logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului George Călinescu, academician, critic și istoric literar (12 martie)

Imagine din galeria Agerpres

Scriitorul George Călinescu, academician, critic și istoric literar, personalitate marcantă a culturii și literaturii române, s-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan și al funcționarului Tache Căpitănescu, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași.

A urmat cursurile Facultății de Litere din București (1919-1923), fiind în același timp custode al bibliotecii facultății, apoi paleograf la Arhivele Statului, potrivit volumelor 'Membrii Academiei Române' (Ed. Enciclopedică, 2003) și 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Ed. Fundației Culturale Române, 1995).

A debutat în viața literară cu versuri și aforisme în revista 'Sburătorul'(1919). A călătorit în Italia (1921), cu prilejul editării revistei 'Roma', al cărei singur redactor a devenit ulterior. Aici a fost bursier al statului la Școala Română din Roma (1923-1928), unde, la recomandarea lui Vasile Pârvan și Ramiro Ortiz, a studiat documente referitoare la propaganda catolică din Țările Române. Cercetările s-au concretizat în două studii în limba italiană (1925, 1930).

Reîntors în țară, s-a dedicat activității didactice (1928-1935), ca profesor de filosofie și limba italiană la licee din Timișoara și București. În același timp, a colaborat la o serie de reviste culturale sau s-a ocupat cu editarea unor periodice precum 'Sinteza' (1927) și 'Capricorn' (1930). Timp de doi ani, între 1933-1935, a fost redactor principal al revistei 'Viața Românească', alături de Mihail Ralea.

Odată cu doctoratul în Litere luat la Universitatea din Iași (1936), cu o lucrare pe tema operei eminesciene, și-a început cariera universitară fiind conferențiar la Catedra de estetică și critică literară din Iași, iar din 1942, profesor titular. Totodată, s-a implicat în publicistica literară, editând prima serie a săptămânalului 'Jurnalul literar' (1939). Transferat la București ca șef al Catedrei de literatură română modernă, la Facultatea de Litere (1945), a continuat activitatea de editor, conducând periodicele 'Tribuna poporului' (1944), 'Lumea' (1945) și 'Națiunea' (1946).

În 1949, a preluat conducerea Institutului de Istorie Literară și Folclor, al cărui director a rămas până la sfârșitul vieții. În 1952, a inițiat revista Institutului, intitulată 'Studii și cercetări de istorie literară și folclor'. În ultimii ani ai vieții, a publicat săptămânal 'Cronica mizantropului' (începută în 'Adevărul literar' în 1937 și continuată în 'Jurnalul literar' din 1939), rubrică de mini-eseuri de artă și literatură, găzduită de 'Contemporanul'. A fost profesor onorific la Facultatea de Filologie din București. De asemenea, a fost ales, în 1946, deputat în primul parlament de după război, mandatul său fiind reînnoit pentru toate legislaturile următoare până la sfârșitul vieții.

A debutat editorial cu monografia 'Viața lui Mihai Eminescu' (1932), lucrare care atrage atenția, între alții a lui Garabet Ibrăileanu, impunându-l ca pe un nume în rândul exegeților eminescologi. Seria monografiilor a continuat cu 'Opera lui Mihai Eminescu' (în cinci volume, 1934-1936), 'Viața lui Ion Creangă' (1938), 'Nicolae Filimon' (1959) și 'Gr.M. Alexandrescu' (1962).

Opera fundamentală a marelui scriitor rămâne monumentala lucrare 'Istoria literaturii române de la origini până în prezent' (1941). Acest grandios studiu, alături de monografiile anterioare, este întregit de considerații de critică, estetică și teorie despre ideologiile literare apărute de-a lungul timpului. Incursiune impresionantă, prin volum și aport critic, istoria literaturii în viziunea călinesciană devine un roman al literaturii ce se impune prin unitate și prin originalitatea scriiturii.

Criticul și istoricul literar s-a dovedit a fi și un talentat romancier, manifestând predilecție pentru mediul citadin. Romanele 'Cartea nunții' (1933), 'Enigma Otiliei' (1938), 'Bietul Ioanide' (1953) și 'Scrinul negru' (1960) atestă virtuțile unui prozator de excepție, cu vocație de caracterolog, punând în practică propriile idealuri estetice și idei de critică literară. Căutările sale estetice, deși manifestate nesistematic, s-au regăsit în volume ca 'Principii de estetică' (1939), 'Estetica basmului' (1965) sau 'Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică' (1946-1947).

Dramaturgia călinesciană este ilustrată de piese ca 'Șun sau Calea netulburată. Mit mongol' (1943) sau de cele reunite în volumul de 'Teatru' (1965).

Scriitorul a publicat și volume de versuri ('Poezii', 1937, și 'Lauda lucrurilor', 1963). A tradus integral poezia lui Horațiu și versiuni din literatura străină ('Un om sfârșit' de Giovanni Papini etc.).

Membru titular (din mai 1948) și membru titular activ (din august 1948) al Academiei Române, a condus (din 1945) Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române.

George Călinescu a murit la 12 martie 1965, la București. În memoria marelui om de cultură, Institutul de Istorie și Teorie Literară din București îi poartă numele. Amintiri ale scriitorului se regăsesc în Casa sa memorială aflată în cartierul bucureștean Floreasca. Proiectul casei îi aparține chiar scriitorului, cel care s-a ocupat și de amenajarea grădinii. În fața casei, se află bustul în granit al criticului, realizat de Onofrei Paciurea. În biroul său, pe masa de scris a rămas stiloul deschis, alături de câteva rânduri din ''Cronica optimistului'. Biblioteca din casa memorială George Călinescu este o adevărată enciclopedie, cu numeroase exemplare din literatura universală. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

***Explicaţie foto din deschidere: Scriitorul George Calinescu susţine un discurs la evenimentul de marcare a centenarului naşterii scriitorului Ion Luca Caragiale, Bucureşti, 9 februarie 1952.

Afisari: 402

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 20-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)

Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747

Documentare 20-04-2025 10:00

20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)

Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org

Documentare 20-04-2025 03:30

CITATUL ZILEI

''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R

Documentare 20-04-2025 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie

Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt

Documentare 20-04-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie

Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 19-04-2025 18:00

SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)

Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica

Documentare 19-04-2025 18:00

SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)

În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &

Documentare 19-04-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201

Documentare 19-04-2025 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,

Documentare 19-04-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie

Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)

Documentare 18-04-2025 10:00

18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor

În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare

Documentare 18-04-2025 08:00

SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)

În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.

Documentare 18-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu

Documentare 18-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie

Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c

Documentare 18-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie

Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)