România ocupă locul 38 din 113 ţări în clasamentul global al securităţii alimentare, reiese din datele Global Food Security Index (GFSI), raport întocmit de divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit (EIU) şi sprijinit de Corteva Agriscience, companie activă în domeniul agricol.

Conform analizei publicate vineri, România se menţine în topul mondial al securităţii alimentare pe poziţia 38, în mare parte datorită disponibilităţii şi calităţii alimentelor, programelor de siguranţă alimentară şi accesului facil al fermierilor la surse de finanţare. "Nivelul redus al risipei alimentare, sistemul de distribuţie dezvoltat şi disponibilitatea micro-nutrienţilor în alimente sunt elemente forte în cazul României", precizează realizatorii raportului.

În schimb, România se află în urma altor ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea unui standard nutriţional, stabilirea unei strategii alimentare şi prezenţa unui sistem de monitorizare şi supraveghere.

"Cheltuielile naţionale pentru susţinerea cercetării în domeniul agricol şi nivelul infrastructurii agricole locale sunt sub nivelul altor ţări. Cu toate acestea, raportat la nivelul mediu global, România stă mai bine în ceea ce priveşte posibilitatea dezvoltării infrastructurii de irigare şi capacitatea de depozitare", se menţionează în Index.

Potrivit sursei citate, pentru al doilea an consecutiv, Singapore, Irlanda şi SUA se menţin pe primele trei poziţii, fiind lideri în securitatea alimentară, în ciuda faptului că, în 2019, Indexul a adăugat instrumente noi de măsurare, cum ar fi: costul mâncării, infrastructura agricolă şi existenţa unor standarde nutriţionale.

Pentru acest an, în GFSI a fost inclusă o categorie nouă denumită "Resursele naturale şi capacitatea de revenire", un pachet separat de date care se alătură celorlalte trei (Accesibilitate, Disponibilitate, Calitate şi siguranţă), în analiza nivelului de securitate alimentară. Astfel, dacă sunt luate în calcul şi datele din această categorie, majoritatea ţărilor înregistrează o diminuare a punctajului general, ceea ce subliniază cât de vulnerabil este sistemul alimentar în faţa unor ameninţări precum seceta, inundaţiile sau creşterea nivelului mării. România este o excepţie, fiind mai puţin expusă riscurilor climatice globale.

GFSI 2019 arată că majoritatea ţărilor analizate (88%) dispun de suficientă hrană pentru propriile populaţii. În acelaşi timp, un raport FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations - Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite) privind Nivelul Securităţii Alimentare şi a Nutriţiei în Lume, arată că peste 820 milioane persoane suferă de foame.

"Aceasta nu este o problemă doar într-un număr limitat de ţări, ci în multe state la nivel global: aproape o treime din ţările analizate de GFSI au peste 10% din populaţie subnutrită", se notează în concluziile raportului de specialitate.

Raportul de specialitate arată, totodată, o creştere a preţurilor alimentelor în lume, cele mai mari scumpiri fiind înregistrate în Venezuela şi Siria, şi subliniază nevoia unor eforturi mai mari pentru a face alimentele bogate în nutrienţi şi de calitate mai accesibile pentru populaţia cu venituri mici.

GFSI este o evaluare amplă a nivelului securităţii alimentare globale dezvoltată de Economist Intelligence Unit (EIU) şi sprijinită de Corteva Agriscience. Indexul, făcut public anual, examinează schimbările globale şi sistemele alimentare din 113 ţări.

Corteva Agriscience este o companie globală, activă în domeniul agricol, tranzacţionată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat şi divers de seminţe, soluţii pentru protecţia culturilor şi soluţii digitale axate pe maximizarea productivităţii şi creşterea randamentului şi profitabilităţii.

Companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. AGERPRES/(AS - autor: Danie Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)