O PERSONALITATE PE ZI: Actorul Ernest Maftei

Marele actor Ernest Maftei s-a născut la 6 martie 1920, în localitatea băcăuană Prăjeşti, potrivit site-ului http://aarc.ro ("All About Romanian Cinema"), revistă online editată de Uniunea Cineaştilor din România.
A urmat şcoala normală din Bacău. Tatăl său dorea ca fiul lui să devină învăţător, dar Ernest a vrut să devină preot. Elev fiind, publică versuri în revista "Liliacul", împreună cu patru colegi, notează site-ul www.ziarulmetropolis.ro.
A absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Iaşi, în 1944. După absolvire, a jucat doi ani la Iaşi în spectacole regizate de Victor Ion Popa, de la care a învăţat meserie. Mai târziu, urmează Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "I.L. Caragiale" (promoţia 1966).
Din 1949 până în 1952 joacă la Teatrul de Stat din Ploieşti, apoi ajunge în Bucureşti la Teatrul Tineretului. A jucat la Teatrul Poporului sub numele de Erman Valahu, menţionează CineMagia - www.cinemagia.ro. Aici a primit Meritul Cultural clasa I, la care a fost nevoit să renunţe pentru a nu se deconspira.
Foto: (c) AGERPRES FOTO ARHIVA
Un dosar de dinainte de cel de-Al Doilea Război Mondial tulbură mult timp imaginea actorului. Povestea începe la 17 ani, când, elev fiind, Ernest Maftei se alătură tinerilor legionari. Este închis în lagărul de la Vaslui în 1938, cinci luni, pe timpul lui Armand Călinescu. Este deţinut politic în închisorile Galaţi, Jilava şi Văcăreşti. Judecat de patru ori pentru apartenenţă la Mişcarea Legionară, este achitat de fiecare dată, precizează www.ziarulmetropolis.ro. La un moment dat fusese apărat de strălucitul avocat şi scriitor Ionel Teodoreanu. După război, în anii '50, devine şomer, este hărţuit politic, închis şi apoi eliberat. Zece ani din viaţă a stat prin puşcării. În 1989 a luptat la Hotelul "Intercontinental" din Bucureşti, apoi în 1990 a fost bătut crunt de mineri în Piaţa Universităţii.
Ernest Maftei se afirmă în cinematografie cu pelicula "Desfăşurarea" (regia Paul Călinescu, 1954). A urmat o carieră de excepţie, actorul însumând în palmaresul său multe filme. A devenit unul dintre monştrii sacri ai filmului românesc şi unul dintre cei mai populari actori români. Alături de Colea Răutu şi alţi actori, a înfiinţat Uniunea Cineaştilor din România. A primit premiul UCIN la împlinirea a 50 de ani de cinematografie (1976), iar din partea consiliului director al Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din România, "Diploma de recunoştinţă" pentru contribuţia la dezvoltarea artei şi culturii naţionale.
Sursa foto: (c) aarc.ro
Ernest Maftei in "Buzduganul cu trei peceţi" (1976)
A colaborat la realizarea emisiunii "Ferma", specializată pe teme din viaţa rurală şi agricultură, transmisă pe canalul TVR2. A refuzat oferta de a juca într-o telenovelă românească, în ciuda onorariului impresionant, considerând-o o producţie mediocră. A respins şi premiul "Cel mai bun român" pe anul 2005, deoarece între nominalizaţi se numărau personaje sumbre ale politicii şi pseudovedete ale unor emisiuni de televiziune de nivel submediocru, arată CineMagia - www.cinemagia.ro.
În 1958 scrie piesa de teatru "Răzeşii lui Bogdan", an în care a avut loc şi premiera. În 1994 publică volumul de poezii "Autografe". În 1995 a devenit membru al Partidului "Pentru patrie", alăturându-se camarazilor săi împreună cu care luptase şi suferise în închisori.
Figurează în "Enciclopedia epigramiştilor români" a lui Giuseppe Navarra cu epigrama "Înţelepciune", conform www.ziarulmetropolis.ro.
Filmografie: "Nepoţii gornistului" (1953), "Tudor" (1962), "Răscoala" (1965), "Neamul Şoimăreştilor" (1965), "Haiducii" (1966), "Răzbunarea haiducilor" (1968), "Baltagul" (1969), "Săptămâna nebunilor" (1971), "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1972), "Ultimul cartuş" (1973), "Departe de Tipperary" (1973), "Dincolo de nisipuri" (1974), "Fraţii Jderi" (1974), "Ştefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975), "Zile fierbinţi" (1975), "Prin cenuşa imperiului" (1976), "Osânda" (1976), "Mere roşii" (1976), "Misterul lui Herodot" (1976), "Accident" (1977), "Toate pânzele sus" (serial tv, 1977) - ep. 10-11, "Iarba verde de acasă" (1977), "Pentru patrie" (1978), "Buzduganul cu trei peceţi" (1978), "Mihail, câine de circ" (1979), "Vlad Ţepeş" (1979), "Ultima noapte de dragoste" (1980), "Drumul oaselor" (1980), "Burebista" (1980), "Convoiul" (1981), "Cucerirea Angliei" (1982), "Amurgul fântânilor" (1983), "Cireşarii" (1984), "Căsătorie cu repetiţie" (1985), "Trenul vieţii" (1998), "Triunghiul morţii" (1999), "Modigliani" (2004), "Păcală se întoarce" (2006) etc.
A murit la 19 octombrie 2006, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CENTENARUL PATRIARHIEI ROMÂNE: 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (25 aprilie 1885)
Încercări pentru ca autocefalia Bisericii Ortodoxe Române să devină un fapt împlinit au fost inițiate și susținute încă din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Unirea Principatelor Române, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5/17 ianuarie 1959), apoi în Țara Românească (24 ianuar
CITATUL ZILEI
'Ca să fii orbit cu privire la alții, demult trebuie să nu te fi văzut nici pe tine.' - N. Iorga ('Cugetări', Ed. Albatros, 1972) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Ionela Gavril)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu; Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. În vin
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat
24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)
La 24 aprilie 2025 este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace, conform https://www.un.org/. Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace recunoaște utilizarea deciziilor multilaterale și a dip
24 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)
Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 24 aprilie. 'Fetele în tehnologia informației și comunicațiilor - ICT pentru transformarea digitală incluzivă' ('Gi
Săptămâna mondială a imunizării (24-30 aprilie)
Săptămâna mondială a imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie), își propune să evidențieze necesitatea acțiunii colective și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Prin puterea sa de mobilizare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu
CITATUL ZILEI
'Jertfele oamenilor sunt florile care se aruncă în calea dreptății' - Al. Vlahuță (Dicționar de Maxime comentat, Ed. Științifică, 1962) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2025. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 04 h 34 m și apune la 16 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2024-2025)
Un puternic seism, cu magnitudinea 6,2, s-a produs la 23 aprilie 2025, la ora 12:49 (09:49 GMT) în Turcia. Epicentrul cutremurului a fost în zona Silivri, la aproximativ 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 kilometri, a anunțat Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD) din Turcia. Acesta a
PERSONALITATEA ZILEI: Istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române
Georgeta Filitti, istoric, editor, cercetător, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la București la 1 iunie 1938. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în anul 1961. A devenit doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ''Babeș-Bolyai'' din Cluj-Napoca, în 197
DOCUMENTAR: 20 de ani de la încărcarea primului videoclip pe YouTube (23 aprilie)
În ziua de 23 aprilie 2005, a fost încărcat primul clip video pe platforma YouTube. Intitulată 'Me at the zoo' ('Eu la grădina zoologică'), filmarea durează 19 secunde și îl are în prim-plan pe Jawed Karim, unul dintre fondatorii YouTube. Aflat la Grădina Zoologică din San Diego, California, Jawed Karim, pe atunci î