Economia trece de la creștere la contracție. Impozitul pe salarii, revizuit în minus cu 488 milioane lei. CONAF solicită reforma contribuțiilor part-time

Proiectul rectificării bugetare pentru 2026 este fundamentat pe o prognoză de contracție economică de 0,4%, față de creșterea de 1% avută în vedere în scenariul anterior prezentat în nota de fundamentare. În același timp, estimările veniturilor din impozitul pe salarii sunt revizuite în scădere cu aproximativ 488 de milioane de lei.

În acest context, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Parlamentului revizuirea regimului contribuțiilor sociale minime aplicabile anumitor contracte part-time. Confederația atrage atenția că această reglementare poate descuraja angajarea legală a persoanelor care nu pot lucra cu normă întreagă, limitând astfel oportunitățile de extindere a ocupării și, implicit, a bazei de contribuabili.

România discută de ani de zile despre deficitul de forță de muncă, competitivitate și nevoia de a atrage mai mulți oameni în economie. Cât de mult contribuie propriile reguli fiscale la dificultatea de a crea locuri de muncă? Pentru anumite contracte part-time, angajatorii sunt obligați să suporte diferența dintre contribuțiile aferente salariului efectiv și cele calculate prin raportare la o bază minimă stabilită prin lege. Reglementarea urmărește combaterea muncii subdeclarate, un obiectiv legitim. Efectele sale trebuie însă evaluate și din perspectiva angajărilor legale pe care costurile suplimentare le pot descuraja.

Rectificarea bugetară: de la ajustarea veniturilor la extinderea ocupării
Revizuirea estimărilor privind impozitul pe salarii aduce în atenție o problemă mai amplă: sustenabilitatea veniturilor publice depinde și de evoluția ocupării, nu doar de nivelul contribuțiilor aplicate fiecărui contract.

Ajustările din rectificare nu pot fi atribuite regimului fiscal part-time. Ele reflectă evoluții economice și bugetare mai largi. Dar, într-o economie pentru care este prognozată o contracție, devine cu atât mai important să analizăm dacă regulile existente facilitează angajarea legală sau introduc costuri care limitează oportunitățile de muncă.

Reforma contribuțiilor pentru contractele part-time trebuie evaluată ca posibil instrument de creștere a participării economice, cu efecte atât asupra veniturilor publice, cât și asupra costurilor suportate de angajatori.

OECD identifică bariere în calea muncii flexibile
Potrivit raportului OECD Economic Surveys: Romania 2026, aproximativ 2% dintre femeile și bărbații ocupați din România lucrează cu timp parțial. OECD identifică regimul contribuțiilor minime, alături de alte restricții, printre factorii care limitează flexibilitatea pieței muncii și recomandă facilitarea utilizării contractelor part-time.

Participarea redusă la munca cu timp parțial nu poate fi explicată exclusiv prin fiscalitate. Nivelul veniturilor, structura economiei, disponibilitatea locurilor de muncă și accesul la servicii de îngrijire influențează, de asemenea, această formă de ocupare.
Pentru persoanele care încearcă să revină în activitate după o perioadă de inactivitate, posibilitatea de a începe cu un program redus poate fi însă decisivă. Tocmai de aceea, regulile care influențează costul unor asemenea angajări trebuie evaluate în raport cu efectele lor reale.

'România reclamă lipsa forței de muncă, dar examinează prea puțin propriile reguli care pot îngreuna accesul oamenilor la muncă. O femeie care revine după câțiva ani de inactivitate poate avea nevoie să înceapă cu patru ore pe zi. Un angajator poate avea nevoie exact de patru ore de muncă. Și totuși, în anumite situații, fiscalitatea introduce un cost suplimentar calculat prin raportare la o bază mai mare decât salariul efectiv.
Nu contest necesitatea combaterii muncii subdeclarate. Contractele part-time fictive afectează concurența, bugetul public și drepturile salariaților. Dar o politică fiscală trebuie să poată distinge între fraudă și o formă legitimă de angajare. Înțeleg constrângerile bugetare. Tocmai de aceea propun să comparăm costul menținerii regulilor actuale cu efectele unei reforme asupra ocupării și veniturilor viitoare. Nu putem avea o economie mai puternică doar colectând mai mult de la cei care muncesc deja. Trebuie să creăm și condițiile pentru ca mai mulți oameni să poată munci legal', a declarat Dr. ec. Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF.

CONAF solicită revizuirea regimului fiscal al muncii cu timp parțial

Confederația propune Ministerului Finanțelor, Ministerului Muncii și Parlamentului cinci direcții concrete:
1. Revizuirea contribuțiilor minime aplicabile contractelor part-time.
CONAF solicită analizarea și promovarea unui mecanism prin care contribuțiile sociale să fie calculate în funcție de venitul efectiv realizat, precum și evaluarea unei implementări etapizate, cu prioritate pentru persoanele care reintră în ocupare după perioade de inactivitate.Orice etapizare trebuie să utilizeze criterii obiective, nediscriminatorii și ușor de verificat.

2. Evaluarea comparativă a impactului fiscal și asupra ocupării.
Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii trebuie să analizeze trei scenarii: menținerea regimului actual, revenirea generală la contribuții proporționale și aplicarea etapizată a reformei. Evaluarea trebuie să includă pierderile statice de venituri bugetare, angajările suplimentare potențiale, riscul transformării contractelor cu normă întreagă în contracte part-time și costurile administrative.

3. Combaterea muncii subdeclarate prin controale bazate pe risc.
Reforma trebuie însoțită de mecanisme care să identifice diferențele dintre timpul de muncă declarat și cel efectiv prestat, prin utilizarea datelor administrative existente și verificări proporționale cu riscurile. Angajatorii care utilizează legal contractele part-time nu trebuie împovărați cu proceduri suplimentare nejustificate.

4. Monitorizarea efectelor reformei la 6, 12 și 24 de luni.
CONAF solicită evaluarea numărului persoanelor anterior inactive care intră în ocupare, a creșterii nete a numărului persoanelor ocupate, a stabilității contractelor și a evoluției veniturilor declarate. Creșterea numărului contractelor part-time nu trebuie confundată automat cu o creștere a ocupării.

5. Protejarea drepturilor sociale ale salariaților.
Modificarea bazei de calcul a contribuțiilor trebuie însoțită de evaluarea efectelor asupra drepturilor de asigurări sociale, inclusiv asupra pensiilor, astfel încât flexibilitatea fiscală să nu determine precarizarea involuntară a muncii. Ocuparea trebuie să devină parte a soluției de consolidare fiscală

Eliminarea contribuțiilor suplimentare aplicabile anumitor contracte part-time a fost deja discutată în Parlament. CONAF solicită ca evaluarea acestei reforme să includă explicit reintegrarea persoanelor inactive și efectele asupra capacității economiei de a genera venituri pe termen mediu.
O eventuală reducere a contribuțiilor aferente contractelor existente poate produce pierderi bugetare imediate. Angajările suplimentare pot compensa parțial aceste efecte, dar amploarea lor trebuie estimată și verificată, nu presupusă.

România are nevoie atât de disciplină fiscală, cât și de o bază economică mai largă. Cele două obiective nu trebuie tratate separat.
Reforma fiscalității part-time trebuie evaluată prin această perspectivă: câți oameni noi aduce în economie, ce drepturi le asigură și ce valoare economică produce pe termen lung.

Despre CONAF:

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele.

CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, deschizând orizonturi de colaborare atât pe plan intern cât și internațional.

CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business.

CONAF are în componența sa 33 sucursale, 3 federații, 18 patronate, 55 asociații și 15.000 de companii, peste 245.000 de angajați.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și identificare de soluții pentru probleme de interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.

Printre proiectele CONAF se numără: 'Pactul pentru Tineri', 'Maratonul pentru Educație Antreprenorială', Forumul 'De Vocație Antreprenoare', '24 Trends for 2024', SupraTAX, 'DigitalUP', 'Pactul pentru Muncă', 'Pactul pentru Educație Antreprenorială', 'Romanian Venture Forum', 'Turismul Românesc: Între impas și oportunitate', ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, în scopul găsirii soluțiilor optime și celor mai bune strategii de viitor.

Consiliul Director CONAF: Cristina Chiriac, Dana Nuță, Nicoleta Munteanu, Marius Ghenea, Anca Damour, Tatian Diaconu, Hildegard Brandl, Daniela Marișcu, Gabriel Biriș, Dan Oros, Gorkem Oran, Theodora Popa.