Maratonul Schneider Electric de Paris, organizat la 13 aprilie 2025, este una dintre cele mai prestigioase curse, ce are loc pe distanța de 42,195 km. Totodată, este unul dintre cele mai mari maratoane din lume, atât datorită numărului participanților, cât și pentru performanțele alergătorilor săi. Maratonul în sine combină provocarea personală cu șansa de a descoperi unul dintre cele mai mari orașe ale lumii.

Zeci de mii de alergători se reunesc pentru cea mai faimoasă disciplină de distanță lungă din atletism. Această cursă de-a lungul Parisului, trece prin Champs Elysees, Bois de Vincennes și Boulogne, oferind priveliști spectaculoase și obiective emblematice de-a lungul traseului, arată site-ul evenimentului https://www.schneiderelectricparismarathon.com/. Sportivii vor străbate cele mai faimoase bulevarde și piețe ale capitalei franceze, de la Arcul de Triumf, unde iau startul, spre Place de la Concorde. De pe Rue de Rivoli, vor traversa apoi Opera Garnier și Place de la Bastille. Apoi, din zona verde Bois de Vincennes, li se vor arăta Notre Dame și Turnul Eiffel.

Prima ediție a Maratonului de la Paris a avut loc la 19 iulie 1896 și a reunit 191 de participanți. Pentru acest prim maraton din capitala franceză, organizatorii de la Petit Journal au decis să acorde o medalie tuturor alergătorilor care au terminat cursa în mai puțin de 4 ore, amintește https://theparismarathon.com/. După o cursă de 2h31'30'', în uralele a 2.000 de spectatori, britanicul Len Hurst a trecut primul linia de sosire trasată pe podul Conflans. După un scurt moment în brațele antrenorului său, și-a recăpătat toate puterile pentru a primi cei 200 de franci oferiți de Petit Journal.

Distanța parcursă atunci, de 40 de kilometri, este chiar cea care separa orașul grecesc Marathon de Atena. Distanța actuală a competiției (42,195 km) este cea stabilită în maratonul olimpic de la Londra, din 1908, explică sursa citată anterior. Marathon, orașul antic, cunoscut astăzi sub numele de Marathonas, se află în Atica, la 40 de kilometri nord-est de Atena. În 490 î.Hr., atenienii, conduși de Miltiade și ajutați de un batalion de platonieni, au obținut o faimoasă victorie militară care a pus capăt primului război persan (Războaiele Medice). Pentru a-și liniști concetățenii, Miltiade a trimis un mesager, soldatul Philippides, care a alergat distanța cu atâta grabă încât a murit de epuizare la sosire. Pentru a-i celebra eroismul a fost creată competiția de maraton.

În formatul actual, Maratonul de la Paris este organizat din 1976. De obicei, competiția are loc într-o zi de duminică din luna aprilie și adună în jur de 50.000 de alergători.

În 2024, Maratonul de la Paris a avut 53.899 de participanți la finalul cursei. Această reușită a stabilit un nou record mondial pentru cel mai mare maraton din lume - depășind recordul anterior de la Maratonul de la New York din 2019. Recordul a fost însă de scurtă durată, deoarece Maratonul de la Berlin din 2024 a depășit acest număr, șase luni mai târziu. Ambii câștigători ai ediției din 2024, la masculin și feminin, sunt din Etiopia.

România a avut două câștigătoare la Maratonul de la Paris: Alina Tecuță (1996) și Cristina Costea (1999).

Primul câștigător de maraton din cadrul Jocurilor Olimpice moderne, organizate la Atena în aprilie 1896, a fost păstorul grec Spiridon Louys. Istoria olimpică a maratonului este presărată cu întâmplări legendare. În 1908, italianul Dorando Pietri s-a prăbușit pe stadion aproape de sosire, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Londra. Fiind ajutat să treacă linia de sosire, a fost descalificat. În 1956, francezul Alain Mimoun, la prima sa cursă pe o astfel de distanță, a câștigat Jocurile Olimpice de la Melbourne. În 1960, la Roma, etiopianul Abebe Bikila a câștigat alergând desculț, apoi a mai câștigat din nou la Tokyo în 1964, mai amintește https://theparismarathon.com. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Schneider Electric Marathon de Paris/Facebook