logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

REVOLUŢIA DE LA 1848, 170 DE ANI: August Treboniu Laurian, filolog, publicist, reprezentant de seamă al revoluţiei

Imagine din galeria Agerpres

August Treboniu Laurian, filolog, istoric, publicist şi om politic, s-a născut la 17 iulie 1810, în Fofeldea, judeţul Sibiu. Şi-a făcut studiile liceale la Sibiu şi la Cluj, apoi studiile universitare la Viena şi Hanovra, unde şi-a luat doctoratul în filologie.

Începând din anul 1842 a desfăşurat o bogată activitate didactică la Colegiul ''Sf. Sava'' din Bucureşti, unde a fost profesor de filosofie, apoi, din 1845, profesor de limbă şi literatură latină, potrivit dicţionarului ''Membrii Academiei Române 1866-2003'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

August Treboniu Laurian a desfăşurat şi o intensă activitate politică şi a fost un participant de seamă la revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania.

În primăvara anului 1848, August Treboniu Laurian a participat, alături de alţi profesori transilvăneni (Aaron Florian, Ioan Maiorescu, Ioan Axente, Constantin Roman ş.a.) la reuniunile organizate în Ţara Românească. ''Circulaţia ştirilor despre desfăşurarea evenimentelor europene era însoţită de schimbul de publicaţii naţionale (...) O asemenea preocupare era şi în atenţia lui A.T. Laurian care, în afară de distribuirea publicaţiilor imprimate în Transilvania, solicita să se trimită la Bucureşti, pentru biblioteca de aici, orice ''carte română'' apărută acolo'', scrie istoricul Apostol Stan în volumul ''Revoluţia română de la 1848'' (Ed. Politică, Bucureşti, 1987).

La 8 aprilie 1848, August Treboniu Laurian adresa din Bucureşti lui George Bariţiu un apel prin care îi solicita o vie activitate publicistică în spiritul idealurilor de libertate menite să asigure ''independenţa naţională''. O serie de îndemnuri primeau revoluţionarii din Transilvania de la români transilvăneni aflaţi la Bucureşti - I. Axente, A.T. Laurian şi I. Maiorescu - , dar preocupaţi de soarta conaţionalilor de peste munţi. O parte dintre aceşti vor pleca spre finele lunii aprilie 1848 spre Transilvania.

Astfel, August Treboniu Laurian pleacă din Ţara Românească pentru a participa la evenimentele revoluţionare din Transilvania. El este prezent la consfătuirea din 26 aprilie/8 mai 1848 de la Sibiu, convocată de Simion Bărnuţiu, pentru discutarea programului politic transilvan, notează istoricul Cornelia Bodea în volumul ''Lupta românilor pentru unitatea naţională. 1834-1849'' (Editura Academiei Române, Bucureşti, 1967). ''Laurian venise în Transilvania de la Bucureşti, ca reprezentant al întregii mişcări revoluţionare române, cu o misiune diplomatică precisă: revoluţia din fiecare provincie trebuia sprijinită prin toate mijloacele, concomitent cu asigurarea planului unitar românesc'', se arată în lucrarea amintită.

A colaborat la redactarea programului revoluţionarilor români din Transilvania, citit la Marea Adunare de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj din 3/15 - 5/17 mai 1848.

După izbucnirea revoluţiei în Ţara Românească , între Bucureşti şi Sibiu s-a desfăşurat un neîntrerupt schimb de informaţii în vederea unei mai bune cooperări. La 17 iunie 1848, într-o scrisoare către Nicolae Bălcescu, A.T. Laurian îşi exprima satisfacţia pentru triumful revoluţiei în Ţara Românească, arătând că auzise despre faptele ''cele glorioase'' ale conaţionalilor şi citise ''punctele constituţiunii'' care-i plăceau ''toate''. Îndemnând pe conducătorii de la Bucureşti să acţioneze energic, A.T. Laurian cerea măsuri hotărâte pentru înfăptuirea programului revoluţionar: ''desfiinţaţi rangurile; daţi ţăranului proprietate absolută cel puţin 6 pogoane; formaţi gardia naţională; toţi românii, ţărani şi orăşeni, să apuce armele; întindeţi dreptul de alegere la toţi''. La 30 iulie, oferindu-se să îndeplinească o misiune diplomatică efectivă în folosul guvernului de la Bucureşti, A.T. Laurian se adresa lui N. Bălcescu: ''Frate, trimiteţi-mi instrucţiuni, eu sunt gata a mă duce oriunde şi a face orice în causa românilor'' (Apostol Stan - ''Revoluţia română de la 1848'', Bucureşti, 1987).

În anii care au urmat revoluţiei de la 1848, August Treboniu Laurian a militat şi pentru Unirea Principatelor Române.

August Treboniu Laurian a reorganizat învăţământul din Moldova, a înfiinţat şcoli şi a introdus studiul obligatoriu al limbii latine. În 1851 devine inspector general al şcolilor în Moldova, iar în 1859 este numit Efor al Şcoalelor din Bucureşti. A depus eforturi susţinute în vederea înfiinţării Universităţii din Bucureşti şi a fost primul profesor de limba latină la Facultatea de Litere şi Filosofie, precum şi primul decan al acesteia (1864-1881).

A întocmit manuale şcolare de istorie şi geografie, dintre care sunt de amintit ''Istoria românilor'' (cu trei volume: I. ''De la fondarea Romei până la căderea Imperiului roman de Apus''; II. ''De la căderea Imperiului roman de Apus până la luarea Constantinopolii prin turci''; III. ''De la căderea Constantinopolii până în zilele noastre'', 1853-1857) şi ''Elemente de istorie şi biografii pentru clasa II a şcolilor primare din Moldova'' (1856). A tradus totodată manuale străine (''Manual de filosofie'', de A. Delavigne, 1846; ''Manual de filosofie şi literatură filosofică'', de W.T. Krug, 1847), contribuind astfel la formarea terminologiei filosofice în limba română. De asemenea, a fost redactor la revista pedagogică ''Instrucţiunea publică'' (1859).

În domeniul publicistic, a editat, împreună cu Nicolae Bălcescu, ''Magazinul istoric pentru Dacia'' (1845), a colaborat la diferite publicaţii ale vremii, precum ''Foaia Literară'', ''Foaie pentru minte, inimă şi literatură'', ''Propăşirea''.

Preocupările sale lingvistice s-au concretizat în publicarea lucrărilor ''Tentamen criticum in originem, derivationem et formam linguae romanae in utraque Daciae vigentis vulgo Vallachicae'' (1840) şi ''Disertatio de linquis latina derivatis et in speciae de romana in Daciis vigenti'', în care a dezvoltat spiritul latinist, până la exagerarea principiilor acestuia. Împreună cu I.C. Massim a întocmit, la solicitarea Societăţii Academice Române, ''Dicţionarul limbei române'', în două volume (1871, 1876).

A continuat tradiţia Şcolii Ardelene, inaugurând, alături de Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu, studiul sistematic al istoriei naţionale (''Brevis conspectus historiae Romanorum in utraque Dacia de gentium'' (1846), ''Temişiana sau Scurtă istorie a Banatului temişian" (1848), ''Die Romanen der osterreichischen Monarchie'' (3 volume, 1849-1851), ''Documente istorice despre starea politică şi ieratică a românilor din Transilvania'' (1850), şi a întocmit o hartă a Daciei.

A fost preşedinte al societăţii ''Transilvania'', precum şi membru fondator al Societăţii Academice Române (2 iunie 1867), secretar general (1867-1870) şi preşedinte (1870-1872; 1873-1876) al acesteia. Între 1867-1879 a fost preşedintele Secţiunii Literare a Societăţii Academice Române.

August Treboniu Laurian a murit la 25 februarie 1881, la Bucureşti. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)

Afisari: 11

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 13-03-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură

Prozatorul și diplomatul Ivo Andric s-a născut la data de 9 octombrie 1892, în satul Deloc, de lângă Travnik, în actuala Bosnia și Herțegovina, arată imdb.com. Croat de origine, Ivo Andric și-a însușit, după Primul Război Mondial, limba și cultura sârbă.

Documentare 13-03-2025 10:00

13 martie - Ziua mondială a rinichiului

Ziua mondială a rinichiului este marcată, anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2025, această zi este sărbătorită la 13 martie. Prin intermediul acestei zile, Societatea Internațională de Nefrologie urmărește să atragă atenția asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive și evoluție

Documentare 13-03-2025 08:00

FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă totală de Lună vizibilă în România, în penumbră (13/14 martie)

În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit https://svs.gsfc.nasa.gov. Regiuni din care care eclipsa se va vedea, cel puțin parțial, sunt: Europa, mare parte din Asia, mare parte din Australia, mare pa

Documentare 13-03-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Când un om fără lucru își vede vecinul cu stare gospodorind, semănând și arând, ca să-și strângă avere, face și el cu vecinul. Întrecerea aceasta este bună.' - Hesiod, 'Munci și zile' ('Cugetări grecești', Editura Albatros, 1981) 

Documentare 13-03-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 martie

Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Sabin, m. Aducerea moaștelor Sfântului Nichifor, patriarh al Consta

Documentare 13-03-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 martie

Este a 72-a zi a anului 2025. Au mai rămas 293 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 18 h 19 m. Luna apune la 06 h 17 m și răsare la 17 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Documentare 12-03-2025 11:00

DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului George Călinescu, academician, critic și istoric literar (12 martie)

Scriitorul George Călinescu, academician, critic și istoric literar, personalitate marcantă a culturii și literaturii române, s-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan și al funcționarului Tache Căpitănescu, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași. A urmat cursurile Facultății de Litere din București

Documentare 12-03-2025 10:00

Concert aniversar al Corului Academic Radio

La 12 martie 2025, Corul Academic Radio susține un concert aniversar la Sala Radio, intitulat 'Ecouri de demult', cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființare. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, concertul propune interpretarea celor mai cunoscute șlagăre ale muzicii ușoare românești din anii '30-'60 într-o

Documentare 12-03-2025 09:00

12 martie - Ziua Gărzii Naționale de Mediu

Ziua Gărzii Naționale de Mediu este sărbătorită anual la 12 martie, dată care se marchează înființarea acesteia, de către Guvernul României, în anul 2003. Prin Ordinul de ministru nr. 224 din 27 februarie 2007, ținându-se cont de momentul înființării instituției, data de 12 martie a fost declarată Ziua Gărzii Naționale de Mediu. G

Documentare 12-03-2025 08:00

12 martie - Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice

La 12 martie 2025 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice. Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează clar, în cuprinsul său, la Articolul 19 faptul că ''orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a

Documentare 12-03-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Noblețea unei rase de animale constă în forța deosebită a corpului; cea a oamenilor, în dezvoltarea armonioasă a caracterului.' - ''Cugetări grecești' (Editura Albatros, 1981) 

Documentare 12-03-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 martie

Ortodoxe Sf. Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Ier. Grigorie Dialogul, episcopul Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog Greco-catolice Sf. cuv. Teofan; Sf. papă Grigore Dialogul Romano-catolice Ss. Inocențiu I, pp.; Alois Orione, pr.; Maximilian, m.

Documentare 12-03-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 martie

Este a 71-a zi a anului 2025. Au mai rămas 294 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 33 m și apune la 18 h 18 m. Luna apune la 05 h 58 m și răsare la 16 h 30 m. Lună Plină 15 h 53 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Documentare 11-03-2025 11:00

11 martie - Ziua Națională a Meseriilor

Ziua Națională a Meseriilor, instituită prin Legea nr. 66/2019, este sărbătorită anual la 11 martie. Un prim demers în instituirea unei astfel de zile a aparținut WorldSkills Romania (WSRo), fundație care promovează dezvoltarea de competențe în meserii prin proiecte dedicate comunităților locale, care a anunțat, la 15 iulie 2016, în cadrul de

Documentare 11-03-2025 10:00

Căderea comunismului, 35 de ani: Declarația de restaurare a statului Lituania (11 martie)

La 11 martie 1990 a fost adoptat Actul privind restaurarea Statului Independent Lituania de către Consiliul Suprem al Republicii Lituania. Acesta stipula că exercitarea puterilor suverane ale Statului Lituania, abolite de forțe străine în 1940, este restabilită, și că din acel moment înainte Lituania devenea din nou un stat independent, amintește