Reputat regizor, actor, producător de film și scenarist, Sergiu Nicolaescu s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu, conform imdb.com. La vârsta de cinci ani a plecat din orașul natal împreună cu familia, care și-a stabilit reședința la Timișoara, orașul în care marele regizor a copilărit.

În 1948, la terminarea liceului, a intrat la trei facultăți: Belle Arte, Politehnică și Școala de Ofițeri de Marină. A absolvit Politehnica în 1952, devenind inginer, meserie pe care a practicat-o la Studioul ''Al. Sahia'' până în 1965, intrând astfel în lumea filmului, potrivit site-ului www.cinemagia.ro.

Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje - 'Scoicile nu au vorbit niciodată', 'Memoria trandafirului', o metaforă de 7 minute (1962), iar foarte curând ajunge să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul. Pentru filmul 'Memoria trandafirului' a luat Premiul de Excelență al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondială.

Scena din filmul 'Mihai Viteazul', în regia lui Sergiu Nicolaescu. În imagine: actorii Amza Pellea (stg), Olga Tudorache (c) şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr), 1970.

Foto:  MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES

Debutul în lungmetraj cu ''Dacii'' (în coproducție cu Franco-London-Film, 1966), în care a și jucat, s-a dovedit a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat și în străinătate.

În anii '70, a demonstrat o reală voință de a-și însuși tehnici narative și de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le-a aplicat filmelor sale de acțiune și suspans, precizează 'Dicționarul de cinema' apărut la Editura Univers Enciclopedic, 1997.

Imagine din timpul filmărilor la 'Mircea cel Mare', scenariul Titus Popovici şi regia Sergiu Nicolaescu, 1988.

Foto:  MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES

Filmografia sa impresionantă cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este regizorul cel mai prolific din cinematografia românească, situându-se în același timp la nivelul celor mai activi cineaști în plan internațional.

Imagine din timpul filmărilor la 'Mircea cel Mare', scenariul Titus Popovici şi regia Sergiu Nicolaescu, 1988.

Foto: MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES 

De-a lungul carierei, a abordat o largă arie tematică și de gen, precum filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic. Însă certa sa vocație s-a dovedit a fi superproducția de inspirație istorică și filmul de acțiune. Începând cu anul 1990, a fost directorul Studioului de creație ''Star 22''.

 Manifestaţia anticomunistă din 12 ianuarie 1990 s-a desfăşurat cu ocazia zilei de doliu naţional pentru cei căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989; Gelu Voican Voiculescu (stg.), Ion Caramitru (ctr.) şi Sergiu Nicolaescu (dr.) vorbind manifestanţilor din Piaţa Victoriei, 1990.

Foto: SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES  

Din filmografia sa amintim: ''Dacii'' (1967), ''Mihai Viteazul'' (1971), ''Cu mâinile curate'' (1972), ''Chemarea aurului'' (1973), ''Nemuritorii'' (1974), ''Un comisar acuză'' (1974), ''Accident'' (1976), ''Osânda'' (1976), ''Pentru patrie'' (1978), ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), ''Revanșa'' (1978), ''Ultima noapte de dragoste'' (1979), ''Capcana mercenarilor'' (1981), ''Wilhelm Cuceritorul'' (serial TV, 1981), ''Ringul'' (1983), ''Ciuleandra'' (1984), ''Noi, cei din linia întâi'' (1985), ''Francois Villon - poetul vagabond'' (1987), ''Mircea'' (1988), ''Coroana de foc'' (1990), ''Oglinda - Începutul adevărului'' (1993), ''Punctul zero'' (1995), ''Triunghiul morții'' (1999), ''Orient Expres'' (2004), ''15'' (2005), ''Supraviețuitorul'' (2008), ''Carol I'' (2009), ''Poker'' (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ''Nea Mărin Miliardar''), ''Ultimul corupt din România'' (2012), conform site-ului www.cinemagia.ro.

Filmul care l-a consacrat, la începuturile carierei, este ''Mihai Viteazul'', cu Amza Pellea în rolul principal, după scenariul lui Titus Popovici. Alte nume ale cinematografiei românești care au participat la realizarea acestui film au fost Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Olga Tudorache, Ion Besoiu. Pelicula a fost propunerea României la Premiile Oscar pentru cel mai bun film străin în anul 1972.

Filmul ''Cu mâinile curate'' (1972) a marcat debutul uneia dintre cele mai îndrăgite serii de acțiune din cinematografia românească - seria Comisarului.

Sergiu Nicolaescu a debutat în comedie cu ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), după un scenariu semnat de scriitorul Vintilă Corbul. Din distribuție făceau parte Amza Pellea, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani. Pelicula a fost vizionată de peste 14,6 milioane de spectatori români.

În ''Mircea'' (1989), Sergiu Nicolaescu a plasat acțiunea în jurul domnitorului Mircea cel Bătrân, un alt personaj emblematic al istoriei românilor. Filmul a fost realizat cu o distribuție de excepție: Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Colea Răutu, Silviu Stănculescu, George Alexandru.

Filmul ''Poker'' a fost realizat în 26 de zile și este o adaptare a piesei de teatru cu același nume a scenaristului Adrian Lustig.

Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu, 'Ultimul corupt din România', o continuare a peliculei 'Poker', a avut premiera în februarie 2012. Filmul a avut, în același an, 13.195 de spectatori.

De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a primit numeroase premii pentru creația sa regizorală sau interpretativă.

Filmul ''Primăvara obișnuită'' (1962) a fost premiat la Moscova, Praga și Salonic și distins cu premiul UNIATEC, filmul ''Floare de mac'' a fost premiat la Oberhausen (1963), ''Memoria trandafirului'' a fost premiat la Mamaia și Milano în 1964, la Triest, Edinburgh și Cork în 1965 și a obținut premiul UNIATEC în 1965, ''Lecție în infinit'' a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D'Amprezzo (1966), ''Dacii'' a fost distins cu premiul trei la Praga în 1967, ''Mihai Viteazul'' a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) și a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din același an, ''Ultimul cartuș'' a primit premiul ACIN (1973).

În 1974, a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul ''Nemuritorii'' și ''Un comisar acuză'', filmul ''Osânda'' a fost distins cu premiul ACIN (1976), ''Pentru patrie'' a primit premiul ACIN 1978, iar ''Noi, cei din linia întâi'' - premiul ACIN 1986.

În decembrie 2008, a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediție a Galei Premiilor de Excelență acordate de TVR Internațional. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor UCIN pe 2009, i-a fost conferit Premiul academic, o distincție acordată de UCIN în premieră. În noiembrie 2011, a fost premiat pentru întreaga sa carieră, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, desfășurat la Roma, unde România, Egiptul și Tunisia au fost invitate de onoare. Sergiu Nicolaescu a fost premiat, într-un cadru restrâns și la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest.

După Revoluția Română din 1989, la care a participat, Sergiu Nicolaescu a fost senator pe listele FSN, PDSR, respectiv PSD în legislaturile: 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000, 2000-2004, 2008-2012, arată senat.ro. La inițiativa sa, în 1990 s-a format Comisia senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, al cărei președinte a fost până în 1992. În timpul ultimului său mandat de parlamentar, a fost președintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului.

Sergiu Nicolaescu (stg.), în timpul filmărilor despre Revoluţia Română din Decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES  

Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD (Societatea Autorilor de Film din Franța).

Foto: (c) ALEX TUDOR/Arhiva istorică AGERPRES   

A fost distins cu Ordinul 'Meritul Cultural' clasa a III-a (1967) și Ordinul 'Meritul Cultural' clasa a II-a (1979). În 2002, a primit Ordinul Național 'Serviciul Credincios', în grad de Cavaler. La 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Târgu-Jiu și cinematograful din localitate a primit numele marelui cineast.

Iuliana Tudor i-a inmânat premiul pentru intreaga carieră, regizorului Sergiu Nicolaescu, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a Galei Premiilor de Excelenţă 2008 organizată de TVR Internaţional, 2008.

Foto: (c)  ALEX MICSIK/Arhiva istorică AGERPRES    

A scris mai multe cărți referitoare la revoluția din 1989 - ''Revoluția. Începutul adevărului'' (1995); ''Un senator acuză'' (1996; a doua ediție 1998); ''Cartea revoluției române. Decembrie '89'' (1999); ''Lupta pentru putere. Decembrie '89'' (2005), ''Mămăliga a explodat! Decembrie 1989'' (2011) - precum și o autobiografie 'Viață, destin și film', apărută la Editura Universitară.

La 28 decembrie 2012, a fost operat, pe cale laparoscopică, la Spitalul Elias, intervenția chirurgicală fiind impusă de evoluția clinică din ultimele 24 de ore, în contextul unei afecțiuni digestive cronice benigne. A murit câteva zile mai târziu, la 3 ianuarie 2013. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)