Anul 2019 a fost marcat de numeroase proteste din partea sindicatelor, nemulţumite de Legea salarizării, de lipsa dotărilor din anumite sectoare, de prevederile ordonanţei 114/2018, dar şi de lipsa de personal sau de anularea unor sporuri.

Sindicatele din Poliţie, Sănătate, Educaţie, Comunicaţii, Silvicultură, Justiţie, Ministerul Muncii, Transporturi şi din Televiziunea Publică au organizat pe parcursul anului o serie de acţiuni de protest - pichete, marşuri, mitinguri şi ameninţări cu greve.

***Poliţie
Acţiunile sindicale din 2019 au început pe 22 ianuarie, când Sindicatul Naţional al Agenţilor de Poliţie (SNAP) a solicitat autorităţilor rezolvarea mai multor probleme salariale ale poliţiştilor arătând, în context, că poliţiştii şi, în general, angajaţii din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională, au rămas Cenuşăreasa legii.

Potrivit preşedintelui Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie, Iulian Surugiu, printre problemele poliţiştilor rămase nerezolvate se numără pierderea, în ultimii ani, de către poliţişti a unor drepturi salariale, calculul salariului majorităţii poliţiştilor la valoarea de referinţă din anul 2009, acordarea inechitabilă a sporului de studii superioare, salariul foarte mic al poliţistului în comparaţie cu preţurile din România, dar şi faptul că salariul poliţistului recent încadrat este la fel ca al poliţistului cu o vechime de 10-15 ani.

Ulterior, pe 7 februarie, Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC), Forumul Structurilor Asociative din Sistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională şi Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) organizau un protest sindical împotriva conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI), acuzând Guvernul că lucrează împotriva sistemului de apărare, siguranţă şi ordine publică.

Potrivit preşedintelui SNPPC, Dumitru Coarnă, poliţiştii, dar şi ceilalţi angajaţi din domeniile apărării, siguranţei şi ordinii publice, nu mai au motivaţie să plece de acasă în misiuni, în urma nerespectării Legii salarizării în domeniu.

La acelaşi protest, Sorin Dumitraşcu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP), aprecia că este anormal ca salarizarea în sectorul de apărare şi ordine publică să pornească de la minimul pe economie.

"Este anormal, este nesimţit, dacă vreţi, ca sectorul acesta de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să pornească ca nivel de salarizare de la minimul pe economie. Nu pentru asta suntem pregătiţi, nu asta se vrea de la noi. Se vrea să facem performanţă, trebuie să fim plătiţi ca atare", a declarat liderul FSANP.

Ulterior, pe 3 iunie, Federaţia Sindicatelor Democratice a Poliţiştilor din România cerea analiza profundă a aparatului Ministerului de Interne care face pregătirea şi dotarea poliţiştilor.

"Cerem să se facă această analiză profundă, mai ales la nivelul aparatului Ministerului de Interne care se ocupă de toate aceste probleme, de pregătirea poliţiştilor, de dotarea poliţiştilor, de toate zonele care ţin de Poliţia din România şi de celelalte structuri asimilate Poliţiei - Poliţia de Frontieră, Jandarmeria şi aşa mai departe", afirma atunci Christian Ciocan, ca reacţie la uciderea unui poliţist de către un infractor în judeţul Timiş.

Tot în 3 iunie, Sindicatul Poliţiştilor Pro Lex cerea autorităţilor dotarea poliţiştilor cu veste antiglonţ şi cu camere video corporale.

"Avem nevoie de autospeciale care să ne ofere protecţie în timpul misiunilor, dacă tot le numim atât de pompos autospeciale, în realitate sunt ca oricare alte autoturisme doar că au staţie de emisie-recepţie, lampă girofar şi sirenă şi nu de puţine ori sunt prea vechi şi prea uzate pentru a circula pe drumurile publice. Avem nevoie de veste anti-înjunghiere şi antiglonţ care să se regăsească în fiecare autospecială de poliţie, pe care să le echipăm atunci când situaţia o impune", se menţiona în comunicatul transmis de Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex.

***Comunicaţii
Sindicaliştii din Sindicatul Naţional Telecomunicaţii Mobile (SNTM) au protestat pe 14 februarie, în faţa sediului Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), pentru majorarea salariilor şi împotriva concedierilor din compania Telekom.

Manifestanţii s-au declarat profund nemulţumiţi de faptul că salariile celor mai mulţi angajaţi ai Telekom sunt foarte mici şi se fac multe concedieri, în ciuda faptului că această companie înregistrează profituri foarte mari în România.

Protestatarii au cerut oprirea numărului mare de concedieri şi au reclamat creşterea volumului de muncă pentru salariaţii rămaşi în companie, susţinând că foarte multe dintre salarii au rămas la fel ca în momentul angajării.

În acest context, sindicaliştii s-au declarat nemulţumiţi de lipsa de implicare a MCSI faţă de problemele angajaţilor companiei Telekom şi au cerut reprezentanţilor ministerului să intervină. Astfel, preşedintele SNTM, Florin Bica, a cerut reprezentanţilor Ministerului Comunicaţiilor să îi protejeze pe angajaţii Telekom.

"Protestul de astăzi are loc din cauză că statul român, care deţine 45,99% din acţiunile Telekom România şi este parte şi în Cosmote, nu întreprinde nimic, iar astfel salariaţii sunt concediaţi, fără să aibă dreptul de şomaj, plătiţi în diverse forme, după cum vrea compania, şi sunt forţaţi propriu-zis să plece. Am fost inclusiv la compania Deutsche Telekom din Germania, ni s-au promis lucruri şi nimic nu s-a rezolvat. Ultima redută ar fi statul român. Am solicitat, de asemenea, instituţiilor abilitate - ITM, Inspecţia Muncii, Ministerul Muncii - să intervină, am dovedit cu hârtii, iar ei au înţeles să le ascundă", a afirmat liderul sindical.

***Sănătate
Reprezentanţii Federaţiei Sanitas au protestat, pe 13 martie, în faţa Ministerului Sănătăţii, nemulţumiţi de efectele OUG 114/2018 şi ale Legii 153/2017 asupra lucrătorilor din domeniul sănătăţii, asistenţei sociale şi medicinei şcolare. La protest au participat reprezentanţi ai Federaţiei Sanitas din judeţele Harghita, Cluj, Brăila, Timiş, Hunedoara, Arad, Constanţa, Bacău şi Iaşi.

Mitingul din faţa Ministerului Sănătăţii a fost a doua acţiune dintr-o serie de proteste programate de liderii Sanitas, ca reacţie la efectele reglementărilor Legii 153/2017 şi ale OUG 114/2018 asupra drepturilor salariale ale membrilor sindicatului.

Reprezentanţii Sanitas considerau că OUG 114 afectează grav salariile angajaţilor din sănătate şi din asistenţa socială.

"Legea 153/2017 a creat un nivel ridicat de aşteptare, iar OUG 114/2018 a produs o gravă afectare a evoluţiei fireşti a veniturilor salariaţilor din sănătate şi asistenţa socială, (...) actele normative cu caracter salarial din ultimii doi ani sunt contradictorii şi au prevederi interpretabile care au condus la aplicarea lor neunitară şi discriminatorie, (...) ianuarie 2019 nu a adus creşteri reale de venituri salariaţilor care, conform Legii 153/2017, urmau să beneficieze de acestea, iar celor care au beneficiat de creşteri în martie 2018 limitele impuse de OUG 114/2018 le-au produs pierderi importante de venituri", susţinea Sanitas.

Pe data de 3 noiembrie, sindicatele din Sănătate au anunţat că a fost semnat Contractul colectiv de muncă din acest sector pentru perioada 2019-2021.

La rândul lor, reprezentanţii Federaţiei "Solidaritatea Sanitară" au arătat că acest contract colectiv de muncă este rezultatul negocierilor desfăşurate de-a lungul a peste doi ani de zile, incluzând toate prevederile convenite de părţi de-a lungul acestei perioade.

În pragul Crăciunului, sindicaliştii federaţiei menţionate avertizează că veniturile unor medici şi asistente medicale vor fi diminuate în cazul în care pachetul de legi pe care Guvernul a anunţat că îşi asumă răspunderea va fi adoptat în forma actuală şi solicită premierului să constate în mod onest că măsura este greşită şi să corecteze de urgenţă această situaţie.

"(...)În condiţiile în care Ministerul Sănătăţii ne-a asigurat în urmă cu doar o săptămână de dorinţa de dialog social, dar a ratat faptul că Guvernul va iniţia o măsură care modifică radical sistemul de salarizare a angajaţilor din sănătate, vrem să ştim cine face de fapt politica de personal din Sănătate (...) Salarizarea resursei umane din sănătate nu trebuie făcută lăutăreşte, ci profesionist, dialogul social putând asigura o abordare temeinică a problemelor", afirmau pe 20 decembrie reprezentanţii Federaţiei "Solidaritatea Sanitară" într-un comunicat remis AGERPRES.

Luni, 23 decembrie, membrii sindicatelor Promedica şi USMR Alianţa Medicilor intră în grevă japoneză, în semn de protest faţă de intenţia Guvernului de a plafona sporul de condiţii periculoase sau vătămătoare pentru angajaţii din sectorul public, potrivit Promedica şi USMR Alianţa Medicilor.

"Ne dorim să tragem un puternic semnal de alarmă Guvernului şi reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii cu privire la aspecte importante, care afectează în mod grav sistemul de sănătate, personalul medical şi pacienţii! Solicităm dialog, dezbatere, asumare, transparenţă. Modul în care reprezentanţii Guvernului şi Ministerului Sănătăţii aleg să îi trateze pe medici este total incorect şi neasumat. Ne dorim respectul cuvenit pentru munca făcută zi de zi în spitale şi colaborare, nu măsuri luate peste noapte, fără a exista dezbatere, dialog şi a cântări consecinţele directe şi indirecte", se preciza într-un comunicat al Promedica şi al USMR Alianţa Medicilor.

Cele două sindicate susţineau că limitarea sporului pentru condiţii vătămătoare va avea ca efect scăderea veniturilor pentru peste 11.000 de angajaţi din sistemul de sănătate.

***Învăţământ
Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret, cu sprijinul asociaţiilor de părinţi, solicita pe 29 ianuarie desfiinţarea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar (CNFIP), argumentând că acest organism este unul puternic politizat, iar deciziile sale nu sunt în interesul sistemului educaţional românesc.

Ultima decizie luată în cadrul CNFIP, care prevedea, pentru anul 2019, majorarea cu doar 22% a costului standard per preşcolar/elev pentru cheltuielile cu salariile şi cu doar 4,22% pentru cheltuielile materiale, nu face altceva decât să perpetueze subfinanţarea cronică a învăţământului, arăta FSE Spiru Haret.

Pe 26 februarie, profesorii din mai multe judeţe, membri ai Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret" intrau în grevă japoneză, nemulţumiţi de diminuarea unor sporuri. Ulterior, sindicaliştii au pichetat sediul Ministerului Educaţiei Naţionale şi cel al prefecturilor la nivelul judeţelor.

"Prin aceste acţiuni de protest vrem să atragem atenţia asupra situaţiei grave în care se află sistemul de învăţământ. Starea de nemulţumire din sistem a atins cote alarmante. Le cerem politicienilor, indiferent de partid, să înţeleagă că este nevoie de o schimbare urgentă. Societatea vrea calitate! Şi noi vrem! Nimeni, însă, nu vrea să vadă motivele pentru care nu se obţine calitatea. Legile nu sunt respectate sau sunt schimbate peste noapte, hotărârile judecătoreşti nu se pun în executare, iar drepturile angajaţilor din învăţământ sunt călcate în picioare. Cadrele didactice sunt obligate să lucreze şi cu 38 de elevi la clasă. Contabilii trebuie să transmită situaţiile noaptea, pentru că ziua platformele sunt blocate, iar angajaţii din unităţile de învăţământ sunt puşi să completeze mii de hârtii inutile, de care nimeni nu ţine cont", declara atunci Marius Ovidiu Nistor, preşedintele FSE "Spiru Haret".

Nemulţumirile sindicaliştilor din educaţie şi învăţământ au continuat pe tot parcursul anului fie că a fost vorba de un ordin al fostului ministru al educaţiei, Ecaterina Andronescu, care "dinamita admiterea în liceu", fie de planul de şcolarizare în învăţământul liceal şi profesional, pentru anul şcolar 2019-2020 sau de legea de protecţie a cadrelor didactice, considerată o urgenţă în sistem.

Începutul lunii decembrie vine cu rezultatele alarmante obţinute de elevii români la testele de evaluare PISA din 2018, România înregistrând scoruri sub media mondială la toate cele trei secţiuni. Astfel, ţara noastră a obţinut la secţiunea "lectură" un scor de 428 (media mondială fiind de 487), la secţiunea "matematică" un scor de 430 (media mondială este 489) şi la secţiunea "ştiinţe" un scor de 426 (media mondială este 489).

În replică, Marius Nistor, preşedintele FSE Spiru Haret, susţinea că formarea elevilor români are la bază alte principii, programele nu sunt compatibile din punct de vedere al conţinuturilor şi structurii cu testele PISA şi, independent de rezultatele acestei evaluări, este de necontestat faptul că elevii români, când ajung în unităţile de învăţământ din afară sunt printre cei mai buni. În aceste condiţii, Federaţia Spiru Haret cerea experţilor să vină să spună care este adevărul despre aceste teste internaţionale şi dacă modelele de subiecte sunt adaptate la sistemul de învăţământ românesc. Liderul federaţiei preciza că dincolo de căutarea unor "vinovaţi de serviciu", ar trebui găsite soluţii pentru rezolvarea unor probleme precum subfinanţarea sistemului educaţional, formarea cadrelor didactice sau politizarea învăţământului.

***Silvicultură
Sindicaliştii din Federaţia Sindicatelor din Silvicultură Silva ieşeau în stradă pe 26 martie, nemulţumiţi de modificarea legii proprietăţilor agricole şi forestiere.

Reprezentanţii Federaţiei Silva au pichetat sediul Camerei Deputaţilor, criticând proiectul de lege de modificare şi completare a Legii 1/2000 privind proprietatea terenurilor agricole şi forestiere. Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva, Silviu Geană, a acuzat că prin această lege se încearcă un jaf de 6,5 miliarde de euro din patrimoniul public al statului român.

"Prin acest proiect de lege nu se încearcă altceva decât un jaf de 6 miliarde de euro, jaf din patrimoniul public al statului român, iar Ministerul de Finanţe este garantul patrimoniului public al acestui stat, aşa cum este el. Beneficiari ai acestui jaf naţional între 3 şi 6,5 miliarde de euro sunt, în opinia noastră, unităţile de cult, precum şi aceste asociaţii care se vor înfiinţa pe bazele fostelor comunităţi grănicereşti", a comentat atunci Silviu Geană.

Sindicaliştii din silvicultură solicitau atunci plenului Camerei Deputaţilor şi Comisiei pentru agricultură respingerea proiectului de lege PL-x nr. 9/2019 de modificare şi completare a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, "prin care se urmăreşte legiferarea împroprietăririi fără drept cu terenuri agricole sau forestiere a formelor asociative ale comunităţilor din fostele regiuni grănicereşti, respectiv împroprietărirea fără drept cu terenuri forestiere în suprafaţă de până la 30 de hectare din fondul forestier proprietate publică a statului, a unităţilor de cult care au deţinut în folosinţă sau administrare şi nu în proprietate astfel de suprafeţe", potrivit mesajului citit de Silviu Geană în faţa protestatarilor.

Silvicultorii au organizat un alt miting pe 24 septembrie, după ce un pădurar din Paşcani a fost omorât de către hoţii de lemne şi au mai avut loc alte două agresiuni violente în judeţele Cluj şi Neamţ.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva, Silviu Geană, a declarat la acel miting că silvicultorii care păzesc pădurea nu au arme cu glonţ, ci doar arme cu bile de cauciuc şi cu gaze, de care nu se sperie nici măcar câinii vagabonzi, deci cu atât mai puţin hoţii de lemne organizaţi în bande.

***Justiţie
Grefierii au protestat şi ei, pe 22 martie, faţă de lipsa de disponibilitate a Guvernului de a negocia Contractul Colectiv de Muncă.

Guvernul României este fie incompetent, fie nu are oameni pregătiţi să discute problemele profesiunii grefierilor, iar eşuarea negocierilor pe marginea Contractului Colectiv de Muncă ar deschide calea legală pentru grevă, a declarat, pe 22 martie, preşedintele Sindicatului Naţional al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial, Cătălin Trăistaru, la finalul protestului organizat în faţa sediului Guvernului.

Reacţia liderului de sindicat a survenit după ce delegaţia protestatarilor a aşteptat în zadar, aproape o oră, în interiorul clădirii Palatului Victoria, să discute cu reprezentanţii Guvernului despre nemulţumirile grefierilor. Acesta a avertizat că grefierii se pregătesc pentru declanşarea procedurilor legale de intrare în grevă.

"După cum am prezentat şi în calendarul formelor noastre de protest, noi am demarat şi am iniţiat negocierea Contractului Colectiv de Muncă. În cazul în care această negociere eşuează, se deschide conflictul de muncă, ceea ce ne deschide calea legală la grevă, în condiţiile legii, cu blocarea activităţii. Săptămâna viitoare începe negocierea, avem nişte termene de respectat pe lege, undeva la 15 zile din momentul declanşării, iar cum Bugetul de Stat nu a fost aprobat la momentul la care noi declanşasem, va trebui să facem revenire, pentru că abia pe 15 martie s-a aprobat Bugetul de Stat, şi o să revenim cu o adresă pentru iniţierea negocierii Contractului Colectiv de Muncă la toţi angajatorii, avem un termen de 15 zile, asta înseamnă că undeva la jumătatea lunii aprilie o să fim în termen, în funcţie de refuz sau de negociere, să declanşăm conflictul de muncă", a adăugat Cătălin Trăistaru.

Protestul din faţa Guvernului a fost organizat de Sindicatul Naţional al Grefei Judiciare (SNGJ) Dicasterial, în solidar cu Sindicatul SindJust Bihor, Sindicatul Grefierul Alba şi Sindicatul Dreptatea Vrancea, organizaţii sindicale care reprezintă 75% din personalul auxiliar de specialitate, personalul conex şi personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, precum şi din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Organizaţiile sunt afiliate la Federaţia sindicală Publisind, care a sprijinit acţiunile de protest.

Ulterior, pe 10 decembrie, sindicatele grefierilor atrăgeau atenţia că abrogarea pensiilor de serviciu ale personalului auxiliar din justiţie va provoca masive mişcări de protest, care vor conduce până la blocarea totală a activităţii în aceste două instituţii.

Personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi parchete beneficiază de dreptul de pensie de serviciu, iar nu pensie specială, fiind vorba practic de o pensie ocupaţională, după cum este denumită în Uniunea Europeană, precizau sindicaliştii grefieri.

Curtea Constituţională a României a statuat deja că "pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport de pensiile speciale acordate în regimul public de pensii", tocmai din cauza interdicţiilor şi incompatibilităţilor impuse de lege magistraţilor, care sunt identice şi pentru personalul auxiliar de specialitate din instanţe şi parchete, se menţiona în comunicatul sindicatelor grefierilor.

Organizaţiile grefierilor subliniau că dreptul la pensia de serviciu a personalului auxiliar a fost reglementat prin lege, care impune îndeplinirea cumulativă a două condiţii pentru a beneficia de pensie de serviciu, respectiv o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate şi împlinirea vârstei de 60 de ani, cerinţe care nu sunt impuse niciunei alte categorii de personal care beneficiază de pensie de serviciu.

"În acest context normativ, este evident că o nouă eliminare a pensiei de serviciu ar contraveni flagrant principiului predictibilităţii cadrului normativ şi privează categoria noastră profesională de o minimă stabilitate financiară pe termen scurt şi mediu", se preciza în document.

Pe 18 decembrie, grefierii au organizat mai multe proteste în faţa instanţelor de judecată, iar pe 20 decembrie avea loc un nou miting al grefierilor în faţa instanţelor de judecată, în semn de protest faţă de intenţia Guvernului de a reduce sporul acordat angajaţilor care lucrează în condiţii periculoase şi vătămătoare.

***Conflict de muncă la fabrica Electrolux din Satu Mare
Angajaţii companiei Electrolux din Satu Mare au intrat la sfârşitul lunii februarie în grevă, cerând creşterea salariilor. După refuzul angajatorilor de a le mări salariile, organizaţia sindicală Cartel ALFA a solicitat ambasadorului Suediei, pe 23 aprilie, să intervină pentru soluţionarea conflictului de la uzina Electrolux.

"Suntem conştienţi că Electrolux este o companie privată, iar Ambasada şi Statul suedez nu au prerogativa de a interveni în politicile unei companii private. Cu toate acestea, suntem, de asemenea, conştienţi că la nivel european există un angajament puternic pentru promovarea economiilor sociale de piaţă, iar declaraţia Pilonului European al Drepturilor Sociale, în cel de al 8-lea principiu, stipulează dreptul la un salariu corect care oferă un standard decent de viaţă", se arăta în scrisoarea semnată de preşedintele Cartel ALFA, Bogdan Iuliu Hossu.

În aceeaşi zi, preşedintele Cartel ALFA, Bogdan Hossu, participa la un miting de protest în faţa Ambasadei Suediei la Bucureşti, după care afirma că solicitările de creşteri de salarii ale sindicatului de la fabrica Electrolux Satu Mare presupun aceeaşi cheltuială pentru angajator ca şi propunerile înaintate de companie, dar sindicaliştii au în vedere creşterea salariilor cele mai mici şi nu a salariilor personalului TESA.

Acesta a criticat comportamentul conducerii fabricii Electrolux faţă de grevişti.

"Propunerea angajatorului actual a rămas pe aceeaşi poziţie, procent şi nu sumă fixă, care să compenseze sau să micşoreze ecartul deosebit de mare, chiar pentru o companie privată, între salariile TESA şi salariile muncitorilor. În Suedia, raportul este undeva la 1 la 5, iar în România e 1 la 15, ceea ce e o mică deosebire de distribuire a efortului în dezvoltarea întreprinderii", a menţionat preşedintele Cartel ALFA.

***Casele de Pensii
În mai, sindicaliştii din cadrul Ministerului Muncii atrăgeau atenţia că recalcularea a 5 milioane de pensii poate fi pusă în pericol de lipsa de personal şi de infrastructura IT din Casele de Pensii.

"Cu siguranţă, recalcularea celor 5 milioane de dosare de pensii poate fi pusă în pericol de lipsa de personal, pentru că noi facem eforturi extraordinare ca să asigurăm activitatea în momentul acesta: colegii rămân peste program şi chiar dacă facem ore suplimentare nu avem când să le recuperăm", a afirmat, pe 22 mai, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Ministerul Muncii, Mihaela Dună.

De asemenea, problemele infrastructurii IT îngreunează şi ele activitatea angajaţilor din Ministerul Muncii, a adăugat vicepreşedintele FSMM Adrian Ionică.

"Nu vorbim doar de lipsa de personal, problemele sunt legate şi de infrastructura hardware şi software, atât timp cât aplicaţiile nu sunt actualizate la timp, se aşteaptă a se rezolva o speţă pe o anumită lege poate şi câteva luni, cum a fost Legea 221, s-a aşteptat aproape un an de zile după emiterea legii, în martie a venit aplicaţia", a declarat atunci Adrian Ionică.

Preşedintele FSMM, Mihaela Dună, a subliniat că recalcularea celor 5 milioane de dosare va dura mult timp.

"Imaginaţi-vă că Legea 221 a fost emisă în august, a început să creeze efecte începând cu octombrie, iar un program pentru 100.000 de beneficiari a durat aproape 6 luni de zile. Cam cât durează să creeze o aplicaţie informatică pentru a recalcula aceste 5 milioane de dosare?", s-a întrebat liderul de sindicat.

Liderul de sindicat a arătat că România se află mult sub media Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul de funcţionari alocaţi beneficiarilor pensionari.

"L-am întrebat pe domnul ministru cum vom recalcula aceste 5 milioane de dosare pe un astfel de deficit de personal, adică cu aproximativ 3400 de posturi ocupate, 3700 sunt aprobate la nivel naţional, în condiţiile în care noi suntem mult sub media Uniunii Europene, în sensul în care la 10.000 de beneficiari ar trebui un număr de 15-20 de funcţionari, la noi nu este aşa, noi la acest moment avem un procent de 6,7 funcţionari pentru 10.000 de beneficiari", a afirmat Mihaela Dună.

***Transporturi
Pe 5 iunie, după o zi de acţiuni de protest organizate în faţa Ministerului Transporturilor, sindicaliştii Metrorex au decis să suspende manifestaţiile, ca "ultim gest de clemenţă faţă de actuala conducere a Ministerului Transporturilor".

Reprezentanţii angajaţilor din Metrorex au pichetat atunci sediul Ministerul Transporturilor, ca urmare a expirării termenului-limită transmis anterior către sindicalişti de către ministrul Transporturilor privind rezolvarea nemulţumirilor angajaţilor, se menţionează în comunicatul USLM.

Angajaţii Metrorex erau nemulţumiţi de lipsa personalului calificat, situaţie despre care spun că duce la încălcarea instrucţiunilor de serviciu, dar şi de lipsa generală de personal de la Metrorex, tot mai acutizată. De asemenea, angajaţii erau nemulţumiţi de lipsa de rezultate a anchetei privind garnitura de metrou CAF care a deraiat în Depoul Berceni. Nu în ultimul rând, USLM criticau "blocarea conturilor Societăţii de către firma care trebuia să finalizeze Magistrala 5 de Metrou, care a întârziat 4 ani darea în exploatare şi a căştigat daune de aproape 50% din valoarea iniţială a proiectului M5."

Pe 16 septembrie, sindicaliştii din domeniul feroviar au protestat şi ei în faţa Ministerului Transporturilor, pe lista revendicărilor aflându-se lipsa materialului rulant, subfinanţarea companiei CFR Călători şi statutul personalului feroviar, dar şi reunificarea celor trei companii feroviare de stat.

"Azi protestează mecanicii de locomotivă, dar protestează şi mulţi alţi salariaţi ai căii ferate, membri din şase federaţii sindicale feroviare. Principalele revendicări sunt: prima şi cea mai importantă Legea privind statutul personalului feroviar, care astăzi se află în plenul Senatului - a trecut de Comisiile de muncă şi transporturi - unde s-a refuzat practic cererea de reexaminare a statutului personalului feroviar, adică s-a respins, şi sperăm ca astăzi să se întâmple acelaşi lucru. Noi protestăm pentru a urgenta practic trecerea prin Parlament a respingerii cererii de examinare a Legii privind statutul personalului feroviar şi a promulgării ei de către preşedintele României. Protestăm, de asemenea, pentru a avea o strategie de resurse umane", declara atunci Maxim Rodrigo, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR).

***Mass-Media
Pe 2 septembrie, sindicatul MediaSind TVR anunţa declanşarea grevei prin exces de zel împotriva abuzurilor conducerii Televiziunii Naţionale.

"Greva va continua până la intrarea în normalitate a climatului de muncă şi la reinstaurarea respectului faţă de lege în SRTV prin demiterea actualei conduceri şi numirea unor profesionişti în fruntea instituţiei care să respecte profesia de jurnalist şi angajaţii instituţiei. În acelaşi timp, în perioada următoare vor fi sesizate şi instituţiile abilitate de lege pentru anchetarea faptelor de corupţie şi a celorlalte abuzuri semnalate de către angajaţii TVR", susţineau sindicaliştii din TVR.

Pe 28 noiembrie, delegaţii prezenţi la Adunarea Generală a MediaSind TVR au decis, cu unanimitate de voturi, declanşarea conflictului de muncă în Societatea Română de Televiziune şi strângerea de semnături pentru organizarea grevei generale, potrivit unui comunicat al MediaSind.

***Sindicatele şi creşterea salariului minim
În ultimele două luni ale anului, după preluarea guvernării de către PNL, Cartel ALFA şi-a transmis îngrijorarea faţă de posibilitatea ca noul Guvern să nu crească salariul minim la nivelul propus de Cabinetul anterior.

O decizie a Guvernului de a nu creşte salariul minim cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2020 ar da impresia că actualul Guvern este dezinteresat de situaţia cetăţenilor şi mult mai interesat de satisfacerea angajatorilor, iar consecinţa acestei decizii ar fi organizarea de acţiuni de stradă, a declarat, pe 13 noiembrie, preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel ALFA", Bogdan Hossu.

"Neefectuarea unei asemenea creşteri, care este relativ asimiliată, pe o structură în care este evident o debalansare a distribuţiei creşterii economice între capital şi lucrător, nu ar face decât să dea impresia că actualul Guvern este dezinteresat de situaţia cetăţenilor şi este mult mai interesat de situaţia angajatorilor şi satisfacerea acestora, drept care consecinţa: vor fi acţiuni de stradă", a afirmat liderul de sindicat.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi majorat la 2.230 lei lunar începând cu data de 1 ianuarie 2020, de la 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creştere de 7,2 % faţă de luna decembrie 2019, a anunţat pe 13 decembrie Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale după ce Executivul aprobă Hotărârea care stabileşte salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată.AGERPRES/(AS - autor: George Coman; editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)