logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

REVOLUŢIA DE LA 1848, 170 DE ANI: ''Dorinţele partidei naţionale în Moldova'', program al revoluţionarilor moldoveni

Imagine din galeria Agerpres

După evenimentele din martie 1848 din Moldova, în primăvara anului 1848 Transilvania a constituit centrul spre care s-au îndreptat numeroşi fruntaşi politici din Moldova, pentru ca mai apoi Bucovina să devină centrul activităţii exilaţilor din Moldova.

În iunie şi iulie 1848, ''cei mai de seamă fruntaşi politici ai Moldovei ostili regimului lui Mihail Sturdza se aflau în Bucovina, punând astfel capăt unor peregrinări în provinciile româneşti din Austria şi în Ţara Românească'', scrie istoricul Apostol Stan în volumul ''Revoluţia română de la 1848. Solidaritate şi unitate naţională'' (Bucureşti, 1987). Potrivit acestuia, în vara lui 1848 se aflau în Bucovina, îndeosebi la Cernăuţi, circa 50 de pribegi, consideraţi ''fruntea'' tineretului din întreaga Moldovă, între aceştia numărându-se: Iancu şi Vasile Alecsandri, Grigore Balş, I. A. Cantacuzino, Costache şi Petrache Cazimir, Alexandru Cuza, N. Dimitrescu, M.C. Epureanu, Vasile Ghica, Mihail Kogălniceanu, Vasile Mălinescu, Costache Negri, Alecu Rosetti, Lascăr Rosetti, Alecu Russo ş.a.

Printre ultimii fruntaşi sosiţi în Bucovina s-a numărat şi Mihail Kogălniceanu. ''Cu venirea lui Kogălniceanu, întreaga emigraţie moldovenească simţi că primise o întărire puternică, că venise bărbatul ce putea cel mai bine da glas aspiraţiilor şi dorinţelor partidei naţionale'', scrie istoricul Dumitru Hîncu în volumul ''Kogălniceanu'' (Editura Tineretului, 1960). După întrevederi avute cu Vasile Alecsandri, Costache Negri şi Vasile Mălinescu, Mihail Kogălniceanu a convocat câteva adunări ale emigranţilor. Kogălniceanu a fost însărcinat să redacteze neîntârziat un document programatic. El s-a sfătuit cu Vasile Mălinescu, pe care îl considera ca fiind cel mai bun cunoscător al chestiunii ţărăneşti în Moldova, mai menţionează istoricul D. Hîncu în lucrarea amintită.

Exilaţii aflaţi în Bucovina s-au constituit într-un Comitet revoluţionar sau Societatea română din Cernăuţi, condus de un triumvirat: C. Negri - preşedinte, Petrache Cazimir - secretar şi V. Alecsandri - membru. La reuniunile şi dezbaterile politice participau şi localnici, îndeosebi membrii familiei Hurmuzaki. De altfel, familia Hurmuzaki a găzduit în această perioadă, la moşia sa de la Cernauca, o parte dintre moldovenii aflaţi în exil în Bucovina. M. Kogălniceanu aprecia ''buna şi cordiala ospitalitate'' acordată în ''scumpa şi neuitata Bucovină'' (''Revoluţia română de la 1848. Solidaritate şi unitate naţională'').

În vara anului 1848 activitatea exilaţilor a evoluat sub semnul unei puternice influenţe exercitate de desfăşurarea evenimentelor din Ţara Românească. ''Concretizarea cea mai deplină a impactului revoluţiei muntene asupra pribegilor din Bucovina au reprezentat-o ''Dorinţele partidei naţionale în Moldova'', cel mai de seamă şi mai complet program al conaţionalilor din această provincie'', arată istoricul Apostol Stan în lucrarea amintită.

Astfel, Mihail Kogălniceanu publică în luna august 1848, la Cernăuţi, broşura ''Dorinţele partidei naţionale în Moldova'', alcătuit din împuternicirea Comitetului revoluţionar moldovean, în care se dezvoltă o seamă din ideile ''Proclamaţiei de la Islaz'' şi din ''Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei'', se arată în ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

Programul ''Dorinţele partidei naţionale în Moldova'' prevedea: autonomia deplină a ţării, egalitatea în drepturi (civile şi politice), ''libertatea culturilor'', întrucât ''religiile prigonite în alte ţări au găsit pururea în ţara noastră un azil'', ''emancipaţiunea generală a israeliţilor moldoveni'', Adunare reprezentativă, domn ales din toate stările societăţii, responsabilitatea miniştrilor şi funcţionarilor publici, libertatea cuvântului şi a tiparului, libertatea individuală şi inviolabilitatea domiciliului, instrucţie egală şi gratuită, secularizarea averilor mânăstireşti, desfiinţarea rangurilor şi privilegiilor boiereşti, abolirea sarcinilor nobiliare şi împroprietărirea ţăranilor, cu despăgubire, desfiinţarea robiei, unirea Moldovei cu Ţara Românească, socotită drept ''cheia boltei, fără care s-ar prăbuşi tot edificiul naţional''.

Mihail Kogălniceanu a dezvoltat pe larg acest program în ''Proiect de Constituţie pentru Moldova'', redactat pe baza programelor revoluţionare din Ţările Române şi a constituţiilor din Occident (în special a celei belgiene din 1831) şi care cuprindea 130 de articole repartizate în zece capitole: Despre suveranitate; Despre puterea legislativă; Despre puterea executivă; Despre sfatul miniştrilor; Despre administraţia din Lăuntru; Despre puterea judecătorească; Despre puterea armată; Despre drepturi şi datorii; Despre revizia Constituţiei; Dispoziţii provizorii. (''Istoria României în date''). AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Andreea Onogea, editor online: Simona Aruştei)

Afisari: 13

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 11-02-2025 08:30

11 februarie - Ziua siguranței pe internet

La 11 februarie 2025 este marcată la nivel mondial Ziua siguranței pe internet, potrivit https://www.saferinternetday.org/. În 2025, Ziua siguranței pe internet este organizată prin manifestări dedicate sub cupola tematică ''Împreună pentru un inter

Documentare 11-02-2025 08:00

11 februarie - Ziua europeană a numărului unic de urgență 112

La 11 februarie este sărbătorită anual Ziua europeană a numărului unic de urgență 112. Stabilită în 2009 și dedicată creșterii gradului de conștientizare cu privire la numărul european de urgență 112, aceasta este o zi de recunoaștere a activității tuturor celor care contribuie la lanțul de servicii de urgență european, după cum indică site-ul

Documentare 11-02-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Când ar fi să-ți fie urât, adu-ți aminte că ce trece e viața ta, și gustă măcar acest gând ' - N. Iorga (Cugetări, Ed. Albatros, 1972) 

Documentare 11-02-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 februarie

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Vlasie, episcopul Sevastiei; Sf. Teodora împărăteasa Greco-catolice Sf. m. Vlasie; Prima apariție a Sf. Fecioare Maria la Lourdes în 1858 Romano-catolice Sf. Fc. Maria de la Lourdes Sfântul Sfințit Muc

Documentare 11-02-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 februarie

Este a 42-a zi a anului 2025. Au mai rămas 323 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 21 m și apune la 17 h 39 m. Luna apune la 07 h 05 m și răsare la 16 h 22 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Documentare 10-02-2025 15:02

Interimatul funcției prezidențiale (procedură)

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat, la 10 februarie 2025, demisia din funcția de președinte al României. El a menționat că va pleca de la Palatul Cotroceni pe data de 12 februarie. Klaus Ioha

Documentare 10-02-2025 12:13

Suspendarea și demiterea președintelui României (procedură)

Birourile permanente ale Senatului și Camerei Deputaților se reunesc la 10 februarie 2025, începând cu ora 13:30. Birourile permanente reunite ar urma să ia o decizie în privința cererii de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunțat, la 5 februarie, că a redepus, pentru a treia oară,

Documentare 10-02-2025 11:30

Sesiune plenară a Parlamentului European în perioada 10-13 februarie 2025

Parlamentul European (PE) se reunește în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 10-13 februarie 2025. Pe agenda vor fi supuse dezbaterilor și votului subiecte precum raportul anual al Băncii Centrale Europene (BCE), sprijinul UE pentru Ucraina, Programul de lucru al Comisiei pe 2025, viitoarea strategie a UE pentru Orientul Mijlociu, situația actuală a relați

Documentare 10-02-2025 09:30

FRAGMENT DE ISTORIE: 85 de ani de la debutul seriei animate 'Tom și Jerry' (10 februarie)

La 10 februarie 1940, a avut loc debutul în cinematografie al îndrăgitelor personaje animate Tom și Jerry, în scurtmetrajul de 9 minute 'Puss Gets the Boot', arată www.imdb.com. Creatorii celor două personaje și realizatorii peliculei au fost William Hanna și Joseph Barbera. Producătorul peliculei a

Documentare 10-02-2025 09:00

10 februarie - Ziua internațională a leopardului arab (ONU)

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat ziua de 10 februarie drept Ziua internațională a leopardului arab, în Rezoluția 77/295, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la leopardul arab, se menționează pe site-ul https://www.un.org/. Leopardul arab este clasificat pe Lista Roșie a IUC

Documentare 10-02-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Cea mai bună filozofie e cea care muncește tăcută un colț de ogor' - N. Iorga (Cugetări, Ed. Albatros, 1972) 

Documentare 10-02-2025 03:15

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 februarie

Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Haralambie; Sf. Mc. Valentina Greco-catolice Sf. m. Haralambie; Sf. Scolastica Romano-catolice Sf. Scolastica, fc. Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua

Documentare 10-02-2025 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 februarie

Este a 41-a zi a anului 2025. Au mai rămas 324 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 23 m și apune la 17 h 38 m. Luna apune la 06 h 31 m și răsare la 15 h 08 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Documentare 09-02-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Mia Farrow

Actrița americană Mia Farrow s-a născut la 9 februarie 1945, la Los Angeles. Este fiica regizorului John Farrow și a actriței Maureen O'Sullivan, mama sa fiind cea care i-a îndreptat pașii către lumea filmului. După studii, s-a hotărât să devină actriță. A debutat în filmul ''John Paul Jones'' (1959), regizat de tatăl său

Documentare 09-02-2025 09:00

FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la apariția competiției și trofeului dedicate Cupei Davis (9 februarie)

Tenisul a apărut în 1874 în Marea Britanie, iar ulterior s-a extins foarte repede în America, conform www.tennis.com. În jurul anului 1880 tenisul era practicat în aproximativ 30 de cluburi exclusiviste din SUA, majoritatea pe coasta de est, dar și în San Francisco, Chicago și New Orleans