logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

ATUNCI ŞI ACUM: Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti

Imagine din galeria Agerpres

Muzeul Naţional al Ţăranului Român (MNŢR) este amplasat în Piaţa Victoriei din Bucureşti, în vecinătatea Muzeului de Ştiinţe Naturale "Grigore Antipa" şi a Muzeului de Geologie. 

 

Etnograful Alexandru Tzigara-Samurcaş a fost numit director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială, care a funcţionat pe locul fostei monetării a statului până în 1912, când, în baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I, s-a pus piatra de temelie a ceea ce avea să devină clădirea "neo-românească" a Muzeului de la Şosea, potrivit http://www.muzeultaranuluiroman.ro.

 

Foto 1: Muzeul de Istorie al Partidului Comunist Român, astăzi Muzeul Naţional al Ţăranului Român (anii '50, placă fotografică) / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Muzeul Naţional al Ţăranului Român (2019) / Radu Tuţă / AGERPRES FOTO


Numele instituţiei a fost schimbat, devenind Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională. Alexandru Tzigara-Samurcaş spunea despre vechiul nume că era ''inutil de complicat''. Mai târziu, a devenit Muzeul de Artă Naţională "Carol I". 

 

Eminentul arhitect Nicolae Ghica-Budeşti a fost însărcinat cu întocmirea proiectului şi conducerea lucrărilor, directorul muzeului îndrumându-l să înalţe "un palat al artei pământene", dispus sub forma incintelor de tip monastic. 

 

Reprezentare a stilului neoromânesc provenit din fondul arhitectural tradiţional, în special cel brâncovenesc, clădirea se remarcă prin expresivitatea ansamblului compoziţiei completată cu utilizarea ponderată a elementelor decorative florale şi zoomorfe. Zidăria aparentă de cărămidă roşie, elementele traforate, coloanele logiei, balustrada, marile ferestre reunite sub arcade, eleganta siluetă a turnului central care aminteşte de clopotniţele vechilor mănăstiri ş.a. conferă clădirii măreţia unui adevărat palat al artei.

 

După nesfârşite întreruperi, lucrările s-au încheiat în 1941, clădirea luând înfăţişarea actualului monument de arhitectură, care adăposteşte Muzeul Ţăranului Român. În anii '60, clădirii i s-a adăugat un corp central de birouri şi săli conexe, fără a se ţine seamă de elementele stilistice ale concepţiei lui Nicolae Ghica-Budeşti. Noua construcţie, amplasată în spatele clădirii, se singularizează printr-un mozaic de proporţii, realizat în spiritul epocii.

 

S-a numit din 1953, muzeul Lenin-Stalin, apoi muzeul Partidului Comunist Român. Colecţiile au fost adunate o vreme în Palatul Ştirbey de pe Calea Victoriei, unde au alcătuit Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România, după care au fost mutate în depozitele Muzeului Satului.

 

La 15 februarie 1990, pictorul Horia Bernea a fost numit la conducerea noului Muzeu al Ţăranului Român, despre care spunea că nu este un muzeu etnografic în sensul clasic al cuvântului: ''Vom studia satul, omul actual, ţăranul aşa cum este, dar vom înţelege ce s-a întâmplat numai dacă avem, bine configurat, în muzeu, 'modelul' - satul tradiţional''. 

 

Foto 1: Muzeul Ţăranului Român din Capitală (1994)/Aurel Vîrlan / Arhiva istorică AGERPRES
Foto 2: Muzeul Naţional al Ţăranului Român (2019)/Silviu Matei / AGERPRES FOTO


Muzeul Ţăranului Român deţine aproape 90.000 de piese, cea mai mare colecţie de obiecte ţărăneşti din România - ceramică, port popular, lemn şi feronerie, obiecte religioase şi ţesături de interior. Piesele de ceramică adunate în colecţia muzeului sunt reprezentative pentru cele aproape 200 de centre de olărit din România, printre care Horezu, Vama, Curtea de Argeş, Leheceni, Bârsa, Marginea, Rădăuţi şi Făgăraş. Din anul 1991, sub protecţia Muzeului Naţional al Ţăranului Român se află bisericile de lemn din Groşii Noi, Juliţa şi Troaş (Arad) şi Lunca Moţilor (Hunedoara). 

 

În 1996, Muzeului Naţional al Ţăranului Român i-a fost decernat premiul EMYA pentru cel mai bun muzeu european al anului. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Afisari: 14

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 13-03-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură

Prozatorul și diplomatul Ivo Andric s-a născut la data de 9 octombrie 1892, în satul Deloc, de lângă Travnik, în actuala Bosnia și Herțegovina, arată imdb.com. Croat de origine, Ivo Andric și-a însușit, după Primul Război Mondial, limba și cultura sârbă.

Documentare 13-03-2025 10:00

13 martie - Ziua mondială a rinichiului

Ziua mondială a rinichiului este marcată, anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2025, această zi este sărbătorită la 13 martie. Prin intermediul acestei zile, Societatea Internațională de Nefrologie urmărește să atragă atenția asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive și evoluție

Documentare 13-03-2025 08:00

FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă totală de Lună vizibilă în România, în penumbră (13/14 martie)

În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit https://svs.gsfc.nasa.gov. Regiuni din care care eclipsa se va vedea, cel puțin parțial, sunt: Europa, mare parte din Asia, mare parte din Australia, mare pa

Documentare 13-03-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Când un om fără lucru își vede vecinul cu stare gospodorind, semănând și arând, ca să-și strângă avere, face și el cu vecinul. Întrecerea aceasta este bună.' - Hesiod, 'Munci și zile' ('Cugetări grecești', Editura Albatros, 1981) 

Documentare 13-03-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 martie

Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Sabin, m. Aducerea moaștelor Sfântului Nichifor, patriarh al Consta

Documentare 13-03-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 martie

Este a 72-a zi a anului 2025. Au mai rămas 293 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 18 h 19 m. Luna apune la 06 h 17 m și răsare la 17 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Documentare 12-03-2025 11:00

DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului George Călinescu, academician, critic și istoric literar (12 martie)

Scriitorul George Călinescu, academician, critic și istoric literar, personalitate marcantă a culturii și literaturii române, s-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan și al funcționarului Tache Căpitănescu, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași. A urmat cursurile Facultății de Litere din București

Documentare 12-03-2025 10:00

Concert aniversar al Corului Academic Radio

La 12 martie 2025, Corul Academic Radio susține un concert aniversar la Sala Radio, intitulat 'Ecouri de demult', cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființare. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, concertul propune interpretarea celor mai cunoscute șlagăre ale muzicii ușoare românești din anii '30-'60 într-o

Documentare 12-03-2025 09:00

12 martie - Ziua Gărzii Naționale de Mediu

Ziua Gărzii Naționale de Mediu este sărbătorită anual la 12 martie, dată care se marchează înființarea acesteia, de către Guvernul României, în anul 2003. Prin Ordinul de ministru nr. 224 din 27 februarie 2007, ținându-se cont de momentul înființării instituției, data de 12 martie a fost declarată Ziua Gărzii Naționale de Mediu. G

Documentare 12-03-2025 08:00

12 martie - Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice

La 12 martie 2025 este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice. Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează clar, în cuprinsul său, la Articolul 19 faptul că ''orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a

Documentare 12-03-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Noblețea unei rase de animale constă în forța deosebită a corpului; cea a oamenilor, în dezvoltarea armonioasă a caracterului.' - ''Cugetări grecești' (Editura Albatros, 1981) 

Documentare 12-03-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 martie

Ortodoxe Sf. Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Ier. Grigorie Dialogul, episcopul Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog Greco-catolice Sf. cuv. Teofan; Sf. papă Grigore Dialogul Romano-catolice Ss. Inocențiu I, pp.; Alois Orione, pr.; Maximilian, m.

Documentare 12-03-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 martie

Este a 71-a zi a anului 2025. Au mai rămas 294 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 33 m și apune la 18 h 18 m. Luna apune la 05 h 58 m și răsare la 16 h 30 m. Lună Plină 15 h 53 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Documentare 11-03-2025 11:00

11 martie - Ziua Națională a Meseriilor

Ziua Națională a Meseriilor, instituită prin Legea nr. 66/2019, este sărbătorită anual la 11 martie. Un prim demers în instituirea unei astfel de zile a aparținut WorldSkills Romania (WSRo), fundație care promovează dezvoltarea de competențe în meserii prin proiecte dedicate comunităților locale, care a anunțat, la 15 iulie 2016, în cadrul de

Documentare 11-03-2025 10:00

Căderea comunismului, 35 de ani: Declarația de restaurare a statului Lituania (11 martie)

La 11 martie 1990 a fost adoptat Actul privind restaurarea Statului Independent Lituania de către Consiliul Suprem al Republicii Lituania. Acesta stipula că exercitarea puterilor suverane ale Statului Lituania, abolite de forțe străine în 1940, este restabilită, și că din acel moment înainte Lituania devenea din nou un stat independent, amintește