Bogdan Lucian Aurescu, propus ministru al Afacerilor Externe (fişă biografică)
Lista Cabinetului Florin Cîţu şi programul de guvernare sunt depuse la Parlament la 23 decembrie 2020. Bogdan Lucian Aurescu a fost propus pentru funcţia de ministru al Afacerilor Externe în viitorul guvern.
Diplomatul Bogdan Lucian Aurescu s-a născut la 9 septembrie 1973.
A absolvit Colegiul Naţional ''Sfântul Sava'' (1992), Facultăţile de Drept (1996, cu Diplomă de Merit) şi Istorie (1998) ale Universităţii din Bucureşti, Institutul Franco-Român de Dreptul Afacerilor şi Cooperare Internaţională ''Nicolae Titulescu - Henri Capitant'' (1996) şi Colegiul Naţional de Apărare din Bucureşti (2000). Vorbeşte fluent engleză şi franceză.
Este doctor în ştiinţe juridice, specializarea drept, cu calificativul ''foarte bine'' şi distincţia ''Summa cum laude'', cu teza ''Conceptul de suveranitate şi supremaţia dreptului internaţional'' (2003). A finalizat programul de cercetare post-doctorală cu calificativul ''excelent'' în domeniile Dreptul Internaţional al Protecţiei Minorităţilor, Drept Internaţional Umanitar, Dreptul Refugiaţilor şi Drept Penal, cu tema ''Evoluţii în relaţia dintre stat şi individ în domeniul dreptului internaţional al protecţiei minorităţilor şi al protecţiei internaţionale a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale'' (2011), conform site-ului www.presidency.ro.
A debutat în activitatea didactică în 1998, fiind, pe rând, asistent universitar (2002); lector universitar (2004); conferenţiar universitar (2012). Este profesor universitar (din 2015) în cadrul Departamentului de Drept Public al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (unde a predat sau predă Drept Internaţional Public, Organizaţii şi Relaţii Internaţionale, Jurisdicţii Internaţionale, Dreptul Internaţional al Protecţiei Minorităţilor). A mai predat/predă şi în cadrul altor instituţii academice precum Academia Diplomatică/Institutul Diplomatic Român, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Universitatea ''Nicolae Titulescu'' din Bucureşti. În iulie 2006, a fost visiting professor la Facultatea de Drept a Universităţii din Hamburg, în cadrul mobilităţii ERASMUS Teaching Staff.
Lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din 1996, unde şi-a început activitatea în cadrul Direcţiei Juridice şi Tratate, ca referent relaţii. Între 1998 şi 2003, a ocupat succesiv funcţiile de consilier în cadrul Cabinetului Ministrului, director adjunct al Direcţiei Juridice şi Tratate, director de cabinet, director al Direcţiei Juridice şi Tratate/Drept Internaţional şi Tratate, director general al Direcţiei Generale Afaceri Juridice. Are, în prezent, gradul diplomatic de ministru-plenipotenţiar.
A deţinut, în cadrul MAE, funcţia de subsecretar de stat/ Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului (2003-2004). Din septembrie 2004, din poziţia de Agent al României pentru Curtea Internaţională de Justiţie, a coordonat - pe tot parcursul procedurilor - activitatea echipei, care a reprezentat România în procesul cu Ucraina de la Curtea Internaţională de Justiţie privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră. Procesul s-a încheiat la 3 februarie 2009 cu câştigarea a 79,34% din suprafaţa în dispută, adică a 9.700 km pătraţi de platou continental şi zonă economică exclusivă care au revenit României, potrivit https://gov.ro/.
A ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, gestionând domeniile afaceri strategice (2009-2010; 2012-2014), afaceri europene (2004-2005; 2010-2012) şi afaceri globale (martie-iunie 2012). În perioada 2010-2011, a fost negociator-şef pentru România al Acordului româno-american privind apărarea antirachetă şi al Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA.
A fost ministru al afacerilor externe al României în perioada 24 noiembrie 2014 - 17 noiembrie 2015.
În perioada iulie-decembrie 2016, a fost Consilier special (onorific) al Preşedinţiei slovace a Consiliului UE pentru afaceri inter-instituţionale şi juridice.
Este membru al Comisiei de Drept Internaţional a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru un mandat de 5 ani (2017-2022). În această calitate, a introdus (alături de alţi patru membri CDI) pe agenda curentă a Comisiei, subiectul "Sea-level rise in relation to international law", fiind co-preşedinte al Grupului de Studiu al CDI creat în acest scop.
Este membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, membru supleant în Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) a Consiliului Europei şi Arbitru desemnat de România, în conformitate cu articolul 2 din Anexa VII la Convenţia ONU privind Dreptul Mării. Este, de asemenea, preşedintele Secţiei de Drept Internaţional a Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale şi al Ramurii Române a "International Law Association" (Londra), redactor-şef al Revistei Române de Drept Internaţional, membru al Colegiului de Redacţie al revistei "Curierul Judiciar", precum şi membru al Consiliului Ştiinţific al revistei "ACTA Universitatis Lucian Blaga" (Sibiu), respectiv al Revistei de Drept Constituţional, potrivit www.gov.ro.
În 2002 a primit din partea MAE ''Diploma de merit pentru contribuţie de excepţie la activitatea diplomatică a României'' şi, în 2009, ''Diploma de excelenţă pentru merite deosebite în cariera diplomatică şi contribuţia excepţională în procesul 'Delimitarea maritimă în Marea Neagră' (România c. Ucraina) de la Curtea Internaţională de Justiţie''.
A fost decorat cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler (2002), Ordinul Meritul Diplomatic în grad de Cavaler (2007), Ordinul Naţional Steaua României (2009) în grad de Cavaler, Crucea de Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Polone (2009), Ordinul Naţional Steaua României în grad de Ofiţer (2013), Medalia de Aur a Forţelor Armate Poloneze (2013), Ordinul Naţional Legiunea de Onoare în grad de Cavaler a Republicii Franceze (2016); Ordinul Naţional Pentru Merit al Republicii Italiene, în grad de Mare Ofiţer (2018), Crucea de Comandor cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Polone (2019).
Este autor, co-autor sau coordonator al unui număr de 19 volume în domeniul dreptului internaţional, 30 de capitole publicate în volume colective, 18 studii publicate în volume ale conferinţelor internaţionale de specialitate şi peste 180 de articole, studii, comentarii, recenzii publicate în reviste româneşti şi străine, cum ar fi Revista Română de Drept Internaţional, Analele Universităţii din Bucureşti-Seria Drept, Curierul Judiciar, Annuaire Français de Droit International, The International Journal of Marine and Coastal Law, Helsinki Monitor, Security and Human Rights, European Yearbook of Minority Issues, Revue Hellenique de Droit International, Chinese Journal of International Law. Ca membru supleant (expert independent) al Comisiei de la Veneţia, a fost raportor sau co-raportor pentru 29 de rapoarte, opinii sau studii ale acestei instituţii.
Diplomatul Bogdan Aurescu a fost, în perioada 6 mai 2016 - 4 noiembrie 2019, consilier prezidenţial în cadrul Departamentului Politică Externă. Din 4 noiembrie 2019, a fost ministru al Afacerilor Externe în cadrul guvernului condus de Ludovic Orban. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, Cristian Anghelache; editor: Andreea Onogea; editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
Iohannis a semnat decretul pentru desemnarea lui Cîţu candidat la funcţia de prim-ministru
BPN al PNL a aprobat lista miniştrilor liberali din viitorul Guvern Cîţu
USR PLUS a aprobat lista miniştrilor Alianţei din viitorul Guvern Cîţu
Consiliul Permanent al UDMR a aprobat persoanele desemnate în viitorul Guvern Cîţu
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 mai
Este a 124-a zi a anului 2026. Au mai rămas 241 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 23 h 40 m și apune la 07 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica Greco-catolice Sf. m. Pelaghia Romano-catolice Sf. Florian, m. Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) este prăznuită în ziua de 4 mai.
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)













