FRAGMENT DE ISTORIE: Bătălia de la Călugăreni (425 de ani)
În toamna anului 1593, cu acordul Porţii, susţinut de unchiul său Iane banul, de boierii Buzeşti şi de Cantacuzinii din Istanbul, Mihai Viteazul devenea domn al Ţării Româneşti. Mihai se îndeletnicise, în tinereţea sa, cu negustoria şi odată cu intrarea în dregătorii a acumulat moşii importante în Oltenia. Înainte de a ocupa tronul, a deţinut dregătorii însemnate: mare stolnic (1589-1591), mare postelnic (1591), mare agă (1592), mare ban al Olteniei (1592-1593). A fost pribeag în Transilvania, în timpul domniei lui Alexandru cel Rău (1592-1593), care îl bănuia că vrea să ajungă domn, potrivit lucrării "Dicţionar biografic de istorie a României" (Editura Meronia, 2008).
În momentul în care a urcat pe tron, dependenţa ţării faţă de turci se agravase, dar situaţia internaţională era favorabilă declanşării luptei antiotomane. În Balcani, mişcările de eliberare se intensificau, iar în Apus, din iniţiativa Casei de Austria, Papalitatea, Spania şi ducatele italiene Mantova, Toscana şi Ferrara constituiseră Liga Creştină, la care aderaseră atât principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, cât şi Aron Vodă, domnul Moldovei (16 august 1594). Urmărind eliberarea ţării, Mihai a aderat din proprie iniţiativă la Ligă.
Mihai Viteazul a luat măsuri pe plan intern, de natură să consolideze instituţia domniei şi să-şi sporească veniturile; a lovit în boierimea anarhică, considerând valabil şi pentru Ţara Românească principiul monarhiilor autoritare, teoretizat de Neagoe Basarab, că e "vai de ţara ce o stăpânesc mulţi"; a reorganizat oastea, făcând să crească efectivele unităţilor de mercenari, oşteni instruiţi, înzestraţi cu arme performante. Când totul părea pregătit pentru a nu mai admite pretenţiile în creştere ale Porţii otomane, Mihai Viteazul a rupt legăturile cu imperiul. Lupta antiotomană a fost declanşată la 13 noiembrie 1594, când au fost lichidaţi creditorii turco-levantini prezenţi în Ţara Românească şi o unitate militară otomană din Bucureşti, potrivit lucrării "Istoria românilor. De la universalitatea creştină către Europa 'patriilor'" (vol. IV, Editura Enciclopedică, 2001).
Ulterior, operaţiunile militare au fost extinse pe linia Dunării. La 16 noiembrie 1594, oastea Ţării Româneşti a atacat cetatea Giurgiu, pe care însă nu a putut să o cucerească. Au fost distruse, pe rând, Cetatea de Floci (10 decembrie), Hârşova (1 ianuarie 1595) şi Silistra (8 ianuarie). Tătarii care pătrunseseră în ţară au fost învinşi la Putineiu (14 ianuarie) şi Stăneşti (16 ianuarie). La Şerpăneşti, au fost dispersate detaşamentele turceşti şi tătăreşti care făcuseră joncţiunea. Mihai Viteazul le-a urmărit, a trecut Dunărea şi a nimicit la Rusciuk cele două paşale Hassan şi Mustafa, care aveau poruncă să îl aducă pe pretendentul Bogdan, fiul lui Iancu Vodă, pe scaunul Ţării Româneşti, în locul lui Mihai Viteazul. Turcii au ripostat, arzând Craiova, dar au fost alungaţi şi urmăriţi până sub zidurile Vidinului. Pentru a anihila forţele otomane care se pregăteau să atace Moldova, Mihai Viteazul a lovit Silistra. Simultan, au fost anihilate concentrările turceşti de la Brăila, Cervena, Turtucaia şi Nicopole ("Dicţionar biografic de istorie a României", Editura Meronia, 2008).
Iminenta confruntare cu turcii l-a determinat pe Mihai Viteazul să întărească alianţa cu Sigismund Bathory. Negocierile privind încheierea tratatului au început la 12 mai, la Alba Iulia, şi au fost conduse de o delegaţie de boieri în frunte cu mitropolitul Eftimie şi fraţii Buzeşti. La 20 mai 1595, însă, nu a fost încheiat un simplu act de alianţă, ci unul care făcea din domnul Ţării Româneşti un simplu vasal al principelui, limitându-i puterea în folosul marii boierimi. Erau sacrificate autonomia Ţării Româneşti şi autoritatea instituţiei domniei.
În primăvara anului 1595, în perspectiva ofensivei în Ţara Românească, Poarta a masat importante forţe la Rusciuk, sub conducerea marelui vizir Ferhat-paşa. La începutul lunii iulie 1595, acesta a fost înlocuit cu octogenarul Sinan-paşa, care a trecut Dunărea, la Giurgiu, în fruntea unei mari oştiri. Încercând să împiedice trecerea Dunării, domnul muntean a atacat Nicopole. În ciuda acestei opoziţii, trupele otomane au înaintat spre Bucureşti.
Confruntarea a avut loc la Călugăreni, la 13/23 august 1595, unde domnul muntean s-a remarcat prin vitejie şi a obţinut victoria. În luptă a fost susţinut de oastea sa care nu depăşea 16.000 de oameni, căreia i s-a adăugat un corp de oaste transilvănean, comandat de Kiraly Albert, de cca. 7.000 de oameni. Inferioritatea numerică a forţelor sale l-a obligat să se retragă spre Bucureşti, apoi spre Târgovişte, pentru a se opri în zona subcarpatică, la Stoeneşti, unde spera să-şi poată regrupa şi reorganiza forţele, precum şi să realizeze joncţiunea cu ajutoarele din Transilvania.
Otomanii în frunte cu Sinan-paşa şi-au continuat înaintarea spre Bucureşti, unde au ridicat o fortificaţie la mănăstirea Radu Vodă, au ocupat Târgoviştea, unde au ridicat, de asemenea, o fortificaţie, pregătind transformarea ţării în paşalâc. Cu ajutorul venit din Transilvania, din partea principelui Sigismund Bathory, al arhiducelui Maximilian, al domnului Moldovei, Ştefan Răzvan, care luase locul lui Aron Tiranul, şi al marelui duce de Toscana, Mihai Viteazul s-a întors împotriva turcilor. Au fost eliberate, în scurt timp, oraşele Târgovişte (18 octombrie), Bucureşti (22 octombrie), Giurgiu (27 octombrie) ("O istorie a românilor", Editura Meronia, 2007).
Turcii au fost nevoiţi să lase la nordul Dunării mulţi prizonieri şi prăzi bogate obţinute prin jaf, în Ţara Românească. În noiembrie 1595, teritoriul Ţării Româneşti cunoştea momentul eliberării de sub dominaţia otomană. Porturile de la Dunăre, inclusiv Brăila, reveneau, după mulţi ani de stăpânire turcească, la Ţara Românească. Hotarul ţării de la sud era din nou linia Dunării.
În anii următori (1596-1598), Mihai a continuat acţiunea antiotomană prin incursiuni la sud de Dunăre şi prin interceptarea oştilor tătare care se îndreptau spre Ungaria şi Banat, în ajutorul turcilor. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea)
Explicație foto deschidere: Palatul Principilor din Alba Iulia, edificiu care a servit şi ca reşedinţă a voievodului Mihai Viteazul în anii 1599-1600
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Săptămâna europeană 27-31 ianuarie 2025
Instituțiile europene au marcat Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, membrii Comisiei Europene au depus jurământul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, Bruxellesul și Washingtonul au convenit asupra necesității de a menține 'presiune maximă' asupra Moscovei, Comisia Europeană a adoptat cel de-al cincilea program anual de
Retrospectiva evenimentelor interne 27-31 ianuarie 2025
Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția privind posibilitatea de anulare a alegerilor în context comparat, adoptarea de către guvern a Hotărârii prin care s-a stabilit calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale din 4/18 mai 2025, evoluțiile pe marginea dosarului furtului pieselor din tezaurul dacic în Olanda și încetarea din viață a lui
CITATUL ZILEI
'Civilizația este averea colectivă a omenirii și ca atare merge încet, dar sigur, într-o continuă ascensiune.' - C. Rădulescu-Motru, 'Vocația', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 31 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. doctori fără de arginți Chir și Ioan Greco-catolice Sf. m. Chir și Ioan, doctori fără plată; Sf. Ioan Bosco Romano-catolice Ss. Ioan Bosco, pr.; Marcela, văduvă Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Chir și Ioan sunt pomeniț
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 ianuarie
Este a 31-a zi a anului 2025. Au mai rămas 334 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 35 m și apune la 17 h 24 m. Luna răsare la 08 h 50 m și apune la 19 h 49 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)
PERSONALITATEA ZILEI: Fosta tenismenă Virginia Ruzici
Fosta jucătoare profesionistă de tenis Virginia Ruzici, dublă câștigătoare a turneului de la Roland Garros, s-a născut la 31 ianuarie 1955, la Câmpia Turzii, județul Cluj, conform www.itftennis.com. Este absolventă a IEFS București, actuala Universitate de Educație Fizică și Sport, promoția 197
FRAGMENT DE ISTORIE: Edward Bransfield a descoperit Antarctica (30 ianuarie 1820)
Irlandezul Edward Bransfield, fost ofițer în Marina Regală engleză, este considerat prima persoană care a văzut continentul Antarctic, la 30 ianuarie 1820, și a cartografiat o parte a acestuia. Descoperirea lui Edward Bransfield a pus în mișcare următorii 200 de ani de explorare a Antarcticii, care au avut ca rezultat o serie de fapte epice și au s
A 52-a ediție a Festivalului de Benzi Desenate de la Angouleme
Între zilele de 30 ianuarie și 2 februarie 2025, este programată cea de-a 52-a ediție a Festivalului Internațional de Benzi Desenate de la Angouleme, Franța, potrivit bdangouleme.com. Juriul competiției, pentru prestigiosul premiu Fauve d'Or, este prezidat de actrița și regizoarea Zabou Breit
DOCUMENTAR: 140 de ani de la nașterea cardinalului Iuliu Hossu (30 ianuarie)
Intelectual de înaltă ținută, unul dintre artizanii Marii Uniri de la 1918, dar și autor al unor cutremurătoare memorii, cardinalul Iuliu Hossu s-a născut la 30/31 ianuarie 1885, în comuna Milașul Mare (astăzi Milaș), județul Bistrița-Năsăud. A fost al treilea din cei șase fii ai preotului Ioan, parohul de Milaș, și ai soției sale, Victoria, potrivit site-ului
CITATUL ZILEI
'Filosoful nu poate fi decât democrat.' - Antonio Gramsci, 'Opere alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 ianuarie
Ortodoxe Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur; Sf. Sfințit Mc. Ipolit, episcopul Romei Greco-catolice Sfinții Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur. Sf. m. papă Ipolit Romano-catolice Sf. Martina, m.
Reuniune informală a Consiliului JAI în 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia
Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) al Uniunii Europene (UE) se reunește informal, în zilele de 30-31 ianuarie 2025, la Varșovia, țară ce deține președinția Uniunii. Se preconizează că se vor aborda subiecte precum întărirea securității Uniunii, prevenirea criminalității organizate, amenințările la adresa statului de drept etc, informează site-urile https
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 ianuarie
Este a 30-a zi a anului 2025. Au mai rămas 335 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 36 m și apune la 17 h 22 m. Luna răsare la 08 h 26 m și apune la 18 h 30 m. Vărsător: 20 ianuarie - 18 februarie Al doilea decan: 30 ianuarie - 8 februarie AGERPRES/(Documentare - Daniela
Zilele Filmului LUX 2025
În intervalul 29 ianuarie - 1 februarie 2025, se desfășoară Zilele Filmului LUX 2025, la Cinema Elvire Popesco din București. Cu acest prilej, sunt proiectate cinci filme finaliste ale ediției de anul acesta a Premiului LUX, decernat de Parlamentul European și de European Film Academy, în parteneriat cu Comisia Europeană și cu Europa Cinemas. Zilel
DOCUMENTAR: 5 ani de la aprobarea Acordului privind Brexitul de către Parlamentul European (29 ianuarie)
La 29 ianuarie 2020, Parlamentul European reunit în ședință plenară a aprobat Acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, denumit și Brexit. La aceeași dată, Regatul Unit a confirmat că a ratificat Acordul de ret