logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea regizorului și actorului Sergiu Nicolaescu (13 aprilie)

Imagine din galeria Agerpres

Reputat regizor, actor, producător de film și scenarist, Sergiu Nicolaescu s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu, conform imdb.com. La vârsta de cinci ani a plecat din orașul natal împreună cu familia, care și-a stabilit reședința la Timișoara, orașul în care marele regizor a copilărit.

În 1948, la terminarea liceului, a intrat la trei facultăți: Belle Arte, Politehnică și Școala de Ofițeri de Marină. A absolvit Politehnica în 1952, devenind inginer, meserie pe care a practicat-o la Studioul ''Al. Sahia'' până în 1965, intrând astfel în lumea filmului, potrivit site-ului www.cinemagia.ro.

Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje - 'Scoicile nu au vorbit niciodată', 'Memoria trandafirului', o metaforă de 7 minute (1962), iar foarte curând ajunge să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul. Pentru filmul 'Memoria trandafirului' a luat Premiul de Excelență al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondială.

Scena din filmul 'Mihai Viteazul', în regia lui Sergiu Nicolaescu. În imagine: actorii Amza Pellea (stg), Olga Tudorache (c) şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr), 1970.

Foto:  MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES


Debutul în lungmetraj cu ''Dacii'' (în coproducție cu Franco-London-Film, 1966), în care a și jucat, s-a dovedit a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat și în străinătate.

În anii '70, a demonstrat o reală voință de a-și însuși tehnici narative și de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le-a aplicat filmelor sale de acțiune și suspans, precizează 'Dicționarul de cinema' apărut la Editura Univers Enciclopedic, 1997.

Imagine din timpul filmărilor la 'Mircea cel Mare', scenariul Titus Popovici şi regia Sergiu Nicolaescu, 1988.

Foto:  MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES


Filmografia sa impresionantă cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este regizorul cel mai prolific din cinematografia românească, situându-se în același timp la nivelul celor mai activi cineaști în plan internațional.

Imagine din timpul filmărilor la 'Mircea cel Mare', scenariul Titus Popovici şi regia Sergiu Nicolaescu, 1988.

Foto: MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES 


De-a lungul carierei, a abordat o largă arie tematică și de gen, precum filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic. Însă certa sa vocație s-a dovedit a fi superproducția de inspirație istorică și filmul de acțiune. Începând cu anul 1990, a fost directorul Studioului de creație ''Star 22''.

 Manifestaţia anticomunistă din 12 ianuarie 1990 s-a desfăşurat cu ocazia zilei de doliu naţional pentru cei căzuţi în Revoluţia din decembrie 1989; Gelu Voican Voiculescu (stg.), Ion Caramitru (ctr.) şi Sergiu Nicolaescu (dr.) vorbind manifestanţilor din Piaţa Victoriei, 1990.

Foto: SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES  


Din filmografia sa amintim: ''Dacii'' (1967), ''Mihai Viteazul'' (1971), ''Cu mâinile curate'' (1972), ''Chemarea aurului'' (1973), ''Nemuritorii'' (1974), ''Un comisar acuză'' (1974), ''Accident'' (1976), ''Osânda'' (1976), ''Pentru patrie'' (1978), ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), ''Revanșa'' (1978), ''Ultima noapte de dragoste'' (1979), ''Capcana mercenarilor'' (1981), ''Wilhelm Cuceritorul'' (serial TV, 1981), ''Ringul'' (1983), ''Ciuleandra'' (1984), ''Noi, cei din linia întâi'' (1985), ''Francois Villon - poetul vagabond'' (1987), ''Mircea'' (1988), ''Coroana de foc'' (1990), ''Oglinda - Începutul adevărului'' (1993), ''Punctul zero'' (1995), ''Triunghiul morții'' (1999), ''Orient Expres'' (2004), ''15'' (2005), ''Supraviețuitorul'' (2008), ''Carol I'' (2009), ''Poker'' (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ''Nea Mărin Miliardar''), ''Ultimul corupt din România'' (2012), conform site-ului www.cinemagia.ro.

Filmul care l-a consacrat, la începuturile carierei, este ''Mihai Viteazul'', cu Amza Pellea în rolul principal, după scenariul lui Titus Popovici. Alte nume ale cinematografiei românești care au participat la realizarea acestui film au fost Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Olga Tudorache, Ion Besoiu. Pelicula a fost propunerea României la Premiile Oscar pentru cel mai bun film străin în anul 1972.


Filmul ''Cu mâinile curate'' (1972) a marcat debutul uneia dintre cele mai îndrăgite serii de acțiune din cinematografia românească - seria Comisarului.



Sergiu Nicolaescu a debutat în comedie cu ''Nea Mărin Miliardar'' (1979), după un scenariu semnat de scriitorul Vintilă Corbul. Din distribuție făceau parte Amza Pellea, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani. Pelicula a fost vizionată de peste 14,6 milioane de spectatori români.



În ''Mircea'' (1989), Sergiu Nicolaescu a plasat acțiunea în jurul domnitorului Mircea cel Bătrân, un alt personaj emblematic al istoriei românilor. Filmul a fost realizat cu o distribuție de excepție: Șerban Ionescu, Adrian Pintea, Colea Răutu, Silviu Stănculescu, George Alexandru.

Filmul ''Poker'' a fost realizat în 26 de zile și este o adaptare a piesei de teatru cu același nume a scenaristului Adrian Lustig.



Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu, 'Ultimul corupt din România', o continuare a peliculei 'Poker', a avut premiera în februarie 2012. Filmul a avut, în același an, 13.195 de spectatori.

De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a primit numeroase premii pentru creația sa regizorală sau interpretativă.

Filmul ''Primăvara obișnuită'' (1962) a fost premiat la Moscova, Praga și Salonic și distins cu premiul UNIATEC, filmul ''Floare de mac'' a fost premiat la Oberhausen (1963), ''Memoria trandafirului'' a fost premiat la Mamaia și Milano în 1964, la Triest, Edinburgh și Cork în 1965 și a obținut premiul UNIATEC în 1965, ''Lecție în infinit'' a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D'Amprezzo (1966), ''Dacii'' a fost distins cu premiul trei la Praga în 1967, ''Mihai Viteazul'' a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) și a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din același an, ''Ultimul cartuș'' a primit premiul ACIN (1973).

În 1974, a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul ''Nemuritorii'' și ''Un comisar acuză'', filmul ''Osânda'' a fost distins cu premiul ACIN (1976), ''Pentru patrie'' a primit premiul ACIN 1978, iar ''Noi, cei din linia întâi'' - premiul ACIN 1986.

În decembrie 2008, a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediție a Galei Premiilor de Excelență acordate de TVR Internațional. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor UCIN pe 2009, i-a fost conferit Premiul academic, o distincție acordată de UCIN în premieră. În noiembrie 2011, a fost premiat pentru întreaga sa carieră, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, desfășurat la Roma, unde România, Egiptul și Tunisia au fost invitate de onoare. Sergiu Nicolaescu a fost premiat, într-un cadru restrâns și la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest.

După Revoluția Română din 1989, la care a participat, Sergiu Nicolaescu a fost senator pe listele FSN, PDSR, respectiv PSD în legislaturile: 1990-1992, 1992-1996, 1996-2000, 2000-2004, 2008-2012, arată senat.ro. La inițiativa sa, în 1990 s-a format Comisia senatorială de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, al cărei președinte a fost până în 1992. În timpul ultimului său mandat de parlamentar, a fost președintele Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a Senatului.

Sergiu Nicolaescu (stg.), în timpul filmărilor despre Revoluţia Română din Decembrie 1989.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA/Arhiva istorică AGERPRES  


Sergiu Nicolaescu a fost membru al SCAD (Societatea Autorilor de Film din Franța).

Foto: (c) ALEX TUDOR/Arhiva istorică AGERPRES   


A fost distins cu Ordinul 'Meritul Cultural' clasa a III-a (1967) și Ordinul 'Meritul Cultural' clasa a II-a (1979). În 2002, a primit Ordinul Național 'Serviciul Credincios', în grad de Cavaler. La 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Târgu-Jiu și cinematograful din localitate a primit numele marelui cineast.

Iuliana Tudor i-a inmânat premiul pentru intreaga carieră, regizorului Sergiu Nicolaescu, în cadrul celei de-a VII-a ediţii a Galei Premiilor de Excelenţă 2008 organizată de TVR Internaţional, 2008.

Foto: (c)  ALEX MICSIK/Arhiva istorică AGERPRES    


A scris mai multe cărți referitoare la revoluția din 1989 - ''Revoluția. Începutul adevărului'' (1995); ''Un senator acuză'' (1996; a doua ediție 1998); ''Cartea revoluției române. Decembrie '89'' (1999); ''Lupta pentru putere. Decembrie '89'' (2005), ''Mămăliga a explodat! Decembrie 1989'' (2011) - precum și o autobiografie 'Viață, destin și film', apărută la Editura Universitară.

La 28 decembrie 2012, a fost operat, pe cale laparoscopică, la Spitalul Elias, intervenția chirurgicală fiind impusă de evoluția clinică din ultimele 24 de ore, în contextul unei afecțiuni digestive cronice benigne. A murit câteva zile mai târziu, la 3 ianuarie 2013. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Afisari: 1417

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 24-07-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 iulie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen Greco-catolice Sf. m. Cristina Romano-catolice Ss. Sharbel Makhluf, pr.; Cristina, fc. m. Sfânta Mare Mucenică Hristina este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 24

Documentare 24-07-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 iulie

Este a 205-a zi a anului 2026. Au mai rămas 160 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 54 m și apune la 20 h 50 m. Luna răsare la 17 h 19 m și apune la 01 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 23-07-2026 11:00

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Practica agricolă a culturii viței de vie 'vite ad alberello' în Pantelleria (Italia)

UNESCO a recunoscut importanța și unicitatea 'Practicii de cultivare a viței de vie a soiului alberello din Pantelleria' prin înscrierea acesteia pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, în 2014. A fost prima dată când o practică agricolă a primit această distincție, potrivit

Documentare 23-07-2026 10:00

DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cântăreței Amy Winehouse (23 iulie)

Cântăreața și compozitoarea britanică Amy Winehouse a câștigat recunoaștere mondială și multiple premii Grammy pentru albumul său, aclamat de critici, 'Back To Black', și pentru cea mai populară piesă a acestuia, 'Rehab'. Cu toate acestea, viața ei amoroasă tumultuoasă și consumul de substanțe i-au blocat cariera muzicală, chiar dacă au transforma

Documentare 23-07-2026 09:30

Festivalul de muzică în aer liber Das Fest, la Karlsruhe (23-26 iulie)

La 23 iulie, începe în Gunther Klotz Park, din Karlsruhe, Festivalul de muzică în aer liber Das Fest, cel mai mare eveniment de profil din sudul Germaniei, potrivit https://www.dasfest.de/. În fiecare an, aproximativ 260.000 de vizitatori din toată lumea participă la acest festival o

Documentare 23-07-2026 09:00

23 iulie - Ziua presei militare

Ziua presei militare este marcată în fiecare an, la 23 iulie, pentru a omagia generațiile de jurnaliști în uniformă și creatorii de presă militară care, de-a lungul timpului, au informat publicul și au susținut moralul trupelor. Data aleasă este cea la care în anul 1859, colonelul Ion Voinescu a pus bazele publicație a Armatei Românepub

Documentare 23-07-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 iulie

Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Sfințit Mc. Foca; Sf. Sfințit Mc. Apolinarie, episcopul Ravenei; Sf. Mc. Vitalie și Valeria Greco-catolice Aducerea moaștelor în Constantinopol a Sf. m. Foca; Sf. pf. Ezechiel; Sf. Brigitta, patroana Europei Romano-catolice SS. Brigitta,

Documentare 23-07-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 iulie

Este a 204-a zi a anului 2026. Au mai rămas 161 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 53 m și apune la 20 h 51 m. Luna răsare la 16 h 15 m și apune la 00 h 30 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 22-07-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actorul, regizorul și activistul Danny Glover

Danny Glover, actor, producător, regizor și activist, cunoscut pentru roluri în filme precum seria 'Lethal Weapon', 'The Color Purple' și 'To Sleep with Anger', s-a născut pe 22 iulie 1946, în San Francisco, California. Nominalizat de cinci ori la premiul Emmy și laureat al Premiului Umanitar 'Jean Hersholt', el a co-fondat Robey T

Documentare 22-07-2026 10:00

DOCUMENTAR: Cântăreața Mireille Mathieu împlinește 80 de ani (22 iulie)

Celebra interpretă franceză Mireille Mathieu, supranumită adesea 'Privighetoarea din Avignon', împlinește 80 de ani. După cum ar spune chiar ea, cariera sa profesională a fost timp de câteva decenii 'un basm devenit realitate'. Născută la Avignon, fiica cea mare dintre cei 14 copii ai lui Marcelle și Roger Mathieu, Mireille a susțin

Documentare 22-07-2026 09:00

DOCUMENTAR: Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, împlinește 75 de ani (22 iulie)

Preafericitul Părinte Daniel a fost ales în demnitatea de Arhiepiscop al Bucureștilor, Mitropolit al Munteniei și Dobrogei și Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române la 12 septembrie 2007. La 30 septembrie 2007, a fost întronizat Patriarh în Catedrala patriarhală din București. S-a născut la 22 iulie 1951, în satul Dobrești, comuna

Documentare 22-07-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 iulie

Ortodoxe Sf. Preot Mărturisitor Ilie Lăcătușu Sf. Mironosiță și întocmai cu Apostolii Maria Magdalena; Sf. Cuv. Mc. Marcela Greco-catolice Sf. Maria Magdalena Romano-catolice Sf. Maria Magddalena Sfântul Sinod al Bisericii Or

Documentare 22-07-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 iulie

Este a 203-a zi a anului 2026. Au mai rămas 162 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 52 m și apune la 20 h 52 m. Luna răsare la 15 h 09 m și apune la 00 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 21-07-2026 08:00

Conferința Wikimania Paris (21-25 iulie 2026)

Wikimania 2026, a 21-a conferință a Fundației Wikimedia, are loc între 21 și 25 iulie 2026 la Paris. Reuniunea, la care se poate participa și online, marchează celebrarea celei de-a 25-a aniversări a Wikipedia, anunță https://wikimania.wikimedia.org/. Tema Wikimania Paris este 'Libertate,

Documentare 21-07-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 iulie

Ortodoxe Sf. Cuv. Rafael și Partenie de la Agapia Veche; Sf. Cuv. Simeon și Ioan Pustnicul; Sf. Proroc Iezechiel Greco-catolice Sf. cuv. Simeon și Ioan Romano-catolice Sf. Laurențiu din Brindisi, pr. înv. Sfinții Cuvioși Rafael și Parteni