu a fost anunțată decât prea târziu pentru
Evenimentul East European Comic Con (25-27 aprilie)
În intervalul 25-27 aprilie 2025, are loc, la complexul Romexpo din București, evenimentul East European Comic Con (EECC), dedicat iubitorilor de filme, seriale, jocuri video, cosplay, benzi desenate și nu numai, potrivit comic-con.ro. Lista actorilor care sunt invitați speciali la această ediție cuprinde
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la 25 aprilie, potrivit who.int. A fost adoptată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenția progresele care au fost realizate în prevenirea și controlul malariei, dar și pentru a accelera lupta împotriva acestei boli. T
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie. La această dat, în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand, act ce a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: Mitropolitul primat Calinic Miclescu (1875-1886)
Calinic Miclescu a fost Mitropolit al Moldovei între anii 1865-1875 și apoi Mitropolit primat între 1875-1886. S-a născut la data de 16 aprilie 1822, în Suceava, în familia marelui logofăt Scarlat Miclescu și a soției acestuia Maria (născută Beldiman), primind la botez numele Constantin. A intrat în monahism la Huși, la 18 iunie 1
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei