Ziua internaţională a limbajului semnelor

Începând cu anul 2018, la 23 septembrie este marcată Ziua internaţională a limbajului semnelor, cunoscut şi sub denumirea de "limbaj mimico-gestual". Iniţiativa aparţine Federaţiei Mondiale a Surzilor (FMS), ce cuprinde 135 de asociaţii naţionale. Propunerea a fost adoptată în unanimitate de către Adunarea ONU, la 19 decembrie 2017, conform http://www.un.org.
Data marcării Zilei internaţionale a limbajului semnelor a fost aleasă pentru a aniversa înfiinţarea FMS, la 23 septembrie 1951.
Rostul acestei zile este de a sublinia atât importanţa practică şi culturală a limbajelor mimico-gestuale, cât şi de a atrage atenţia asupra necesităţilor persoanelor cu deficienţe auditive, în special nevoia de integrare socială, profesională şi culturală.
În 2019, tema Zilei internaţionale a limbajului semnelor este "Limbajul semnelor, un drept al tuturor" ("Sign Language Rights for All!"). Având în vedere că data de 23 septembrie reprezintă şi prima zi din Săptămâna internaţională dedicată persoanelor hipoacuzice, fiecare zi a săptămânii 23-29 septembrie va avea o temă distinctă, pornind de la tema anunţată.
Astfel, la 24 septembrie se va discuta despre dreptul tuturor copiilor de a avea acces la limbajul semnelor, apoi despre dreptul persoanelor în vârstă cu probleme de auz, al celor cu probleme de vedere, de auz şi alte dizabilităţi, continuând cu dreptul femeilor cu deficienţe de auz, apoi cu cel al persoanelor cu probleme de auz care fac parte din comunitatea LGBTIQA+, pentru ca în ultima zi, la 29 septembrie, în centrul atenţiei să fie dreptul refugiaţilor cu probleme de auz de a putea comunica prin limbajul semnelor.
În 2018, tema primei Zilei internaţionale a limbajului semnelor a fost "Cu limbajul semnelor, toată lumea este inclusă!" (With Sign Language, Everyone is Included!').
Conform Convenţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, adoptată de ONU la 13 decembrie 2006, limbajele bazate pe semne au statut egal celor vorbite, căci sunt la fel de bogate, din punct de vedere gramatical, sintactic, lexical şi structural. În plus, statele semnatare se obligă să faciliteze învăţarea lor şi să promoveze identitatea lingvistică a comunităţii surzilor, surdo-muţilor şi hipoacuzicilor.
Potrivit FMS, în prezent există aproximativ 72 de milioane de persoane cu deficienţe de auz în întreaga lume, 80% dintre acestea trăind în ţări în curs de dezvoltare, notează http://wfdeaf.org. Se cunosc peste 300 de limbaje bazate pe semne, dar numai unul este acceptat la nivel internaţional.
În Uniunea Europeană, se estimează că o persoană la o mie utilizează un limbaj naţional al semnelor ca primă limbă, adică circa 500 000 de persoane din spaţiul comunitar, notează https://ec.europa.eu.
În România, prima organizaţie dedicată persoanelor cu deficienţe auditive a fost Societatea Amicală a Surdo-muţilor din Romania, înfiinţată la 5 ianuarie 1920. A fost continuată de Asociaţia Surdo-muţilor din Republica Populară Română, din 20 iulie 1952. Primul preşedinte al acesteia a fost Gheorghe Georgescu, între anii 1952-1961. Primul Congres al surdo-muţilor din România a avut loc la 19 iulie 1953, la Bucureşti. Doi ani mai târziu, Asociaţia a participat în premieră la Congresul Federaţiei Mondiale a Surzilor, la Zagreb, potrivit http://ansr.org.ro. Actuala denumire a Asociaţiei a fost stabilită în cadrul Conferinţei naţionale din 1995.
La 29 februarie 2019, deputatul Adriana Săftoiu a vorbit despre necesitatea, în România, a unei legi prin care limbajul semnelor să fie recunoscut ca limbă oficială a persoanelor hipoacuzice. "(...) În momentul în care acest limbaj oficial va fi recunoscut prin lege, va declanşa o suită de măsuri, de exemplu: să introducem limbajul semnelor, studiul limbajului semnelor în universităţi; în instituţii, instituţiile de stat să pună la dispoziţia persoanelor surde interpreţi, aşa cum se întâmplă peste tot unde lucrul este recunoscut şi pot să vă spun că sunt 48 de ţări care recunosc limbajul semnelor prin lege şi patru ţări din Europa care recunosc limbajul semnelor ca limbă oficială prin constituţie", a subliniat Adriana Săftoiu. Totodată, deputatul a amintit că de la 1 ianuarie 2019, a intrat în vigoare şi legea prin care toate televiziunile sunt obligate să subtitreze în limba română filmele şi documentarele româneşti, pentru a fi accesibile persoanelor hipoacuzice. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: (c) Limbajul Semnelor Romanesc/Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Printre cele mai grave accidente de tramvai produse în perioada 2019-2025 (cronologie)
La 14 aprilie 2025, circulația tramvaielor de pe liniile 1, 10, 19, 23 și 27 este blocată din cauza unui tramvai al liniei 19 care a deraiat în jurul orei 17:35, în intersecția Bulevardului Camil
A murit marele scriitor latino-amercian Mario Vargas Llosa (fișă biografică)
Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 2010, a încetat din viață la 13 aprilie, la Lima, la vârsta de 89 de ani, marcând finalul un
CITATUL ZILEI
'Timpul este scump ca și sufletul. Ai pierdut timpul, ai pierdut sufletul! Că eu dacă n-aș fi economisit bine timpul și n-aș fi trăit cu program, nimic n-aș fi făcut în viață.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea S
Consiliul Afaceri Externe al UE din 14 aprilie 2025
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 14 aprilie 2025, la Luxemburg, pe ordinea de zi aflându-se teme precum: războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, relațiile UE-Africa sau Balcanii de Vest, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Cons
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 14 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Slujba lui se va săvârșii anticipat, în Duminica Floriilor); Sf. Ier. Martin Mărturisitorul, episcopul Romei; Sf. Mc. Tomaida Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Sf. ap. Aristarh, Pud și Trofim, din cei 70. Începutul Săptăm
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 aprilie
Este a 104-a zi a anului 2025. Au mai rămas 261 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 34 m și apune la 19 h 59 m. Luna răsare la 21 h 48 m și apune la 06 h 48 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos începe în Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului, în acest an în ziua de 13 aprilie. Caracteristica liturgică a Săptămânii Mari este reprezentată de Denii. Prin felul și conținutul lor, deniile sunt slujbe unicat în cultul divin ortodox.
PERSONALITATEA ZILEI: Criticul de film Irina-Margareta Nistor
Irina-Margareta Nistor, reputat critic de film și inconfundabila 'voce a filmului românesc', s-a născut la 26 martie 1957, în București. A terminat în 1980, ca absolventă de franceză - engleză, Universitatea din București, având ca subiect, la lucrarea de diplomă, ''Cocteau și Poezia cinematografică', după cum indică site-ul
FRAGMENT DE ISTORIE: 155 de ani de la înființarea Muzeului Metropolitan de Artă din New York City
Muzeul Metropolitan de Artă din New York, cel mai mare muzeu de artă din SUA, a fost fondat la 13 aprilie 1870, fiind deschis publicului începând cu 20 februarie 1872, potrivit metmuseum.org. Inițiativa de a înființa 'The Met', denumirea colocvială a muzeului, a aparținut unui grup de
DOCUMENTAR: Compozitorul și dirijorul francez de origine română Vladimir Cosma împlinește 85 de ani (13 aprilie)
Vladimir Cosma, violonist, compozitor și dirijor francez de origine română, s-a născut la 13 aprilie 1940, la București, într-o familie de muzicieni. ''Autor a peste 400 de compoziții, atât pentru film, dar și pentru teatru, desen animat și operă, Vladimir Cosma marchează fără echivoc istoria cinematografului francez din a doua jumătate a secolului
Maratonul de la Paris (13 aprilie)
Maratonul Schneider Electric de Paris, organizat la 13 aprilie 2025, este una dintre cele mai prestigioase curse, ce are loc pe distanța de 42,195 km. Totodată, este unul dintre cele mai mari maratoane din lume, atât datorită numărului participanților, cât și pentru performanțele alergătorilor săi. Maratonul în sine combină provocarea personală cu șansa de
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea regizorului și actorului Sergiu Nicolaescu (13 aprilie)
Reputat regizor, actor, producător de film și scenarist, Sergiu Nicolaescu s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu, conform imdb.com. La vârsta de cinci ani a plecat din orașul natal împreună cu familia, care și-a stabilit reședința la Timișoara, orașul în care marele regizor a copilărit.
Expoziția mondială Osaka 2025
Orașul Osaka găzduiește anul acesta, în perioada 13 aprilie - 13 octombrie, expoziția mondială Expo 2025. Expoziția are ca temă 'Designing Future Society for Our Lives' ('Proiectarea societății viitorului pentru viețile noastre'). Cele trei teme secundare ale expoziției, 'Saving Lives', 'Empowering Lives' și 'Connecting Lives' su
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (13 aprilie)
Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbătorită în duminica dinaintea Învierii Domnului (a Sfintelor Paști), în acest an în ziua de 13 aprilie. Este prăznuit acum unul dintre cele mai mari evenimente din viața pământească a Domnului nostru Iisus Hristos: intrarea Lui sărbătorească în Ierusalim, spune Sfântul Luca
CITATUL ZILEI
'E mai greu să ajungi om decât știutor de carte.' ('Cugetări persane', antologie și traducere de Viorel Bageacu, Ed. Albatros, București 1983) AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)