Proiectele de investiții care fac parte din programul nuclear românesc sunt esențiale pentru asigurarea securității energetice a României, a declarat, vineri, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, care a efectuat o vizită de lucru la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.

''Proiectele de investiții care fac parte din programul nuclear românesc sunt esențiale pentru asigurarea securității energetice a României. În calitate de ministru al Energiei, sunt preocupat permanent de îndeplinirea la timp a angajamentelor asumate, conform calendarelor de proiect, și voi face toate diligențele necesare pentru a impulsiona ritmul de implementare. Totodată, cooperarea și sinergiile dintre operatorul nuclear românesc și toate părțile implicate reprezintă factori esențiali pentru succesul acestor proiecte. Așteptările mele sunt ca toate părțile implicate să respecte termenele agreate și să accelereze execuția proiectelor. Orice întârziere poate afecta securitatea energetică a țării și poate genera costuri majore pentru consumatori'', a declarat Chisăliță, citat într-un comunicat al Ministerului Energiei.

Ministrul a discutat cu reprezentanții Societății Naționale Nuclearelectrica S.A. (SNN) despre contextul centralei, rezultat în urma condițiilor climatice, și despre proiectele de investiții ale acesteia.

În cadrul vizitei, ministrul Energiei s-a întâlnit cu Hur Seung-chul, ambasadorul Republicii Coreea în România, cu Laurențiu Cazan, președintele Consiliului de Administrație al Nuclearelectrica și cu Mihai Laurențiu Gioară, directorul general al SNN. Discuțiile au vizat stadiul proiectului de Retehnologizare a Unității 1 a CNE Cernavodă, cu accent pe desfășurarea lucrărilor de infrastructură, gradul de îndeplinire a calendarului, variațiile înregistrate și măsurile necesare pentru accelerarea implementării.

De asemenea, în cadrul vizitei, a fost abordat și proiectul Instalației de Detritiere (CTRF). Aceasta este prima instalație de acest fel din Europa, care va contribui, prin eliminarea tritiului din apa grea, la protecția mediului înconjurător și a specialiștilor care lucrează pe amplasamentul CNE Cernavodă. Ambele proiecte au planuri de implementare cu măsuri de monitorizare a progresului și de identificare a soluțiilor necesare, obiectivul final fiind progresul acestora.

Retehnologizarea Unității 1 este planificată să prelungească durata de exploatare a acesteia cu încă 30 de ani. Oprirea planificată pentru realizarea lucrărilor este prevăzută pentru perioada 2027-2030, interval în care aproximativ 700 MW de capacitate nucleară nu vor fi disponibili. De aceea, pregătirea din timp și coordonarea lucrărilor sunt esențiale atât pentru realizarea proiectului, cât și pentru planificarea funcționării Sistemului Electroenergetic Național (SEN).

''Retehnologizarea Unității 1, cel mai important proiect al companiei, va prelungi funcționarea unității cu încă 30 de ani, fiind esențială pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național. Instalația de detritiere completează acest efort, consolidând nivelul de securitate nucleară și de protecție a personalului și a mediului. Accelerarea acestor proiecte și menținerea lor ca prioritate strategică garantează României energie nucleară sigură, curată și fiabilă pentru următoarele decenii. Nuclearelectrica rămâne pe deplin angajată în asigurarea securității energetice a țării'', a declarat Mihai Gioară, citat, la rândul său, în comunicat.

În discuțiile cu conducerea SNN a fost analizat și stadiul proiectului Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, aflat în etapa de pregătire pentru construcție. Potrivit calendarului de lucru, începerea lucrărilor este prevăzută pentru anul 2027.

În contextul pregătirii pentru sezonul rece și al cotelor scăzute ale Dunării, ministrul a analizat împreună cu reprezentanții SNN situația Unității 1 și 2, care, momentan, sunt menținute în stare oprită sigură, în conformitate cu normele și standardele de securitate nucleară.

În seara zilei de 28 octombrie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a prelungit cu 30 de zile starea de alertă, corelat cu situația curentă la nivelul Sistemului Electroenergetic Național și având în vedere riscul ca rezervele de putere și energie să nu fie suficiente pentru echilibrarea SEN la orele de vârf.

Ministerul Energiei a pregătit, în coordonare cu Dispeceratul Energetic Național (DEN), proiectul Programului de iarnă pentru perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027, pe baza evaluării consumului și a resurselor energetice disponibile. DEN monitorizează echilibrul dintre producție și consum, iar Transelectrica dispune, în funcție de situația operativă, măsurile necesare, inclusiv creșterea producției din sursele disponibile, asigurarea importurilor sau reducerea consumului.

Ministerul Energiei monitorizează permanent evoluția proiectelor strategice și coordonează măsurile necesare pentru asigurarea adecvanței și funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național. AGERPRES/(AS - redactor: Cristian Anghelache, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea) 

* Sursa foto: Ministerul Energiei - România / Facebook.com