Inteligența artificială în firmele din România, utilizare răspândită, dar integrare superficială (studiu)
Utilizarea inteligenței artificiale (IA) la nivelul firmelor din România este răspândită, dar integrarea sa este superficială, relevă un studiu de specialitate, dat, joi seara, publicității.
Studiul 'Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?' a fost întocmit pe baza unui sondaj realizat de MIA, în perioada 30 iunie - 28 iulie 2026, pe 1.003 firme cu cel puțin zece angajați. Cercetarea a fost realizată la comanda Edge Institute și a Confederației Patronale Concordiaîn condițiile în care datele Eurostat plasează întreprinderile românești pe ultimul loc în UE la utilizarea tehnologiilor de IA (5,2%).
Potrivit specialiștilor, miza integrării IA este productivitatea, strâns legată de problematica competitivității: în firmele europene, adoptarea IA crește productivitatea muncii cu circa 4%, fără să reducă numărul de angajați. Pentru firmele românești care nu folosesc încă IA sistematic, asta ar însemna un cost de oportunitate orientativ de circa 32 de miliarde de lei pe an.
Firmele din România folosesc IA mai mult decât arată statisticile oficiale, dar utilizarea rămâne destul de superficială, rezultă din cercetare. 61,7% dintre firmele cu cel puțin zece angajați folosesc IA într-o formă sau alta, dar doar 13,5% o folosesc regulat, iar 3,3% au integrat-o în procesele firmei. În cele mai multe cazuri, utilizarea înseamnă o persoană care scrie texte cu un chatbot, fără reguli sau procese în spate. În 56% dintre firmele care folosesc IA, tehnologia ajunge la mai puțin de un sfert dintre angajați.
Datele arată că pregătirea instituțională este și mai slabă. Doar 20% dintre firme au vreo măsură de formare a angajaților, 26% au vreo măsură de utilizare responsabilă, iar 15% consideră IA o componentă importantă a strategiei. Printre întreprinderile utilizatoare de IA, cele mai puține reguli interne le au firmele care o folosesc ocazional.
Pe de altă parte, utilizarea IA crește de la 33% la firmele fără niciun instrument digital la 91% la cele cu trei sau mai multe, o diferență de 58 de puncte procentuale. Între firmele mici și cele mari, diferența este de doar 25 de puncte.
Una dintre problemele care au ieșit la suprafață este tocmai lipsa infrastructurii digitale: 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale măsurate, iar printre firmele cu 10-25 de angajați ponderea urcă la 55%, față de 3% la firmele mari.
Intențiile de investiție adâncesc, la rândul lor, decalajul: 30% dintre firme vor să investească în IA, de la 6% dintre cele fără instrumente digitale la 75% dintre cele cu cinci sau mai multe. Finanțarea externă apare ca nevoie identificată de 78% dintre firmele care vor să investească în IA.
Cât privește politicile publice pentru adopția IA, realizatorii au arătat că instrumentele actuale fie expiră curând, fie nu ajung la majoritatea firmelor. Singura schemă de granturi pentru firmele care vor să se echipeze digital, 'Digitalizarea IMM-urilor' din PNRR, are termen de plată 30 octombrie 2026, iar continuarea programului în forma actuală sau într-o formă recalibrată necesită o nouă sursă de finanțare.
Celelalte programe finanțează mai ales cercetarea și inovarea, de exemplu 58% din apelurile POCIDIF pentru 2026, iar singura linie de finanțare cu 'adoptarea de tehnologii avansate' în titlu este rezervată IMM-urilor din TIC, cu un grant minim de 200.000 de euro.
În același timp, Guvernul Luca Niculescu a anunțat, în programul de guvernare 2026-2028, vouchere pentru adoptarea de IA, cloud și securitate cibernetică de către IMM-uri. Acestea ar continua sprijinul oferit prin PNRR, însă bugetul și calendarul acestui nou program nu sunt încă precizate.
Pe de altă parte, în momentul de față, există 27 de instrumente financiare gestionate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și un grant BERD pentru 70% din costul consultanței de digitalizare. Acestea ajung mai ales la firmele care pot lua un credit, însă doar 10% dintre firmele românești au acces la finanțare bancară, față de 20-30% media europeană.
În concluzie, utilizarea IA în firmele românești este răspândită, dar superficială: 62% dintre firme o folosesc într-o formă sau alta, dar doar 17% o folosesc regulat sau au integrat-o în procesele firmei. Utilizarea IA depinde în primul rând de fundamentul digital, nu de mărime. Firmele mai mari folosesc IA mai des, dar mai ales pentru că sunt mai digitalizate. O firmă mijlocie fără niciun instrument digital folosește IA mult mai rar (29%) decât o firmă mică cu trei sau mai multe instrumente (91%).
Cunoștințele, formarea și intenția de a investi apar mai ales la firmele care folosesc deja IA, ceea ce sugerează că ele vin mai degrabă după adoptare decât înaintea ei. Firmele care nu folosesc IA o consideră mai des irelevantă pentru ele și percep bariere mai mari, indică studiul.
Digitalizarea este, așadar, condiția pentru o utilizare reală a inteligenței artificiale. Și firmele fără instrumente digitale pot folosi IA, dar mai degrabă la nivel individual și ocazional: doar 4% dintre ele o folosesc regulat, față de 38,5% dintre firmele cu trei sau mai multe instrumente. De aceea, politicile publice ar trebui să susțină mai întâi digitalizarea de bază și abia apoi adoptarea IA, transmit realizatorii studiului. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Oana Tilică, editor online: Andreea Preda)
Citiţi şi:
* Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Ministrul delegat pentru Digitalizare: Îmi doresc ca toate imprimantele din minister să dispară
Ministrul delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială (AI), Bogdan Dumitru, susține că dorește ca toate imprimantele din minister să dispară, după ce, într-o săptămână de la preluarea portofoliului, a văzut aproape un sfert de metru cub de hârtie ''pe care trebuia să o și citească''. 'Într
Chisăliță: România susține securitatea aprovizionării, tarife de rețea transparente și competitivitatea industriei energetice europene
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfășurată joi la Luxemburg, prioritățile României în dezbaterea privind tarifele de rețea și accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populație și întreprinderi. Potrivit unui comunicat al Ministerul
CNSP revizuiește prognoza pentru 2026: economia României ar urma să scadă cu 0,4%
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează pentru anul 2026 o contracție economică de 0,4%, față de o creștere de 0,1% anticipată în prognoza anterioară, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 0,5 puncte procentuale. În ceea ce privește valoarea nominală a PIB, aceasta a fost revizuită în sens asc
Barbu: România se dezvoltă prin investiții și producție românească
România se dezvoltă prin investiții și producție românească, de aceea, este esențial să deblocăm investițiile care au stagnat în ultimele luni, a afirmat ministrul Agriculturii, Florin Barbu, într-o postare pe pagina sa de Facebook. Barbu a vizitat unitatea de producție dezvoltată de Cris-Tim prin programul Investalim.
ROMARM își va consolida securitatea fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale
ROMARM își va consolida măsurile de securitate fizică și informatică, în contextul amenințărilor semnalate prin informările oficiale primite de la instituțiile statului, iar conducerea companiei speră ca noul guvern să susțină investițiile și modernizarea industriei de apărare. 'Noi suntem parte din infrastructura critică a Rom
Ministerul Finanțelor: Rectificarea bugetară menține deficitul la 6,2% din PIB și suplimentează fondurile pentru sănătate
Prima rectificare bugetară din 2026 menține deficitul la 6,2% din PIB pentru acest an, în condițiile în care veniturile bugetului general consolidat sunt revizuite în scădere cu 4,7 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,2 miliarde de lei, cele mai mari suplimentări nete fiind prevăzute pentru sănătate, potrivit unui comunicat transmis joi de Minist
Producția de energie a Hidroelectrica a crescut cu 10% în primele 9 luni din 2026
Grupul Hidroelectrica a înregistrat o producție de energie electrică brută de 9.601 GWh în primele nouă luni din acest an, în creștere cu 10% față de perioada similară din 2025, din care 9.416 GWh reprezintă producția brută obținută din surse hidro, conform datelor preliminare publicate joi pe site-ul Bursei de Valori București.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, diminuat cu 16,68 milioane lei la venituri (proiect)
Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 se diminuează cu 16,683 milioane lei, în timp ce cheltuielile pentru asistență socială se majorează cu 41,75 milioane lei, pentru plata drepturilor de pensie, conform proiectului de Ordonanță de Urgență privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului
Credite bugetare suplimentate, prin rectificarea bugetară, pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și MAI (proiect)
Proiectul de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2026, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor, prevede majorarea creditelor bugetare pentru Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în timp ce diminuări sunt avute în vedere, printre altele, la Ministerul Finanțelor, Min
Nuclearelectrica: Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură
Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, situație care nu prezintă riscuri pentru securitatea nucleară, a anunțat, joi, Societatea Națională Nuclearelectrica (SNN). 'SN Nuclearelectrica SA informează că Unitățile 1 și 2 ale CNE Cernavodă sunt menținute în stare oprită sigură, în conformita
Deficitul bugetului general consolidat se majorează cu 3,5 miliarde lei (proiect rectificare)
Deficitul bugetului general consolidat pe anul 2026 se majorează cu 3,505 miliarde lei, în contextul în care veniturile se diminuează, per sold, cu 4,707 miliarde lei, iar cheltuielile cu 1,201 miliarde lei, conform proiectului de OUG cu privire la rectificarea bugetului de stat, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanțelor.
Dumitru Chisăliță a discutat cu omologul din Republica Moldova despre consolidarea cooperării bilaterale în domeniul energiei
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță și omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu, au purtat discuții în vederea consolidării cooperării bilaterale în domeniul energiei, în marja reuniunii Consiliului Energie, desfășurată la Luxemburg la 29 octombrie 2026, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei.
CONAF solicită evaluarea măsurilor de reintegrare a femeilor inactive pe piața muncii
Măsurile destinate reintegrării femeilor inactive pe piața muncii trebuie evaluate pentru a stabili câte persoane au revenit efectiv în activitate și cât de eficiente au fost programele existente, susține Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), într-un comunicat transmis joi. Potrivit datelor Agenț
FSCE2026/Daniel Buda: Fără investiții în securitatea energetică este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși
Componenta de securitate energetică este foarte importantă, deoarece, fără investiții în acest sens, este ca și cum ai construi o casă fără să-i pui uși, astfel încât oricine ar putea intra, a declarat, joi, Daniel Buda, membru al Parlamentului European. 'Aș începe printr-o paralelă. Cât de importante sunt inv