Agricultura românească rămâne pe profit şi în acest an, mai ales pe zona producţiei de cereale, chiar dacă recordurile nu s-au mai ţinut lanţ ca în 2018, însă rămâne tributară importului de alimente, cu un deficit în creştere, în special în comerţul cu Uniunea Europeană.

Anul 2019 a fost marcat de fenomene meteo extreme, iar fermierii au fost nevoiţi să se adapteze pentru a face faţă secetei, ploilor torenţiale, grindinei şi, mai nou, tornadelor.

Ministerul Agriculturii a sprijinit financiar şi în 2019 producţia de tomate în spaţii protejate, chiar dacă importurile s-au majorat, dar şi producţia de usturoi, colectarea lânii, porcul de Bazna şi Mangaliţa, alocând sume semnificative de bani şi pentru reabilitarea sistemului de irigaţii.

Pesta porcină africană a continuat să zdruncine serios sectorul zootehnic şi industria cărnii din România, iar Comisia Europeană a impus restricţii României, considerând că măsurile luate de autorităţi pentru limitarea extinderii virusului au fost insuficiente.

Dacă sectorul pescăresc a fost în ultimii ani Cenuşăreasa domeniului, în 2019 acesta a fost adus în atenţia publică, nu numai la nivel naţional ci şi european, graţie exprimărilor originale ale fostului ministru al Agriculturii, Petre Daea, care a renunţat la #alege oaia şi s-a reorientat către... cormorani.

***#Romania2019.eu - Agricultura intră în "pâinea" rotativă la 1 ianuarie 2019

România a luat în primire 29 de dosare pe agricultură şi piscicultură, odată cu preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, toate fiind considerate "dosare grele" de către Petre Daea, ministrul Agriculturii de la acea vreme. La mai puţin de o lună de la preluare, Daea anunţa că România are deja rezultate în domeniu, fiind închise patru dosare. Unul dintre acestea viza practicile comerciale neloiale, o directivă foarte importantă care venea din dezbaterile programate şi desfăşurate în preşedinţia austriacă. La finalul lunii iunie, România îşi făcea bilanţul pe domeniul agriculturii şi pescuitului: 11 dosare închise (4 pe agricultură şi 7 pe pescuit), faţă de patru cât şi-a propus iniţial, trei acorduri internaţionale şi paşi importanţi în legiferarea Politicii Agricole Comune, iar "cel mai important pentru ţară" a fost dosarul privind practicile comerciale neloiale.

În luna iulie, ministrul Daea a prezentat cu mândrie seiful de peste o tonă în care se afla "memoria celor şase luni de zile care s-au petrecut pe perioada în care România a deţinut presedinţia Consiliului UE", susţinând că documente pot fi consultate "oricând şi de către oricine".

*** 2019, un an al investiţiilor şi sprijinului producătorilor agricoli
 

Bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2019, de 22,86 miliarde de lei, este un buget al investiţiilor şi al sprijinului producătorilor agricoli, promitea ministrul de resort, în februarie, în Comisiile de specialitate reunite din Parlament, anunţând programe noi precum susţinerea producţiei de usturoi, a efectivelor de bubaline şi subvenţionarea motorinei pentru sectorul piscicol în 2019.

Nu au fost uitate nici programele care vizau menţinerea şi dezvoltarea raselor de animale indigene, în speţa de taurine, rasa bălţata românească şi brună, fiind continuat şi programul privind tomatele româneşti, căruia i s-a alocat o sumă mai mare cu 5,37%, pentru că s-a mizat pe o înscriere mai numeroasă a producătorilor, în jur de 18.000. Un alt program început în 2018 şi continuat în 2019 a fost programul de comercializare a lânei, căruia i se alocau cu 59,8% mai mulţi bani. De asemenea, Petre Daea mai anunţă un program de susţinere "care are trăinicia lui şi doi ani de viaţă", respectiv programul pentru porcul Bazna şi Mangaliţa, care avea prevăzută o sumă cu 4,84% mai mare decât anul trecut.

Dar, cel mai important proiect al Ministerului Agriculturii, care trebuia să rezolve valorificarea producţiei pe care fermierii mici o realizează era, în opinia ministrului Daea, Casa Română de Comerţ Agroalimentar 'Unirea'. El spunea că această societate nou creată va interveni în valorificarea potenţialului în zona peştelui, a producţiei piscicole în România, pentru că este un produs de bază foarte necesar. Ministerul Agriculturii a anunţat că prin această societate vor fi înfiinţate mai multe platforme de preluare a produselor agricole, dar va include şi bursă peştelui şi o serie de clustere agricole, investiţiile urmând să atingă 100 milioane euro. Astfel, urmau să fie înfiinţate magazine de stat cu produse exclusiv româneşti, în toate reşedintele de judeţ, şi nu numai, cu ajutorul cărora se dorea scoaterea din piaţă a intermediarilor de produse agricole, dar şi o alternativă care să concureze cu hipermarketurile.

Bursa de peşte Tulcea, realizată cu aproape 6 milioane de euro din fonduri naţionale şi europene, a fost preluată în administrare de Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA, pentru tranzacţionarea peştelui şi produselor pescăreşti rezultate din activitatea de pescuit comercial şi acvacultură din Delta Dunării, Marea Neagră şi pescuitul costier.

Pe 8 aprilie 2018, premierul Viorica Dăncilă a inaugurat oficial Bursa de peşte de la Tulcea, când au avut loc două tranzacţii în acest sistem, după care bursa a devenit nefuncţională. Ulterior, un audit al Curţii de Conturi a constatat deficienţe în implementarea proiectului, iar Comisia Europeană a notificat Ministerul Agriculturii cu privire la necesitatea restituirii fondurilor europene.

În luna octombrie, Casa de Comerţ Agroalimentar "Unirea" a deschis două magazine, unul în Sibiu şi unul în Bucureşti, din lanţul celor 60 de magazine propuse a fi inaugurate în acest sistem.

După numai la câteva zile de la inaugurarea magazinului din Bucureşti, pe 7 noiembrie, noul ministrul Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a trimis Corpul de Control la nou înfiinţata societate, inclusiv la Bursa de Peşte de la Tulcea, în condiţiile în care membrii Consiliului de Administraţie au semnalat "grave probleme privind modul de cheltuire a bugetului alocat Casei de Comerţ Agroalimentar".

De altfel, premierul Ludovic Orban declara, pe 6 noiembrie, la învestirea ministrului Oros, întrebat dacă va susţine proiectul Casei de Comerţ Unirea, că nu mai este nevoie de refacerea gostaturilor de odinioară, deşi recunoştea că trebuie asigurate condiţii egale de acces la piaţă pentru producătorii români.

"Vremea gostaturilor a trecut. Sigur că pentru producătorii români trebuie să asigurăm condiţii egale de acces la piaţă şi asupra acestui lucru noi am fost susţinătorii unui proiect legislativ care sperăm să fie pus în practica, de altfel este şi unul dintre punctele care există în programul de Guvernare, dar sincer cred că nu statul trebuie să se ocupe de această activitate. Trebuie reglementări clare de a sigura accesul la piaţă pentru producătorii autohtoni şi dacă aceste reguli sunt respectate nu mai este nevoie să refacem gostaturile de odinioară", sublinia premierul.

Despre bugetul Ministerului Agriculturii pentru 2020, mai mic cu 14,5% decât anul trecut, noul ministru declara recent că reducerea fondurilor alocate MADR nu a fost făcută "în niciun caz din sprijinul acordat fermierilor". Într-un interviu acordat AGERPRES el susţinea că vor fi păstrate anul viitor toate programele de susţinere a producătorilor agricoli derulate în 2019.

"Programul "Tomata" rămâne sigur, la fel şi programul privind producţia de usturoi. Anul acesta am dat 62 de milioane de euro pentru "Tomata", deşi importurile de roşii au crescut în fiecare an, cu 17% în 2018 faţă de 2017, şi cu 24% în 2017 faţă de 2016. Avem bugetate şi lucrările pe irigaţii, păstrăm şi programul antigrindină. Nu am deschis alte programe noi", spunea Oros, în interviu.

Acesta a precizat că acest sistem de programe pe produs ar trebui înlocuit cu nişte scheme de finanţare pentru toate legumele, dar nu numai pentru producţie ci şi pentru depozitare şi procesare.

*** Schimbările climatice vin în agricultură cu secetă, grindină, ploi torenţiale şi... tornade
 

Anul 2019 a adus agriculturii româneşti o pleiadă de fenomene meteo extreme: secetă, grindină şi ploi torenţiale, dar şi un fenomen mai puţin obişnuit în România, tornada. Pe 30 aprilie, 50 de hectare dintr-o plantaţie viticolă din zona Urlaţi, judeţul Prahova, au fost afectate serios de acest fenomen meteo, dar şi de grindină. Deşi sistemul antigrindină a fost pus în funcţiune, rachetele lansate nu au putut stopa "prăpădul" din această zonă, spunea Petre Daea, ministrul Agriculturii din acea perioadă. Au fost lansate 16 rachete antigrindină la nivel naţional, dar fenomenul meteo extrem s-a produs la o înălţime mult mai mare decât ar fi putut acţiona rachetele antigrindină. Fenomenul a mai produs pagube culturilor agricole, dar şi gospodăriilor în câteva zone din judeţele Călăraşi şi Ilfov.

"Instalaţiile de antigrindină au funcţionat ieri (marţi, 30 aprilie n.r.). S-au lansat 16 rachete, dar, din nefericire, nu au putut stopa fenomenul, întrucât formaţiunea aceasta, norul respectiv care a declanşat acest prăpăd, s-a format undeva la 11.000 metri înălţime, aşa spun specialiştii, iar rachetele acţionează până la 8.000 de metri. Este prima dată când se înregistrează un asemenea fenomen. Este pentru prima dată în România când bate grindina înainte de 1 mai", explica atunci Petre Daea.

Până la finele lunii iunie, peste 2.400 de rachete antigrindină au fost lansate în România pentru protejarea culturilor agricole, deşi la ora actuală există doar 60 de puncte de lansare. Autorităţile spun că suprafaţa protejată de sistemul antigrindină se ridică în prezent la circa un milion de hectare, urmând a se dubla în 2020.

Legat de schimbările climatice care se văd tot mai mult în ultimii ani în agricultura României, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, declara în luna august, într-un interviu acordat AGERPRES, că aproape 70% din suprafaţa ţării a intrat într-un proces de aridizare din cauza schimbărilor climatice, iar irigaţiile nu mai sunt suficiente pentru a proteja culturile de temperaturile extrem de ridicate.

El a susţinut că fermierii români trebuie să cultive hibrizi rezistenţi la perioadele lungi de secetă, dar şi să modifice tehnologia pe cultură, respectiv să semene mai devreme pentru a putea evita temperaturile caniculare. De asemenea, Tabără afirma că România ar putea cultiva "cu succes" multe alte plante care provin din zonele calde, cum ar fi măslinul, dar ar putea produce şi smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac, dacă s-ar face într-un sistem coordonat.

*** România rămâne în topul ţărilor europene la producţia de cereale, dar înregistrează şi multe minusuri în 2019
 

România a reuşit să se claseze şi în 2019 pe primul loc în Uniunea Europeană la floarea soarelui, şi din punct de vedere al suprafeţei cultivate, dar şi al producţiei, cu un total 3,489 milioane de tone şi un plus de 13,93% faţă de 2018. Cu toate acestea, randamentul înregistrat a fost mai mic faţă de 2018, de numai 2.660 kg/ha, iar suprafaţa însămânţată mai mare, respectiv 1,31 milioane hectare, faţă de un milion hectare în 2018.

La porumb boabe, România a obţinut o producţie de 16,99 milioane de tone, mai mică cu 9% faţă de anul trecut, deşi suprafaţa însămânţată a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În 2019, suprafaţa însămânţată cu porumb a depăşit 2,65 milioane hectare, iar randamentul de circa 6.500 kg/ha.

Pentru recolta record de porumb obţinută anul trecut, de peste 18,66 milioane de tone, Comisia Europeană a cerut României în luna iulie să-şi revizuiască cifrele, susţinând că a transmis o producţie mai mare decât faţă de cât a realizat, însă fostul şef de la Agricultură, Petre Daea, anunţa la acea vreme că nu revizuieşte nimic, pentru că tot ce a transmis la Bruxelles reprezintă cifrele reale obţinute în România şi nu trebuie pus la îndoială ceea ce au făcut agricultorii români.

Conform datelor MADR, şi producţia de grâu, secară şi triticale a României a înregistrat un plus de 2,51% faţă de 2018, ajungând la 10,427 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare şi un randament de 4.700 kg/ha. Cu toate acestea, ploile din aceste an au degradat calitatea recoltei de grâu. Producţii pe plus s-au mai înregistrat în acest an şi la orz şi orzoaică (+5,12%) şi la mazăre boabe (+43,32%).

Pe de altă parte, România a avut şi recolte mai mici faţă de 2018, începând cu porumbul şi continuând cu rapiţa pentru ulei, cartofi, ovăz, strugurii de masă şi de vin, orez şi chiar tomate. Producţiile de rapiţă, cartofi şi ovăz au înregistrat un recul de 57%, respectiv de peste 29%, strugurii de masă (minus 21,34%), strugurii de vin, minus 8,72%, iar recolta de tomate s-a diminuat cu 7,38%.

Pe partea de produse tradiţionale, România a obţinut în acest an, în luna octombrie, înscrierea a două noi produse româneşti în registrul produselor care beneficiază de protecţie europeană, respectiv "Cârnaţi de Pleşcoi" şi "Telemea de Sibiu", ambele obţinând Indicaţie Geografică Protejată (IGP). În total, şapte produse româneşti sunt înregistrate pe sisteme de calitate europeană, respectiv Magiun de prune Topoloveni - (IGP) (2011), Salam de Sibiu - IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei - IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată - IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi (2019), Telemea de Ibăneşti - Denumire de Origine Protejată (DOP) (2016) şi Telemea de Sibiu - IGP (2019).

De asemenea, alte patru dosare au fost trimise în analiză la Comisia Europeană pentru obţinerea înregistrării pe sisteme de calitate europeană, respectiv Caşcavalul de Săveni, Salata de icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap şi Plăcinta dobrogeană.

***Importurile de produse agroalimentare măresc deficitul comercial în 2019
 

România şi-a mărit deficitul în comerţul cu produse agroalimentare, numai în primele opt luni ale acestui an ajungând la 1,14 miliarde de euro, un plus de 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

"Deficitul comercial pe produse agroalimentare la 8 luni era de 1,114 miliarde de euro, dar ce este mai grav este faptul că deficitul cu Uniunea Europeană a depăşit două miliarde de euro, un nivel record. Niciodată nu a fost atât de mare cu ţările din spaţiul comunitar, cu care suntem şi prieteni, dar şi concurenţi", spunea în interviul pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime şi să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare. Carnea de porc ocupă de mai bine de 20 de ani prima poziţie în topul produselor importate de ţara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie - 31 august 2019 au fost aduse 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro.

În ceea ce priveşte exporturile, cele mai mari încasări au fost obţinute din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. Porumbul ocupă locul al doilea cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro.

*** Absorbţia fondurilor europene, în grafic
 

Actualul ministru al Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, declara la începutul lunii decembrie că gradul de absorbţie al fondurilor europene venite prin Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014-2020 şi gestionate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) era la acea dată de peste 55%, dar cu prefinanţarea pe care a primit-o România în anii 2015 şi 2016 depăşeşte 59%. Suma totală plătită beneficiarilor se ridica la 5,22 de miliarde de euro, din care 2,86 miliarde de euro pe măsurile de investiţii şi 2,36 miliarde de euro pe măsurile care vizează angajamente de mediu şi climă pentru care se efectuează anual plăţi compensatorii pe suprafaţă.

La Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), instituţia care se ocupă în principal cu plata subvenţiilor pe suprafaţă şi pe cap de animal, campania de plăţi în avans pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în 2019 s-a finalizat pe 29 noiembrie, suma totală autorizată la plată fiind de 1,335 miliarde de euro, pentru 732.905 de fermieri, ceea ce reprezintă 92,63% din numărul fermierilor eligibili la plata avansului. La 2 decembrie, APIA a început plăţile regulare pe care le derulează şi în prezent.

În ceea ce priveşte Programul operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020, gradul de absorbţie până la finele lunii noiembrie era de 22,97%, reprezentând plăţile rambursate efectiv de către Comisia Europeană, însă gradul de angajare reprezenta 64,22%. Printre măsurile cele mai atractive pentru beneficiari au fost cele care vizau investiţiile în acvacultură, sprijinul pregătitor pentru strategiile de dezvoltare locală şi prelucrarea produselor pescăreşti şi de acvacultură.

***2019, un nou an fără rezultate concrete în combaterea pestei porcine africane
 

Pesta porcină africană este o boală politică, care trebuie asumată politic, pentru că presupune măsuri drastice pentru stoparea şi eliminarea ei, afirma recent Ioan Ladoşi, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR).

Industria cărnii de porc din România, zdruncinată serios de evoluţia acestei boli, a avertizat că porcii neînregistraţi din gospodăriile ţărăneşti sunt principalii factorii de răspândire a virusului, iar un prim pas ar fi fost o măsură care să reglementeze dimensionarea fermelor în care se cresc porci.

"Noi am venit cu numeroase soluţii, de trei ani de zile tot încercăm să aducem în faţa autorităţilor soluţiile propuse de noi pentru stoparea pestei porcine africane, însă, ceea ce am realizat la un moment, când am văzut că ne lovim de ziduri este că pesta porcină africană în România, şi probabil nu numai, este o boală politică, care trebuie asumată politic, pentru că presupune măsuri drastice pentru stoparea şi eliminarea ei. Un prim pas ar fi acest ordin din ultimele zile cu reglementarea dimensionării fermelor în care se cresc porci", a precizat Ladoşi, la Indagra 2019.

O primă încercare a fost făcută în luna martie a acestui an, când Petre Daea a venit cu un ordin care stabilea dimensionarea tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, iar în fermele de subzistenţă, respectiv gospodăriile populaţiei, era permisă creşterea unui efectiv de maximum 5 capete de porcine cu greutatea de peste 30 de kilograme. Premierul de la acea vreme, Viorica Dăncilă, pe fondul alegerilor din toamna acestui an, cerea însă ministrului Agriculturii, anularea acestui ordin. Ceea ce s-a şi întâmplat.

Preşedintele PNL, Ludovic Orban, l-a ironizat atunci pe ministrul Agriculturii, Petre Daea, susţinând că acesta a renunţat la ordinul care stabileşte că o fermă se subzistenţă are maximum cinci capete de porci, "de frica cormoranilor"."Aţi văzut ultima ispravă a lui Daea? A emis un ordin care a stat în vigoare 24 de ore. Probabil a renunţat la ordinul cu porcii, de frica cormoranilor.(...) O asemenea mostră de idioţenie mai rar mi-a fost dat să văd", a declarat pe 29 martie liderul PNL, în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută la Drobeta Turnu Severin.

Controversatul ordin de ministru privind reglementarea exploataţilor pentru creşterea suinelor, cu acelaşi număr limitat de 5 porci crescuţi în fermele de subzistenţă, a intrat însă în vigoare în ultimele zile de mandat ale lui Petre Daea, iar actuala conducere a ministerului a precizat ca acesta va fi mult îmbunătăţit.

Înainte de a apărea pesta porcină africană în România, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum a coborât la 40%, spun asociaţiile producătorilor de carne de porc. Potrivit Asociaţiei Române a Cărnii (ARC), România pierde anual în jur de 900.000 de porci, în condiţiile în care efectivele matcă au scăzut cu aproape 35.000 de scroafe de la începutul epidemiei de pestă porcină africană, respectiv iulie 2017.

Nu în ultimul rând, carnea de porc este mai scumpă pe piaţa românească cu 15-20%, din cauza deficitului major de carne de porc de pe piaţa internaţională, în condiţiile în care pesta porcină africană a devastat China şi Asia, iar UE exportă masiv în această regiune. Ultimele date transmise de ANSVSA arată că pesta porcină africană (PPA) evoluează în prezent în 242 de localităţi din 26 de judeţe, cu un număr de 670 de focare, dintre care 12 în exploataţii comerciale şi 4 în exploataţii de tip A), iar în alte 10 judeţe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreţi. Până la acea dată, au fost eliminaţi 542.459 de porci afectaţi de boală şi au fost diagnosticate 2.412 de cazuri la mistreţi. Până la 17 decembrie 2019 au fost despăgubiţi 13.750 de proprietari, valoarea totală a plăţilor fiind de peste 331 de milioane de lei, respectiv peste 69 de milioane de euro.

La ora actuală, harta de la Bruxelles arată că în România doar într-un singur judeţ boala nu a evoluat deloc, respectiv Suceava, iar într-unul sunt doar cazuri la mistreţ, Bistriţa-Năsăud, restul teritoriului României fiind roşu, din cauza evoluţiei acestei boli fie în gospodăriile populaţiei, fie în ferme comerciale, fie unde au fost înregistrate focare la mistreţi.

*** Cormoranii, vedetele incontestabile ale anului 2019
 

Industria piscicolă din România a intrat brusc în atenţia publică, la finele lunii ianuarie, după declaraţiile făcute în Parlamentul European de acelaşi ministru Petre Daea, care, în încercarea sa de a atrage atenţia asupra pagubelor imense pe care le produc cormoranii fermierilor piscicoli, declară: "Cormoranii în România fac baie în piscine, nu se mai feresc de oameni, de pescari nici atât".

"Eu într-adevăr am avut o discuţie cu comisarul Vela (comisarul european Karmenu Vella, responsabil pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, n.r.) în România despre cormorani, i-am spus-o şi lui aşa şi repet: cormoranii fac baie în piscină, aşa cum urşii bat la geamul românilor, aşa cum urşii au luat-o prin oraşele de munte şi dirijează circulaţia. Trebuie să găsim soluţii să reducem populaţia. Protejăm cormoranul, dar în biodiversitatea aceasta sunt şi peştii", a spus Petre Daea, într-o intervenţie pentru AGERPRES din 24 ianuarie, pentru a-şi susţine declaraţiile din Parlamentul European.

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Fermierilor Piscicoli (ANFP), Cătălin Platon, afirma la rândul său, tot la acea dată că pagubele anuale produse fermelor piscicole de aceste păsări protejate pot ajunge şi la 20.000 de tone, în condiţiile în care în România producţia anuală de peşte este de doar 12.000 tone, la un potenţial de 50.000 de tone, însă pentru asigurarea cererii din piaţă importă 80.000 tone de peşte.

Petre Daea a declarat "război" cormoranilor subliniind în repetate rânduri: "Mănâncă peşte mai mult decât românii", "Nu îmi permit să las de trei ori cantitatea de peşte să o mănânce cormoranul şi noi să ne facem că nu ştim" , "Cormoranul este duşmanul numărul 1 al pisciculturii", "Să dăm peştele românilor nu să băgăm în guşa cormoranului". În acest context, el cere o derogare de la Uniunea Europeană ca să poate să-i elimine prin împuşcare, având în vedere că specia era protejată printr-o directivă europeană. Potrivit unor date statistice prezentate în luna iulie, pe teritoriul României, trăiau peste 100.000 de exemplare de cormorani.

Cormoranii "atacă" spaţiul public o bună perioadă de timp din acest an, ajungând şi în Parlamentul României, la dezbaterile pe buget din luna februarie. Atunci, Petre Daea a fost întrebat de deputatul PNL, Florin Roman, unde sunt banii alocaţi pentru cormorani, iar acesta i-a răspuns deputatului pe un ton ridicat şi iritat, totodată, gesticulând din deget: "Nu dăm bani pentru cormorani, să ştiţi, vă spune ministrul Daea. V-a intrat cormoranul în cap? Înseamnă că a avut loc".

Daea militează aproape tot mandatul pentru a se crea în România un echilibru stabil între populaţiile acestor păsări şi sectorul pescăresc, argumentând cu documente, inclusiv regulamente europene, dar o victorie în această bătălie vine abia la finele lunii noiembrie, după ce părăseşte Ministerul Agriculturii. Un proiect de lege, iniţiat de parlamentari PSD, un deputat PMP şi unul de la ALDE, care permitea vânarea cormoranilor mari, primeşte aviz favorabil în comisiile de specialitate din Senatul României. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)