La 12 martie 2025 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice.

Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează clar, în cuprinsul său, la Articolul 19 faptul că ''orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat'', conform https://www.ohchr.org/.

La 12 martie 2008, Organizația Reporteri fără Frontiere a inițiat marcarea acestei zile pentru a atrage atenția la nivel internațional asupra accesului liber neîngrădit la nivel global la rețeaua de internet, conform www.rsf.org. Prin acest demers de celebrare a acestei zile se urmărește creșterea gradului de conștientizare publică asupra importanței reprezentate de schimbul de idei și de informații în mediul online, pentru că internetul reprezintă un mediu de manifestare a libertății de expresie și de gândire. Libertatea de expresie reprezintă un deziderat obligatoriu pentru fiecare societate construită pe respectarea libertăților și drepturilor fundamentale.

Libertatea utilizării internetului a scăzut pentru cel de-al 14-lea an consecutiv, conform unui raport al unei organizații care centralizează date în acest sens la nivel mondial, Freedom House, potrivit https://freedomhouse.org. Protejarea drepturilor omului în spațiul online a scăzut în 27 de state din 72 la nivel mondial, conform datelor pe care le poate centraliza Freedom on the Net, care mai menționează faptul că în 18 state au fost înregistrate îmbunătățiri privind respectarea drepturilor în spațiul online, conform https://freedomhouse.org.

Kârgâzstan a înregistrat în 2024 cea mai accentuată scădere a respectării drepturilor omului în spațiul online, după ce președintele Sadâr Japarov și-a intensificat eforturile de suprimare a mediei digitale și a organizării oamenilor prin intermediul spațiului online. China este unul dintre statele cu cel mai dificil mediu pentru libertatea internetului, asemenea și în Myanmar, unde regimul militar a impus un nou sistem de cenzură care a dezvoltat și mai mult utilizarea rețelelor private de internet pentru accesarea conținutului online. Pentru prima dată, în 2024, raportul a evaluat și condițiile din Chile și din Țările de Jos, ambele state evidențiind puternice măsuri de protecție pentru drepturile omului în spațiul online, conform https://freedomhouse.org.

În trei sferturi dintre statele pentru care au fost centralizate datele din raport, utilizatori de internet s-au confruntat cu arestări pentru exprimare nonviolentă, în unele cazuri ducând la condamnări draconice cu închisoarea care depășesc o perioadă de detenție de zece ani. Oamenii au fost în mod fizic atacați sau omorâți ca măsuri de retaliere pentru activitățile lor, desfășurate online, într-un număr record de cel puțin 43 de state. Oprirea accesului la internet și măsurile de represalii pentru discursul online au dus la crearea unor medii și mai riscante pentru oameni afectați de conflicte majore armate pe glob.

În 2024, 93% dintre utilizatorii de internet cu vârste cuprinse între 16-74 ani la nivelul Uniunii Europene au confirmat că au folosit serviciile de internet în precedentele trei luni, potrivit datelor centralizate de agenția Eurostat, citate de https://ec.europa.eu/. Numărul utilizatorilor de internet a crescut consistent în cadrul Uniunii Europene, cu 7% față de 86% în anul 2019. Serviciile de internet au fost folosite în principal pentru a comunica cu alții, fiind vorba de o majoritate covârșitoare de 85% care a folosit serviciile de internet pentru conversații telefonice online, conversații video sau mesagerie instant, iar 80% dintre cei cu acces la internet au folosit serviciile de internet pentru transmiterea de mesaje email. Alte activități desfășurate prin intermediul internetului au vizat bunuri și servicii (75%), urmărirea de videoclipuri și de servicii de televiziune (73%) și servicii bancare (67%). Doar 10% dintre utilizatorii de internet au folosit aceste servicii pentru consultări online sau pentru votare, 12% au folosit pentru activități de învățare în educație formală, 16% și-au exprimat opinia pe probleme politice sau civice pe site-uri de internet sau în media de socializare, 17% au făcut un curs online, iar 17% au luat parte la activități de învățare pentru scopuri private, conform https://ec.europa.eu. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.holidaysmart.com