CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale.
În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens ascendent, la 2.086,3 miliarde lei, față de 2.056 miliarde de lei în prognoza de primăvară și 1.916 miliarde lei în 2025, se arată în Prognoza pe termen mediu 2026-2029, varianta actualizată pentru rectificarea bugetară.
'Un element important în configurarea actualului scenariu îl reprezintă accentuarea tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care a generat un nou șoc pe piețele internaționale ale produselor energetice, cu efecte asupra prețurilor combustibililor și asupra costurilor de producție și transport. Pentru economia românească, aceste influențe s-au suprapus efectelor măsurilor de consolidare fiscal - bugetară și nivelului încă ridicat al inflației, contribuind la reducerea puterii de cumpărare a populației și la prelungirea perioadei de ajustare a consumului privat. În același timp, majorarea costurilor din oferta internă, într-un context caracterizat de o cerere modestă, a afectat competitivitatea unor activități industriale și capacitatea acestora de a reveni la nivelurile de producție anterioare', se menționează în documentul publicat de CNSP.
Potrivit datelor provizorii (2) publicate de Institutul Național de Statistică, Produsul Intern Brut a înregistrat în primul semestru al anului 2026 o scădere în termeni reali de 0,6%, evoluție ce reflectă persistența dificultăților economice, pe fondul reducerii activității industriale și a unor categorii de servicii.
'La nivel anual, influența pozitivă a unor activități care au înregistrat performanțe, în principal lucrările de construcții și agricultura, dar și evoluția indicatorilor cererii interne ce beneficiază de un efect statistic de bază pozitiv în a doua jumătate anului, au condus la estimarea unei contracții ușoare a economiei cu 0,4%. Totodată, revizuirea în sens ascendent a valorii nominale a PIB la 2.086,3 miliarde de lei reflectă atât actualizarea nivelului de referință aferent anului 2025, pe baza celor mai recente date publicate de INS, cât și modificarea estimării privind deflatorul PIB, de la 7,2% la 8,5%, în contextul menținerii unor presiuni asupra prețurilor din economie', precizează CNSP.
Pe partea ofertei, revizuirea cea mai importantă privește industria, pentru care s-a estimat o reducere mai amplă, cu 3,4%, a valorii adăugate brute. Ajustarea reflectă atât rezultatele înregistrate în prima parte a anului, cât și perspectiva menținerii unei cereri interne modeste, în condițiile în care costurile ridicate ale energiei și ale consumurilor intermediare continuă să
afecteze activitatea unor ramuri industriale.
Deși exporturile de bunuri au înregistrat o dinamică nominală pozitivă, aceasta nu s-a reflectat într-o redresare generalizată a producției industriale, având în vedere evoluțiile diferențiate ale ramurilor orientate către export, structura produselor comercializate și influența modificărilor de preț.
În consecință, estimările CNSP pentru industria prelucrătoare rămân prudente, nefiind anticipată o recuperare semnificativă a pierderilor de activitate până la sfârșitul anului.
În sectorul serviciilor, valoarea adăugată brută este prognozată să se reducă cu 1,9%, determinată în special de rezultatele mai slabe ale comerțului, transporturilor și serviciilor de piață. Pentru ultima parte a anului, nu sunt anticipate modificări semnificative ale comportamentului de consum, astfel încât sectorul terțiar va continua să resimtă efectele cererii interne reduse.
Pe de altă parte, construcțiile au înregistrat o evoluție peste așteptări, susținută de accelerarea investițiilor și de intensificarea lucrărilor aferente proiectelor de infrastructură. Având în vedere rezultatele statistice și perspectivele continuării proiectelor aflate în execuție, prognoza privind creșterea valorii adăugate brute din construcții a fost majorată de la 5,5% la 10,1%.
Pentru agricultură, estimarea de creștere a valorii adăugate brute a fost revizuită ascendent la 5,1%, ca urmare a unei producții vegetale favorabile la culturile de toamnă, contribuția pozitivă a sectorului atenuând parțial efectele contracției din industrie și servicii.
Pe partea cererii, actualul scenariu menține o evoluție negativă a consumului privat, pentru care s-a estimat o reducere de 1,6% în anul 2026, în condițiile în care pierderea de putere de cumpărare acumulată în prima parte a anului și efectele măsurilor de consolidare fiscal bugetară au limitat posibilitățile de recuperare a consumului.
'Persistența unei inflații ridicate, chiar în condițiile temperării ritmului anual de creștere a prețurilor în partea a doua a anului, au continuat să afecteze veniturile reale ale populației', se arată în analiza CNSP.
Reducerea câștigului salarial real și comportamentul prudent al consumatorilor au determinat diminuarea cererii pentru bunuri nealimentare și servicii, cu efecte asupra comerțului și activităților productive dependente de piața internă.
În același timp, cheltuielile ridicate pentru produsele energetice și alte bunuri de strictă necesitate au diminuat resursele disponibile pentru celelalte categorii de consum.
'Principalul element de susținere a cererii interne îl reprezintă formarea brută de capital fix, pentru care dinamica anuală a fost majorată de la 4,2% la 8,2%. Revizuirea a avut în vedere rezultatele favorabile ale investițiilor din prima parte a anului, precum și accelerarea cheltuielilor publice pentru proiectele finanțate din fonduri europene în special în contextul finalizării perioadei de implementare a PNRR', relevă sursa citată.
În ceea ce privește sectorul extern, actualizarea prognozei a luat în considerare rezultatele schimburilor comerciale din primele 8 luni, precum și influența prețurilor produselor energetice și a structurii cererii interne asupra importurilor. Pentru întregul an 2026, exporturile de bunuri FOB sunt estimate la 100,4 miliarde de euro, iar importurile CIF la 133,8 miliarde de euro, deficitul comercial fiind astfel estimat la 33,4 miliarde de euro.
Deficitul contului curent al balanței de plăți este estimat să ajungă la 30,9 miliarde euro, reprezentând 7,7% din PIB. Revizuirea a avut în vedere deteriorarea soldului balanței bunurilor și evoluția veniturilor primare în timp ce excedentul balanței serviciilor continuă să contribuie la limitarea dezechilibrului extern.
De asemenea, estimările privind inflația au fost revizuite în sens ascendent, ca urmare a presiunilor suplimentare generate de majorarea prețurilor produselor energetice și de propagarea acestora asupra costurilor de producție și distribuție.
Potrivit CNSP, pentru anul 2026, rata inflației la sfârșitul anului este estimată la 6,4%, comparativ cu 5,3% în prognoza de primăvară, iar inflația medie anuală la 8,4%, față de 7,9% anterior.
'Deși reducerea cererii interne exercită o influență de temperare a creșterii prețurilor, aceasta este parțial contrabalansată de șocurile provenite din partea costurilor, ceea ce explică menținerea inflației peste nivelurile anticipate inițial', se arată în raportul CNSP.
Pe piața muncii, numărul mediu de salariați a fost estimat la 5,491 milioane de persoane, corespunzător unei reduceri de 0,6%. Rata șomajului BIM a fost revizuită de la 6,3% la 6,6%, în concordanță cu perspectivele mai puțin favorabile ale activității economice și ale cererii de forță de muncă.
În ceea ce privește câștigul salarial mediu brut, temperarea dinamicii acestuia reflectă atât condițiile mai restrictive ale costurilor companiilor, cât și efectele măsurilor de limitare a cheltuielilor de personal din sectorul public.
Totodată, inflația ridicată a erodat semnificativ din creșterea nominală a salariilor, iar reducerea puterii de cumpărare până la 3,3% anual a determinat persistența unei cereri de consum reduse, punctează CNSP.
Pentru anul 2027, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează un PIB de 2.227 miliarde lei, respectiv un avans al economiei de 1,7%.
'Actualul scenariu prevede relansarea economiei, pe fondul diminuării presiunilor inflaționiste și a unei reveniri graduale a cererii interne. Creșterea Produsului Intern Brut reflectă atât deteriorarea rezultatelor economice în anul 2026, cât și perspectiva unei recuperări mai lente a consumului și a activității', potrivit CNSP.
Creșterea va continua în următorii ani, aceasta urmând să fie de 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029.
Referitor la inflație, în 2027, procesul dezinflaționist început în partea a doua a anului 2026 va continua. Astfel, rata inflației la sfârșitul anului 2027 este estimată la 3,4%, iar media anuală la 4,6%. În 2028, rata inflației va ajunge, potrivit CNSP, la 3,0%, cu o medie anuală de 3,3%, iar în 2029 la 2,8% și media anuală la 3,0%.
Pentru anul 2027 s-a luat în considerare atenuarea presiunilor inflaționiste provenite din partea prețurilor produselor energetice, în ipoteza stabilizării prețurilor internaționale ale energiei și a neproducerii de noi șocuri.
Totodată, s-a luat în calcul o depreciere moderată a monedei naționale și o evoluție favorabilă a factorilor climatici, care să nu afecteze prețul produselor agroalimentare. CNSP estimează în 2027 un curs de schimb mediu de 5,38 lei/euro, în 2028 acesta este prognozat să ajungă la 5,49 lei/euro, iar în 2029 la 5,60 lei/euro. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv
FSCE2026/Man (ANRE): Situația în prezent nu e printre cele mai bune; toți factorii trebuie să se implice să găsească soluții să trecem iarna
Situația în acest moment nu este printre cele mai bune și toți factorii trebuie să se implice și să găsească soluții să trecem această iarnă, a declarat, joi, Mircea Man, secretar general la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. 'În ultima vreme au fost multe dezbateri și, uitându-ne la informa
FSCE2026/Dinu (DNSC): Apar din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice; uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant
Securitatea cibernetică este din ce în ce mai prezentă la știri, vedem din ce în ce mai multe vulnerabilități sistemice care apar, iar uneori chiar la câteva zile apare câte un incident relevant pe care trebuie să îl luăm în calcul, a declarat, joi, Gabriel Dinu, director adjunct la Directoratul Național de Sescuritate Cibernetică.