ATUNCI ŞI ACUM: Piaţa Universităţii

Piaţa Universităţii, unul dintre punctele-reper ale Bucureştilor, este locul unde se intersectează Bulevardul Nicolae Bălcescu, Bulevardul I.C. Brătianu, Bulevardul Regele Carol I şi Bulevardul Regina Elisabeta.
Palatul Universităţii, statuile situate vizavi de acesta, clădirea Teatrului Naţional ''I.L. Caragiale'', Hotelul Intercontinental, Palatul Suţu - Muzeul Municipiului Bucureşti sunt emblematice pentru Piaţa Universităţii.
''Amenajarea de pieţe - în afara celor de alimente şi a oboarelor - începe la jumătatea secolului al XIX-lea, după incendiul din 1847. (..) Statui încep să împodobească aceste spaţii libere, începutul făcându-se cu Piaţa Universităţii, unde, după statuia lui Mihai Viteazul, se înalţă altele două: statuile lui Gheorghe Lazăr şi Ion Heliade-Rădulescu, iar mai târziu aceea a lui Spiru Haret'', arată istoricul Constantin C. Giurescu în cartea sa ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre'' (Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1966).
Spre sfârşitul domniilor fanariote, în timpul lui Ioan-Vodă Caragea (1812-1818) istoria Bucureştilor cunoaşte întemeierea noii şcoli ''româneşti'', cu trei dascăli (''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre''). La 24 martie 1818, Gheorghe Lazăr este numit ''dascăl'' (profesor) de aritmetică, geometrie şi geografie la Şcoala Domnească de la Sf. Sava, unde inaugurează cursurile de limba română'', potrivit volumului ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003). ''Noua şcoală avea drept sediu câteva chilii ale mănăstirii Sf. Sava, în faţa Universităţii de zi, unde este statuia lui Mihai Viteazul; tot aici funcţionase şi vechea Academie, pe vremea lui Constantin Brâncoveanu şi Alexandru Ipsilanti'', potrivit volumului ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre'' de Constantin C. Giurescu.
Poza 1 - Piaţa Universităţii din Bucureşti (placă fotografică), 1956/AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Piaţa Universităţii din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Universitatea din Bucureşti a luat fiinţă la 4/16 iulie 1864, printr-un decret dat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Palatul în stil neoclasic al Universităţii, început în 1857 şi inaugurat la 14/26 decembrie 1869, a fost realizat de arhitectul Alexandru Orăscu, precizează cartea lui Constantin C. Giurescu, ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre''. La decorarea faţadelor a lucrat şi sculptorul Carol Storck. În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse, se menţionează în lucrarea ''Bucureşti. Ghid turistic'', autori Dan Beridei, Sebastian Bonifaciu (Editura ''Sport-Turism'', Bucureşti, 1978).
Renumite sunt şi cele patru statui - ale lui Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr, Ion Heliade-Rădulescu şi Spiru Haret - amplasate vizavi de clădirea Universităţii. La 15 august 1848, locotenenţa domnească dădea un decret prin care hotăra ridicarea în Bucureşti, în preajma Şcolii de la Sf. Sava, a statuii lui Gheorghe Lazăr - un proiect ce se va realiza mult mai târziu, arată istoricul Dan Berindei în cartea sa ''Oraşul Bucureşti. Reşedinţă şi capitală a Ţării Româneşti'' (Bucureşti, 1963). Statuia lui Gheorghe Lazăr, operă a sculptorului Ion Georgescu, a fost inaugurată în 1886 (Constantin C. Giurescu, ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre''). La 8/20 noiembrie 1874, a fost dezvelită statuia lui Mihai Viteazul, realizată de sculptorul francez Carrier-Belleuse. În cartea sa ''Bucureştii de altădată'', vol. I, de Constantin Bacalbaşa (Editura Eminescu, Bucureşti, 1987), apărută în perioada interbelică, se arată că domnitorul Carol I a hotărât locul actual din faţa clădirii Universităţii al statuii lui Mihai Viteazul.
Poza 1 - Universitatea din Bucureşti (placă fotografică), 1954/AGERPRES
Poza 2 - În imagine Universitatea din Bucureşti, 2020/ CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
Înainte de 1989, vis-a-vis de Universitate, în clădirile de lângă Muzeul de Istorie a Municipiului Bucureşti, se aflau, între altele, sediul Ministerului Comerţului Exterior şi al Cooperării Economice Internaţionale şi diverse magazine, se menţionează în ''Bucureşti. Ghid turistic'', autori Dan Beridei, Sebastian Bonifaciu. Tot acolo se afla şi sediul Întreprinderii de Transporturi Aeriene Române -TAROM, aminteşte Constantin C. Giurescu în ''Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre''.
''Palatul Suţu este una dintre cele mai vechi reşedinţe aristocratice din Bucureşti şi unul dintre puţinele imobile care au rămas nemodificate de mai bine de 150 de ani. A fost construit de Costache Suţu după planurile arhitecţilor Conrad Schwink şi Johann Veit între anii 1833 şi 1835'', se arată pe site-ul https://muzeulbucurestiului.ro/palatul-sutu.html. În cartea sa ''Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existenţă'' (Editura Compania, Bucureşti, 2003), istoricul Adrian Majuru remarcă faptul că odată cu ridicarea Palatului Suţu, vechea mahala a Colţei se transformă într-un spaţiu rezidenţial.
Poza 1 - Piaţa Universităţii din Bucureşti (placă fotografică), 1956/AGERPRES
Poza 2 - Imagine din Piaţa Universităţii din Bucureşti, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
La 20 decembrie 1973, a fost inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional din Bucureşti, cu trei săli de spectacol: Sala Mare, Sala Mică şi Sala Atelier. Proiectul iniţial (1964-1973) a fost semnat de arhitecţii Horia Maicu, Romeo Belea, Nicolae Cucu, iar structura de rezistenţă de inginerul Alexandru Cişmigiu, indică site-ul Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" Bucureşti, https://www.tnb.ro/. Mai recent, între 2011-2015, la clădirea TNB au avut loc lucrări de renovare şi reabilitare.
Hotelul Intercontinental, din Bulevardul Nicolae Bălcescu, a fost inaugurat în mai 1971, fiind la acea dată cea mai înaltă clădire din România, precum şi singurul hotel de cinci stele din România, care opera la standarde internaţionale. ''Cu cele 23 de nivele ale sale hotelul este cea mai înaltă clădire (peste 80 metri) din Bucureşti'', se arăta în lucrarea ''Bucureşti. Ghid turistic'', autori Dan Beridei, Sebastian Bonifaciu. Hotelul Intercontinental a fost realizat după planurile unui colectiv de arhitecţi alcătuit din D. Hariton, Gh. Nadrag, I. Moscu şi R. Belea.
Poza 1 - Piaţa Universităţii din Bucureşti (placă fotografică), 1957/AGERPRES
Poza 2 - În imagine Hotelul Intercontinental din Capitală, 2020/CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
În octombrie 2019, în rondul din Piaţa Universităţii a fost amplasată o statuie dedicată lui Ion C. Brătianu. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Vlad Ruşeanu; editor: Marina Bădulescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2025. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 15 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 04 h 55 m și apune la 17 h 24 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Elisabeta Polihroniade, mare maestră internațională a șahului
Elisabeta Polihroniade, legendă a șahului românesc, s-a născut la București, în ziua de 24 aprilie 1935. Licențiată a Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București, Elisabeta Polihroniade este singura româncă ce deține zece medalii olimpice cucerite la Olimpiadele de Șah, individual sau cu echipa, potrivit 'Enciclopediei
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
La 24 aprilie este marcată anual Ziua mondială a protecției animalelor de laborator, o zi ce comemorează și evidențiază suferința animalelor din laboratoarele din întreaga lume. Pe lângă expunerea tratamentului la care sunt supuse aceste animale, această zi reprezintă o oportunitate de a arăta că există o cale mai bună, de a evidenția metodele științifice avansat
24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)
La 24 aprilie 2025 este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace, conform https://www.un.org/. Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace recunoaște utilizarea deciziilor multilaterale și a dip
24 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)
Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 24 aprilie. 'Fetele în tehnologia informației și comunicațiilor - ICT pentru transformarea digitală incluzivă' ('Gi
Săptămâna mondială a imunizării (24-30 aprilie)
Săptămâna mondială a imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie (24-30 aprilie), își propune să evidențieze necesitatea acțiunii colective și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Prin puterea sa de mobilizare, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) colaborează cu
CITATUL ZILEI
'Jertfele oamenilor sunt florile care se aruncă în calea dreptății' - Al. Vlahuță (Dicționar de Maxime comentat, Ed. Științifică, 1962) AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2025. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 04 h 34 m și apune la 16 h 04 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2024-2025)
Un puternic seism, cu magnitudinea 6,2, s-a produs la 23 aprilie 2025, la ora 12:49 (09:49 GMT) în Turcia. Epicentrul cutremurului a fost în zona Silivri, la aproximativ 80 de kilometri vest de Istanbul, la o adâncime de 6,92 kilometri, a anunțat Autoritatea pentru Gestionarea Dezastrelor și Situațiilor de Urgență (AFAD) din Turcia. Acesta a
PERSONALITATEA ZILEI: Istoricul Georgeta Filitti, membru de onoare al Academiei Române
Georgeta Filitti, istoric, editor, cercetător, membru de onoare al Academiei Române, s-a născut la București la 1 iunie 1938. A absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București în anul 1961. A devenit doctor în istorie la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității ''Babeș-Bolyai'' din Cluj-Napoca, în 197
DOCUMENTAR: 20 de ani de la încărcarea primului videoclip pe YouTube (23 aprilie)
În ziua de 23 aprilie 2005, a fost încărcat primul clip video pe platforma YouTube. Intitulată 'Me at the zoo' ('Eu la grădina zoologică'), filmarea durează 19 secunde și îl are în prim-plan pe Jawed Karim, unul dintre fondatorii YouTube. Aflat la Grădina Zoologică din San Diego, California, Jawed Karim, pe atunci î
23 aprilie - Ziua limbii engleze (ONU)
Ziua internațională a limbii engleze este marcată în fiecare an la 23 aprilie, ca urmare a unei inițiative din 2010 a Departamentului de Informații Publice a ONU, care stabilește astfel de zile internaționale pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale organizației, potrivit site-ului https://www.un.org/. De
23 aprilie - Ziua limbii spaniole (ONU)
Pe 23 aprilie este sărbătorită 'Ziua Limbii Spaniole în cadrul Națiunilor Unite' ('Día del Idioma Espanol en las Naciones Unidas'), cu scopul de a crește gradul de conștientizare în rândul personalului ONU și al lumii, în general, cu privire la istoria, cultura și utilizarea limbii spaniole ca limbă oficială, evidențiază
23 aprilie - Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor (UNESCO)
Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor este marcată, anual, la data de 23 aprilie, începând cu 1996. Este o inițiativă UNESCO, cu scopul de a promova cărțile și plăcerea lecturii, potrivit https://en.unesco.org/commemorations/worldbookday. În întreaga lume au loc