Situl arheologic Porolissum reprezintă unul dintre cele mai bine păstrate centre antice fortificate şi civile. Cuprinde vestigii preistorice şi dacice situate pe colina Măgura Moigradului, judeţul Sălaj, şi fortificaţii romane, valuri de pământ, şanţuri şi ziduri de apărare, două castre romane, aşezarea civilă a castrului mare, aşezarea civilă urbană (municipiul roman Porolissum), necropole romane, amfiteatru roman, precum şi două aliniamente de apeducte pe piloni cu o lungime de circa 300 de metri, indică site-ul dedicat https://porolissum.ro/istorie/. Aceste elemente de civilizaţie romană se reuneau în cadrul unui centru militar şi urban, fosta capitală a provinciei Dacia Porolissensis, care a fost organizată de împăratul Hadrian, potrivit unor surse în jurul anului 123 d. Hr. indică sursa citată.

Aşezarea dacică de la Măgura Moigrad, construită sub forma unei cetăţi, funcţiona înainte de cucerirea romană şi a continuat să existe şi după aşezarea administraţiei romane. Potrivit cercetărilor arheologice derulate de profesori cercetători şi arheologi de la Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca, şi de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău, au fost identificate elemente importante de atestare a aşezării umane într-o formă avansată de organizare şi cantităţi de material dacic ce au permis stabilirea pentru epocă, inclusiv cu aspecte ce ţin de natura cronologică, socială şi etnică, conform portalului specializat dedicat http://cronica.cimec.ro/, care face trimitere la Rapoarte preliminare de cercetare arheologică pentru perioada 1983-1992.

Potrivit Departamentului de Geologie al Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Măgura Moigradului din judeţul Sălaj, care se află în imediata apropiere a castrului roman de la Porolissum, reprezintă un corp magmatic alcătuit în cea mai mare parte din diorite cuarţifere, precum şi din andezite, spre părţile periferice. Corpul eruptiv datează din Sarmaţian, în urmă cu circa 12,4 milioane de ani, iar pe platoul din partea superioară a dealului au fost descoperite tezaure dacice din argint de podoabe sau monede, zonă fiind apreciată ca o întinsă şi prosperă aşezare dacică fortificată, indică pagina dedicată a instituţiei de pe o reţea de socializare (https://www.facebook.com/1752367961746518/posts/2149748562008454/).

Numeroase piese din perioada daco-romana, precum fibule, paftale, pinteni, resturi de arme sau monede, alături de cantităţi impresionante de cioburi ceramice, au fost descoperite recent de arheologii Muzeului Judeţean de Istorie si Artă (MJIA) Zalău, în ceea ce ei apreciază că este cea mai mare cetate dacica din ţară, situată pe Măgura Moigradului, în imediata apropiere a castrului roman de la Porolissum. În imagine: fibula dacică, 04.11.2016.

Foto: (c)  SEBASTIAN OLARU / AGERPRES FOTO 

Municipiul roman Porolissum se întindea pe o suprafaţă de circa 30 de hectare, împrejmuit de ziduri de incintă, cu porţi principale de acces şi artere principale de circulaţie. Rolul acestei aşezări fortificate era reprezentat de apărarea principalei trecători de vale din nord vestul Daciei, o trecătoare cunoscută sub denumirea de Poarta Meseşană după denumirea Muntelui Meseş.

Castrul roman de la Porolissum din judeţul Sălaj, 02.06.1985.

Foto: (c)  MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES 

Identificarea arheologică a sitului a avut loc la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar de la începutul secolului XX au fost demarate cercetări arheologice care au continuat în perioada interbelică, potrivit https://porolissum.ro. În urma lucrărilor arheologice au fost evidenţiate aşezarea dacică de pe colina Măgura Moigradului, castrul mare roman, cu dimensiuni de circa 300 pe 240 metri aflat pe dealul Pomăt, castrul mic roman delimitat de 101 metri pe 90 de metri de pe dealul Citera, amfiteatrul, terasa sanctuarelor, sistemul defensiv roman, valuri, şanţuri de circa 8 kilometri lungime şi ziduri de apărare. În anul 1977 au fost demarate lucrările care au scos la iveală cele mai importante vestigii ale sitului.

Castrul roman de la Porolissum din judeţul Sălaj; clădire civilă din afara zidurilor castrului, 16.08.1989.

Foto: (c)   OVIDIU BOGDAN/Arhiva istorică AGERPRES  

La Porolissum se regăsesc toate elementele componente ale unei fortificaţii romane, ale unei aşezări civile amplasată lângă un castru (vicus militar) sau ale unui oraş roman cu toate elementele sale, respectiv forum, curia, macellum, ziduri de incintă, tramă stradală, porţi de intrare, vama imperiului sau o necropolă romană. Întreaga zonă cuprinde temple, casele de locuit, porţile castrului mare, principia castrului mare, amfiteatrul conservat integral, ziduri de incintă de la castrul mare. Aceste monumente sunt conservate, zona beneficiază de trasee amenajate, de tăbliţe indicatoare şi descrieri informative.

Castrul roman de la Porolissum din judeţul Sălaj; clădirea sacră,16.08.1989.

Foto: (c)   OVIDIU BOGDAN/Arhiva istorică AGERPRES 

Primele urme de locuire de pe Măgura Moigradului sunt încadrate perioadei neolitice, descoperirile făcând trimitere la orizontul de timp 4800-4500 î.Hr. Acestei perioade i-au fost atribuite câteva complexe de tip locuinţă sau groapă de provizii. Din epoca bronzului, respectiv 2500-1000 î. Hr., sunt descoperiri arheologice, respectiv vase ceramice şi un topor de bronz aflat în colecţia Muzeului din Zalău. Trecătoarea Poarta Meseşană şi apărarea acesteia a fost realizată de regatul dacic, statul dacic, în sistemul lor caracteristic, fortificaţiile fiind amplasate pe vârful dealurilor Poguior, Citera şi Măgura Moigradului. Dealul Citera are trei laturi abrupte, iar cea de-a patra reprezintă o şea de legătură aşezată la sud-vest spre dealul Pomet. Pe dealul Citera romanii au construit un castru pentru trupe auxiliare, indică portalul dedicat www.porolissum.ro. După câştigarea războaielor cu dacii, romanii au valorificat reţeaua de cetăţi dacice, îmbunătăţind sistemul de fortificaţii. În trecătoarea apărată de fortificaţia dacică de pe dealul Poguior, romanii au construit un castru cu dimensiunile de 80 x 65 m şi un zid de apărare care blochează întreaga trecătoare, iar peste cetatea dacică de pe dealul Citera a fost construit castrul pentru unitatea specială alcătuită din arcaşi palmyreni.

Castrul roman de la Porolissum din judeţul Sălaj; Via Principalis trecea prin faţa comandamentului militar,16.08.1989..

Foto: (c) OVIDIU BOGDAN/Arhiva istorică AGERPRES  

Descoperirile arheologice de pe Măgura Moigradului, reprezentând tezaure dacice din argint de podoabe sau monede, au atestat existenţa aşezării dacice preromane, iar, ulterior, lucrările de săpături arheologice, desfăşurate în cursul anilor 1938-39, 1940-41, 1958-1959, au evidenţiat necropola dacică de incineraţie. Aceste elemente atestă faptul că situl arheologic de pe Măgura Moigradului a fost o întinsă şi prosperă aşezare dacică fortificată, menţionează site-ul www.porolissum.ro.

 Castrul roman de la Porolissum din judeţul Sălaj; comandamentul militar,16.08.1989..

Foto: (c) OVIDIU BOGDAN/Arhiva istorică AGERPRES  

Prin eforturile extraordinare de excavare şi cercetare arheologică, derulate în ultimele decenii, şi însoţite de lucrări serioase de conservare, întregul sit arheologic de la Porolissum este unul dintre cele mai întinse muzee arheologice în aer liber din România. Întreaga zonă este pusă în valoare de factorii locali prin organizarea evenimentului - Festivalul Roman Porolissum, care atrage numeroşi vizitatori din toate colţurile ţării. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)