Reprezentanți ai autorităților electorale europene au analizat la București provocările și riscurile alegerilor în era digitală

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a organizat, în perioada 28-29 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului, conferința internațională 'Protejarea alegerilor într-o eră digitală marcată de contestări: schimb de experiență la nivel european privind cooperarea între autoritățile electorale, integritatea electorală, combaterea dezinformării și aplicarea Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparența și vizarea publicului-țintă în publicitatea politică'.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților electorale și ai instituțiilor de profil din Macedonia de Nord, Letonia, Lituania, Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Moldova, Ucraina, Irlanda și Finlanda, reprezentanți ai unor organizații internaționale, printre care OSCE/ODIHR și International IDEA, ambasadele Danemarcei, Norvegiei, Suediei și în România.

Din partea țării noastre au participat reprezentanți ai Senatului, ai Camerei Deputaților, Cancelariei Prim-Ministrului, Administrației Prezidențiale, Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), Consiliul Legislativ, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) precum și ai organizațiilor și structurilor de specialitate din domeniul electoral cum ar fi Expert Forum, Pro Democrația, Funky Citizens și Institutul de Cercetări în Marketing Politic și Studii Strategice.

Lucrările conferinței au oferit un cadru de dialog și schimb de experiență privind evoluția rolului autorităților electorale, consolidarea cooperării interinstituționale și transfrontaliere, combaterea dezinformării și a ingerințelor informaționale străine, precum și gestionarea provocărilor generate de inteligența artificială și de publicitatea politică în mediul online.

În deschiderea conferinței, președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu a evidențiat importanța cooperării instituționale și internaționale în fața amenințărilor tot mai complexe la adresa alegerilor, subliniind că experiențele recente ale statelor europene trebuie valorificate pentru identificarea unor soluții concrete și consolidarea capacității de reacție a autorităților. 'Doar printr-un efort comun putem construi sisteme electorale mai rezistente și putem menține încrederea cetățenilor în alegeri și în instituțiile democratice', a subliniat președintele AEP, Adrian Țuțuianu.

Prima zi a conferinței, 28 octombrie, a fost dedicată rolului organismelor de management electoral într-un mediu în continuă schimbare și consolidării cooperării în cadrul instituțional al Uniunii Europene. În cadrul sesiunilor plenare au fost abordate rolul și responsabilitățile în evoluție ale autorităților electorale, presiunile și riscurile cu care acestea se confruntă, precum și necesitatea consolidării cooperării interinstituționale cu autoritățile de reglementare și supraveghere a mass-media, instituțiile responsabile de protecția datelor cu caracter personal și combaterea discriminării, precum și cu structurile implicate în soluționarea contestațiilor electorale.

Totodată, discuțiile au vizat cooperarea regională și transfrontalieră, schimbul de informații și de bune practici, precum și aplicarea cadrului european de reglementare, cu accent asupra Regulamentului privind serviciile digitale, Regulamentului (UE) 2024/900 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică și Regulamentului privind inteligența artificială.

Cea de-a doua zi, 29 octombrie, a inclus două ateliere de lucru interactive, cu moderare, dedicate unor teme de actualitate pentru administrațiile electorale. Primul atelier a abordat problematica dezinformării, a manipulării și a interferențelor informaționale străine în procesele electorale, precum și provocările generate de campaniile de publicitate politică și electorală online și de utilizarea inteligenței artificiale. Au fost avute în vedere mecanismele de supraveghere și aplicare a normelor europene, responsabilizarea platformelor digitale, informarea alegătorilor, educația media și consolidarea rezilienței instituționale.

Cel de-al doilea atelier a fost consacrat aplicării Regulamentului (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024. Participanții au analizat cadrul juridic instituit prin acest act normativ, obligațiile și responsabilitățile părților implicate, impactul asupra activității autorităților competente și modalitățile de promovare a unei aplicări unitare și eficiente a noilor prevederi europene.

În intervenția sa, președintele AEP a subliniat că integritatea electorală nu mai poate fi analizată exclusiv prin prisma organizării votării, ci trebuie privită într-un context mai larg, care include mediul digital, transparența finanțării politice și capacitatea instituțiilor de a răspunde amenințărilor informaționale și cibernetice. Referindu-se la experiența electorală recentă a României, acesta a arătat că 'protejarea integrității electorale presupune atât capacitatea de a interveni eficient, cât și respectarea strictă a limitelor legale ale intervenției'.

De asemenea, acesta a evidențiat importanța aplicării Regulamentului (UE) 2024/900, arătând că obiectivul noilor reglementări este asigurarea unor condiții transparente și echitabile pentru competiția democratică, astfel încât cetățenii să poată identifica sursa mesajelor politice și interesele financiare care susțin distribuirea acestora.

Conferința s-a desfășurat într-un moment cu semnificație specială pentru Autoritatea Electorală Permanentă, data de 29 octombrie marcând împlinirea a 23 de ani de la înființarea instituției. Cu această ocazie, președintele AEP a evidențiat parcursul instituțional al Autorității, contribuția sa la modernizarea administrației electorale din România și implicarea activă în dezvoltarea cooperării electorale la nivel european și internațional.

Totodată, președintele AEP a reafirmat angajamentul instituției de a continua procesul de modernizare a cadrului legislativ și instituțional, inclusiv prin reforma legislației electorale și elaborarea unui Cod electoral care să asigure coerența și unitatea normelor în domeniu.

Direcția comunicare și relații publice

30 octombrie 2026