CETĂŢI: Cetatea Rupea
Cetatea Rupea (sau Cetatea Cohalmului) este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, ridicată pe Dealul Cohalmului, în oraşul Rupea şi aflată la circa 50 de km de oraşul Braşov.
Datorită poziţiei dominante pe care o ocupă în apropierea drumului european E 60, în dreptul oraşului Rupea, cetatea este o prezenţă remarcabilă, vizibilă de la mare distanţă - o creaţie medievală, un complex arhitectonic major, cu niveluri rezultate în cinci secole de funcţionare. Cetatea acoperă, în prezent, o suprafaţă de aproape 11 ha cu ziduri, turnuri şi curţi interioare, conform site-ului https://www.primariarupea.ro/.
Cetatea Rupea, 30 mai 2017.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO
Anul primei sale consemnări documentare este 1324. Atunci când a început să funcţioneze, a fost legată de autorităţile publice rânduite într-o ierarhie specifică Evului Mediu: rege - voievod - castelan - scaun şi autorităţi scăunale. Raporturile dintre ele s-au modificat doar în sensul eliminării intermediarilor, astfel încât, la final, dispunem de un centru al scaunului Rupea şi de autoritatea principatului Transilvaniei, intermediată adesea doar de "Universitatea" saşilor (organizarea autonomă), cu centrul de la Sibiu.
Cetatea Rupea, 25 aprilie 2008.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES FOTO
Cetatea s-a remarcat printr-o luptă purtată între rebeli din rândul elitei saşilor, împotriva oamenilor voievodului Transilvaniei (1324). Apoi, se poate specula ideea că părăsirea sa de către reprezentanţii voievodatului a avut loc după invazia turcească din 1421. Cert este faptul că cetatea a fost cedată, în acea vreme, în stăpânirea deplină a scaunului Rupea. Informaţiile lacunare se datorează acestei apartenenţe şi faptului că arhivele locului s-au conservat doar de la mijlocul secolului al XVII-lea. În secolul al XVI-lea, o bună parte din comunitatea locală a saşilor privilegiaţi s-a mutat cu totul între zidurile cetăţii. Atunci cetatea trebuie să fi arătat ca un oraş în miniatură, în care locuiau în permanenţă câteva sute de oameni, mai scrie sursa citată.
Cetatea Rupea, 15 august 2009.
Foto: (c) SIMION MECHNO/ AGERPRES FOTO
A fost, astfel, populată intens, înainte de anul 1621, locuitorii săi dispunând de toate facilităţile: case de locuit (aproape o sută), spaţii pentru administraţia comunităţii şi a scaunului, capelă, casa preotului, loc pentru căruţe, depozite de documente, provizii şi arme, fântână, loc de târg (Cetatea de jos).
Cetatea Rupea, 15 august 2009.
Foto: (c) SIMION MECHNO/ AGERPRES FOTO
Cel mai probabil, apogeul său a fost în secolul al XVII-lea, de când se cunosc cele mai multe inscripţii de construcţie/reparaţie, dar dispărute în cea mai mare parte. Apoi, la sfârşitul secolului al XVII-lea, armata habsburgică a folosit cetatea de mai multe ori ca bază de încartiruire şi pregătire de campanie.
Rupea nu fost atacată, cucerită sau jefuită în tot acest timp, dar Cetatea a fost părăsită treptat, din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, după asigurarea politică garantată de către armata Imperiului Habsburgic, notează site-ul primăriei din Rupea.
Cetatea Rupea, 15 august 2009.
Foto: (c) SIMION MECHNO/ AGERPRES FOTO
Viaţa s-a reluat la baza cetăţii, în jurul amplasamentului bisericii parohiale evanghelice (fostă catolică), un fond special de întreţinere a cetăţii fiind creat de către primărie în anul 1838. Fondurile şi donaţiile au existat de-a lungul întregului secol al XIX-lea, cu destinaţie precisă pentru întreţinerea locului, denumit deja "monument". Mai mult, în cetate a fost menţinut, cu domiciliu şi familie, un paznic permanent (într-o casă refăcută probabil în jurul anului 1850).
Cetatea Rupea, 16 octombrie 1968.
Foto: (c) VASILE MOLDOVAN/Arhiva istorică AGERPRES
Se mai ştie că în anul 1812, un tun al cetăţii, turnat la 1613, a fost topit, o altă parte fiind distrusă în timpul Revoluţiei de la 1848-1849. La sfârşitul secolului al XIX-lea se mai aflau acolo alte piese de armament aparţinătoare vechiului arsenal de care au avut parte toate marile cetăţi ale Transilvaniei.
Cetatea fost restaurată în anii 2010-2012.
Ansamblul Cetăţii este format din "Cetatea de sus" (incinta I), "Cetatea de mijloc" (incintele II şi III) şi "Cetatea de jos" (incinta IV), fiecare identificându-se printr-o centură de zidărie aparte, corespunzătoare unei epoci diferite, marcate de evoluţia armamentului, a tehnicilor de asediu sau de nivelul dezvoltării aşezării şi scaunului de care depindea finanţarea lucrărilor. La rândul lor, turnurile au o identitate acoperită de câte un nume propriu, care, în parte, simbolizează o anume particularitate rezultată din dezvoltarea lor istorică. Aceste elemente au îmbrăcat dimensiuni şi trăsături arhitectonice variate: cele mai vechi au avut crenelaje în zig-zag-uri rectangulare (care nu s-au păstrat), iar cele mai recente merloane semicirculare, mai mult decorative. În spatele zidurilor, umerele de zidărie trădează bazele drumurilor de strajă, uneori chiar pe două niveluri.
Cetatea Rupea, 15 august 2009.
Foto: (c) SIMION MECHNO/ AGERPRES FOTO
Pe linia dreaptă a curtinei de la intrare (incinta a IV-a), în dreapta Turnului porţii, se regăseşte Turnul Slujitorilor, în partea opusă de cel al Slăninii - numit înainte "Turnul Nou", dar care a ajuns să fie folosit pentru conservarea cărnii şi a slăninilor care aparţineau comunităţii.
Pe frontul următor, al curtinei Cetăţii de mijloc, se află, de la dreapta la stânga: Turnul Ungrei (cu dezvoltările sale mai mult arheologice), Turnul Pentagonal şi Turnul Diecilor (probabil destinat conservării arhivelor scăunale).
Cetatea Rupea, 31 martie 2005.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES
Turnurile se identifică mai uşor pe curtina de vest, unde se află Turnul Cercetaşilor, Turnul Capelei şi alte două turnuri mărginind culoarul de acces, dar slab conservate: Turnul Gros şi Turnul Pulverăriei (lângă intrarea în Cetatea de sus). Cel mai spectaculos este Turnul Pentagonal, a cărui "familie" constructivă, din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, se regăseşte în arhitectura militară a întregii Transilvanii, influenţată de meşterii italieni ai Renaşterii tardive. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril; redactor Arhiva Foto: Florin Vlădescu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Cetatea Rupea, 29 iulie 2022.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat
24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)
La 24 aprilie 2025 este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace, conform https://www.un.org/. Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace recunoaște utilizarea deciziilor multilaterale și a dip
24 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)
Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 24 aprilie. 'Fetele în tehnologia informației și comunicațiilor - ICT pentru transformarea digitală incluzivă' ('Gi
Săptămâna mondială a imunizării (24-30 aprilie)
Săptămâna mondială a imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie), își propune să evidențieze necesitatea acțiunii colective și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Prin puterea sa de mobilizare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu
CITATUL ZILEI
'Jertfele oamenilor sunt florile care se aruncă în calea dreptății' - Al. Vlahuță (Dicționar de Maxime comentat, Ed. Științifică, 1962) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2025. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 04 h 34 m și apune la 16 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2024-2025)
Un puternic seism, cu magnitudinea 6,2, s-a produs la 23 aprilie 2025, la ora 12:49 (09:49 GMT) în Turcia. Epicentrul cutremurului a fost în zona Silivri, la aproximativ 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 kilometri, a anunțat Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD) din Turcia. Acesta a
PERSONALITATEA ZILEI: Istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române
Georgeta Filitti, istoric, editor, cercetător, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la București la 1 iunie 1938. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în anul 1961. A devenit doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ''Babeș-Bolyai'' din Cluj-Napoca, în 197
DOCUMENTAR: 20 de ani de la încărcarea primului videoclip pe YouTube (23 aprilie)
În ziua de 23 aprilie 2005, a fost încărcat primul clip video pe platforma YouTube. Intitulată 'Me at the zoo' ('Eu la grădina zoologică'), filmarea durează 19 secunde și îl are în prim-plan pe Jawed Karim, unul dintre fondatorii YouTube. Aflat la Grădina Zoologică din San Diego, California, Jawed Karim, pe atunci î
23 aprilie - Ziua limbii engleze (ONU)
Ziua internațională a limbii engleze este marcată în fiecare an la 23 aprilie, ca urmare a unei inițiative din 2010 a Departamentului de Informații Publice a ONU, care stabilește astfel de zile internaționale pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale organizației, potrivit site-ului https://www.un.org/. De
23 aprilie - Ziua limbii spaniole (ONU)
Pe 23 aprilie este sărbătorită 'Ziua Limbii Spaniole în cadrul Națiunilor Unite' ('Día del Idioma Espanol en las Naciones Unidas'), cu scopul de a crește gradul de conștientizare în rândul personalului ONU și al lumii, în general, cu privire la istoria, cultura și utilizarea limbii spaniole ca limbă oficială, evidențiază
23 aprilie - Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor (UNESCO)
Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor este marcată, anual, la data de 23 aprilie, începând cu 1996. Este o inițiativă UNESCO, cu scopul de a promova cărțile și plăcerea lecturii, potrivit https://en.unesco.org/commemorations/worldbookday. În întreaga lume au loc
23 aprilie - Ziua Forțelor Terestre
Ziua Forțelor Terestre este marcată la 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, patronul spiritual și ocrotitorul acestei categorii de forțe ale armatei. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal și străpungând cu sulița un balaur, a rămas peste