Întreaga creștere a deficitului bugetar, de 3,5 miliarde de lei, prevăzută în prima rectificare din acest an, este destinată plății dobânzilor la datoria publică, în timp ce cheltuielile statului cu acestea ar urma să depășească 70 de miliarde de lei anul viitor, susține consultantul economic Adrian Negrescu, într-o analiză publicată vineri pe Facebook.

'Cea mai importantă cifră din rectificare nu este suplimentarea pentru Sănătate, ci cea pentru dobânzi. Statul are nevoie de încă 3,5 miliarde de lei ca să-și plătească datoriile. Exact cu aceeași sumă crește și deficitul, până la 130,3 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, toată creșterea deficitului din această rectificare se duce la creditori. Nu pe autostrăzi, nu pe spitale noi, nu pe școli, ci pe costul banilor împrumutați în anii în care am cheltuit mai mult decât ne permiteam. După nouă luni, dobânzile ajunseseră deja la peste 50 de miliarde de lei, iar anul viitor vor trece de 70 de miliarde. Aceasta este spirala datoriilor în cifre: ne împrumutăm ca să plătim dobânzile la împrumuturile vechi', a explicat Negrescu.

Potrivit acestuia, rectificarea bugetară permite acoperirea cheltuielilor urgente din sănătate, asigurarea plății pensiilor în decembrie și alocarea a două miliarde de lei primăriilor pentru achitarea datoriilor către furnizori, în condițiile menținerii țintei de deficit la 6,2% din PIB.

Consultantul economic a atras atenția și asupra reducerii veniturilor bugetare, în pofida evoluției favorabile a încasărilor din unele impozite.

'Partea de venituri ascunde și ea un semnal de alarmă. Încasările din TVA și din impozitele pe venit și pe profit au mers mai bine decât se estimase, dar veniturile totale ale bugetului se revizuiesc în jos cu 4,7 miliarde de lei. Accizele aduc cu aproape 3,7 miliarde mai puțin, inclusiv din cauza reducerii accizei la motorină, iar banii europeni cu 4,6 miliarde mai puțin decât se spera. De remarcat aici scăderea semnificativă de încasări din taxele pe jocurile de noroc. Așa cum am spus de multe ori, OUG 7/2026, cea menită să reglementeze funcționarea sălilor de jocuri, a făcut mai mult rău decât bine - în loc să aducă bani la buget, a generat un minus de aproximativ 800 milioane de lei. Asta dincolo de zecile de mii de locuri de muncă pierdute și efectele pe orizontală în lanțurile de business', a susținut acesta.

Potrivit acestuia, fondurile alocate proiectelor europene care avansează lent sunt reduse cu peste 5 miliarde de lei, în timp ce ministerele Dezvoltării, Transporturilor, Agriculturii, Educației și Energiei pierd o parte din sumele reținute la începutul anului.

'Pe scurt, statul acoperă urgențele de azi tăind din investițiile de mâine și din banii europeni pe care nu reușește să-i cheltuiască', a explicat el.

În opinia sa, rectificarea nu rezolvă problemele structurale ale finanțelor publice, în condițiile în care Ministerul Finanțelor a aprobat doar o mică parte din sumele solicitate de ministere.

'Rectificarea arată și cât de departe suntem de o rezolvare reală. Ministerele au cerut aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB. Ministerul Finanțelor a acceptat doar o mică parte, iar restul cererilor, inclusiv o bună parte din restanțele către constructori, furnizorii de energie și sentințele magistraților, au fost amânate pentru discuții ulterioare. Problemele nu au dispărut, doar au fost mutate în a doua rectificare sau în bugetul pe 2027. Este a doua oară într-un singur an când statul ajunge să stingă incendii, iar pentru Sănătate scenariul se repetă aproape în fiecare toamnă: fondurile se termină, spitalele trag semnale de alarmă, iar Guvernul găsește bani în ultimul moment', a adăugat consultantul economic.

În acest context, Adrian Negrescu consideră că România are nevoie de reforme în administrația publică, în sectorul companiilor de stat, în colectarea veniturilor fiscale, precum și în sistemele de sănătate și pensii.

'Aici este miezul problemei. Rectificările pot redistribui bani, dar nu pot schimba structura unui buget care cheltuiește constant mai mult decât încasează. Iar ajustarea făcută până acum s-a sprijinit mai ales pe taxe mai mari și pe amânarea plăților, nu pe un stat mai eficient. Fără reforme, fiecare an va începe cu aceleași promisiuni și se va încheia cu aceleași rectificări de urgență, doar că pe o datorie tot mai mare și cu dobânzi tot mai scumpe', a avertizat acesta.

Referitor la administrația publică, specialistul a arătat că peste 2.000 de comune nu își pot acoperi nici măcar cheltuielile salariale din venituri proprii, fiind necesare comasarea localităților mici, reducerea și unificarea agențiilor statului și eficientizarea administrației centrale.

'A doua reformă ține de companiile de stat. Statul are în portofoliu companii care produc pierderi de ani de zile și care supraviețuiesc doar din subvenții, capitalizări sau datorii neplătite la buget. Restructurarea lor, listarea la bursă a celor profitabile și închiderea celor care nu mai au viitor ar elibera resurse și ar reduce riscurile ascunse din bugetul public', a precizat specialistul.

În ceea ce privește colectarea veniturilor, acesta a subliniat că România are unul dintre cele mai reduse niveluri ale veniturilor fiscale din Uniunea Europeană.

'A treia reformă, poate cea mai importantă, este colectarea. România strânge venituri fiscale de doar circa 27% din PIB, printre cele mai mici niveluri din Uniunea Europeană, și are cel mai mare decalaj de colectare la TVA din Uniune. Faptul că încasările din TVA au crescut cu aproape 25% în acest an arată că există bani care pot fi aduși la buget fără taxe noi. Digitalizarea completă a ANAF, controale bazate pe analiza riscului și combaterea reală a evaziunii pot aduce mai mult decât orice nouă majorare de taxe, fără să-i lovească din nou pe contribuabilii corecți. Nazare și Nica de la ANAF au făcut pași înainte, însă în unele zone e nevoie de decizie politică', a explicat Negrescu.

Potrivit consultantului economic, a patra reformă privește sistemul de sănătate și cel de pensii.

'Un buget al Sănătății care se termină în fiecare toamnă nu are o problemă de rectificare, ci una de construcție. Contractele cu spitalele, prețurile medicamentelor, programele naționale și prevenția trebuie regândite astfel încât banii să ajungă la pacienți, nu să acopere ineficiențe. La fel, pensiile speciale și dezechilibrele din sistemul public de pensii vor continua să apese pe buget până când vor fi corectate printr-o reformă asumată', a punctat el.

Consultantul economic a subliniat și necesitatea unei mai bune prioritizări a investițiilor publice.

'În sfârșit, statul trebuie să-și ordoneze investițiile. România are un buget de investiții record, de peste 170 de miliarde de lei, dar pierde în același timp miliarde de lei din fondurile europene din cauza proiectelor care nu înaintează. Prioritizarea proiectelor, renunțarea la cele fără finanțare reală și plata la timp a constructorilor sunt condiții esențiale pentru ca investițiile să susțină creșterea economică, nu să se transforme în restanțe', a explicat Negrescu.

El a avertizat și asupra riscurilor asociate unei eventuale retrogradări a ratingului suveran al României, în contextul evaluărilor programate pentru începutul anului viitor.

'Toate aceste reforme au un numitor comun: sunt dificile politic și nu aduc rezultate peste noapte. Alternativa este însă mult mai costisitoare. Agențiile de rating ne reevaluează începând din ianuarie, iar o retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor ar scumpi imediat împrumuturile statului, ale firmelor și ale populației', a precizat acesta.

Potrivit analistului, bugetul pentru 2027 va trebui să includă o ajustare de până la 1% din PIB, într-un context economic dificil, marcat de inflație și de o revenire lentă a economiei.

'Prima rectificare din 2026 a câștigat timp. Întrebarea este ce facem cu el. Dacă următoarele luni aduc doar a doua rectificare (în noiembrie) și un buget construit după același tipar, vom ajunge în 2027 în aceeași situație, doar cu dobânzi mai mari și cu răbdarea piețelor mai mică. Dacă, în schimb, Guvernul folosește acest răgaz pentru reformele amânate de ani de zile, criza actuală se poate transforma în punctul de cotitură de care finanțele publice ale României au nevoie de mult timp', a adăugat Adrian Negrescu.

Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Ministerul Finanțelor. PIB-ul nominal utilizat la rectificare a fost actualizat la 2.086,3 miliarde lei, pe baza celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică. În termeni nominali, deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei, la 130,3 miliarde lei, ponderea în PIB menținându-se la 6,2%.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. AGERPRES/(AS - redactor: Nicoleta Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)