Povestea Iei/Neamţ: Doctoriţe, contabile şi profesoare se întâlnesc la o şezătoare pentru a păstra vie tradiţia realizării iilor
Sub genericul "Coase-ţi ia!" mai multe femei din judeţul Neamţ se întâlnesc periodic la şezătoarea găzduită de Centrul pentru Cultură şi Arte "Carmen Saeculare". Au meserii diferite, sunt doctoriţe, contabile sau profesoare, însă au în comun pasiunea faţă de ie şi dorinţa de a reînvia o meserie care la un moment dat părea că se va pierde odată cu vremurile.
În cadrul acestei şezători, doamnele cos cămăşi populare femeieşti folosind materiale şi tehnici tradiţionale.
Carmen Nastasă, directorul Centrului pentru Cultură şi Arte "Carmen Saeculare", a declarat pentru AGERPRES că proiectul a apărut din necesitatea de a duce mai departe o artă tradiţională care aminteşte de interioarele vechilor case ţărăneşti.
"Povestea a început în anul 2015, când câteva pasionate de artă populară din Piatra-Neamţ au dorit să caute pe internet informaţii despre cum să-şi coase o ie. Şi aşa au găsit un grup pe Facebook, unde au aflat că ia tradiţională este subiect de interes pentru câteva mii de români. După o scurtă perioadă de socializare online, aceste doamne dornice de a-şi coase propriile ii, din dorinţa de a forma o veritabilă şezătoare în care să aibă posibilitatea de a face schimb de experienţe, modele şi păreri. Centrul pentru Cultură şi Arte 'Carmen Saeculare' le-a pus la dispoziţie sala cursurilor de artă populară, care a fost reamenajată în cadrul Şcolii Populare de Arte şi dotată cu un război de ţesut, păretare, covoare tradiţionale şi alte obiecte de uz casnic din gospodăria tradiţională românească, toate, surse de inspiraţie pentru meşteriţele iubitoare de artă populară", povesteşte Carmen Nastasă.
Foto: (c) Centrul pentru Cultură şi Arte "Carmen Saeculare"
Astfel, mâinile care dimineaţă au operat un pacient sau au predat elevilor dintr-o şcoală, încep seara să toarcă firul de lână sau bumbac. Apoi îl trec prin războiul de ţesut şi, după crearea pânzei, se realizează croiul. Ultima etapă, una care cere răbdare, este brodatul iei.
Acesta este pe scurt lungul dar frumosul drum al cămăşii populare femeieşti, cunoscută sub denumirea generică de ie.
"Proiectul 'Coase-ţi ia!' are ca scop revitalizarea unei îndeletniciri tradiţionale specifice zonei Neamţ şi readucerea în prim plan a celei mai frumoase piese de port popular românesc - ia. Proiectul s-a bucurat de mare succes în rândul iubitoarelor de artă populară, numărul membrelor clubului mărindu-se la fiecare întâlnire", afirmă Carmen Nastasă.
Cu ocazia sărbătorii Sânzienelor, iile realizate la şezătoarea Centrului pentru Cultură "Carmen Saeculare" vor fi prezentate într-o expoziţie inedită în grădina Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamţ.
Directoarea muzeului, Florentina Buzenschi, a declarat, pentru AGERPRES, că istoria cămăşii populare începe în urmă cu peste 5.000 de ani.
"Dacă ar trebui să facem o istorie a cămăşii populare româneşti, ar fi foarte mult de vorbit. O regăsim chiar pe Columna lui Traian sau, dacă mergem şi mai jos în istorie, găsim pe vasele de Cucuteni acea cămaşă simplă, dreaptă, a cărui croi a fost preluat până în zilele noastre", spune Florentina Buzenschi.
Odată cu trecerea anilor, cămaşa populară a suferit modificări. Cea mai frumoasă ie se regăseşte în secolul al XX-lea, în special în perioada interbelică, consideră directorul Muzeului de Etnografie.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
"În ceea ce priveşte Moldova, am putea vorbi în principal de două tipuri de cămăşi: cămaşa dreaptă, sau bătrânească, şi cămaşa încreţită la gât, cu altiţă, căreia i se spune ie. Cea mai frumoasă cămaşă este cea de secol XX, din perioada interbelică. A existat şi o mică ruptură, în perioada postbelică, din cauza urbanizării excesive. Toată lumea dorea să aibă acces la moda orăşenească, iar tradiţia şi portul popular au trecut în planul secund. Cine a mai cusut a folosit materiale sintetice, crezând că este bine să modernizeze costumul popular. Avem cămăşi din anii '70 care rămân ca un document al prostului gust în ceea ce priveşte cămaşa femeiască", explică Florentina Buzenschi.
Potrivit acesteia, în mod paradoxal, în ultimii ani se înregistrează un trend crescător în ceea ce priveşte punerea în valoare a iei.
"După 2013, când a apărut Ziua Universală a Iei, avem parte de o explozie în sensul cel mai bun al termenului în ceea ce priveşte cămaşa femeiască - ia. Nu doar că doamnele se îmbracă la această sărbătoare de 24 iunie, ci îşi fac propriile cămăşi. Iar şezătorile s-au înmulţit foarte mult şi comunitatea a făcut un mare serviciu portului popular românesc. Este domeniul artei populare care a fost revigorat cel mai mult în ultima perioadă. Multe meşteşuguri au dispărut, multe ocupaţii la fel. Dar singura care s-a păstrat şi se vede că se dezvoltă în continuare este această parte a industriei casnice ţărăneşti: realizarea pieselor de port tradiţionale româneşti", adaugă Florentina Buzenschi.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
În "Grădina cu ii" a Muzeului de Etnografie au fost expuse pe 21 iunie, un număr de 30 de ii, cele mai multe realizate, în ultimul an, de 23 de membre ale şezătorii de la Piatra-Neamţ.
Ca sursă de inspiraţie, femeile au folosit pictura "La Blouse Roumaine" a celebrului pictor Henri Matisse, expusă la Centre Pompidou din Paris, dar şi cămăşi vechi din muzeele de etnografie, lăzile de zestre ale bunicilor sau planşe din cărţi vechi.
"Doamnele de la şezătoarea din Piatra-Neamţ sunt foarte pasionate de ceea ce fac. Îşi fac pentru ele aceste cămăşi populare, lucrează de câţiva ani şi le fac pentru sufletul lor. Este şi o foarte bună terapie, dar tot timpul este şi ca o provocare ca să caute modele de ii cât mai complicate şi se întrec să le facă foarte bine. Unele dintre doamne sunt la prima cămaşă, altele sunt la a zecea cămaşă. Noi facem această expoziţie ca publicul să vadă că poate să facă oricând la fel", declară directoarea Muzeului de Etnografie din Piatra-Neamţ.
***
Ziua Universală a Iei este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, la data de 24 iunie.
La începutul anului 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica).
Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.
Ediţia a VII-a a Zilei Universale a Iei se desfăşoară sub tema "#AcasălaOrigini - Fotografii pentru o generaţie", prin care se doreşte conectarea oamenilor - unii aflaţi departe de casă, dar mereu legaţi de pământul strămoşesc, cu ajutorul fotografiei. În acest sens, comunitatea "La Blouse Roumaine" lansează invitaţia de a lua parte la crearea celei mai mari expoziţii online. Cei care doresc să participe se vor fotografia purtând o ie, o cămaşă sau, de preferat, întreg portul tradiţional popular românesc în faţa casei, a clădirii unde locuiesc, la poartă, în grădină, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă "acasă" pentru fiecare. AGERPRES /(A, AS - Gabriel Apetrii, editor: Marius Frăţilă, editor online: Irina Giurgiu)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
VIDEO UPDATE/Sfânta Lumină de la Ierusalim - în România; PS Paisie: Biserica ne invită spre lumina cea adevărată, Hristos Domnul
Biserica ne invită pe toți, astăzi, spre lumina cea adevărată, care este Hristos Domnul, cel Înviat, oferindu-ne luminarea vieții noastre, prin învățătura Sa, prin prezența Sa vie, plină de Duhul cel Sfânt în viața noastră, a afirmat sâmbătă episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul. 'Însă, așa cum crucea precede Lumina
Sfânta Lumină - adusă, sâmbătă seara, de la Ierusalim; tradiția inaugurată de Patriarhul Daniel continuă în Anul Centenar
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, și va fi oferită delegaților eparhiilor prezenți la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă'. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui
Teatrul Mic: A murit actrița Julieta Szonyi
Teatrul Mic a anunțat vineri decesul actriței Julieta Szonyi, cea care a interpretat-o pe Adnana în serialul de televiziune 'Toate pânzele sus'. Julieta Szonyi s-a născut pe 13 mai 1949, la Timișoara. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'Ion Luca Caragiale' la București și a interpretat numeroa
Mitropolitul Irineu al Olteniei: Mântuitorul, Înviind din morți, ne-a dat bucuria nesfârșită a iubirii Lui
IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, subliniază, în scrisoarea pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului, că Mântuitorul Hristos, Înviind din morți, a dat credincioșilor bucuria nesfârșită a iubirii Lui, dacă vor crede și vor nădăjdui în El. 'Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a Bisericii noastre, izvoru
Ziua Cărților Deschise la Muzeul Cărții și Exilului Românesc
Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează miercuri, 23 aprilie, evenimentul Ziua Cărților Deschise, ce își propune să marcheze Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. Potrivit unui comunicat de presă al muzeului transmis vineri AGERPRES, seria de manifestări culturale cuprinde două secțiuni dedicate lecturii, creației și valori
Dâmbovița: Calea Luminii - 2.026 de candele aprinse în centrul Târgoviștei în Joia Mare
Evenimentul Calea Luminii a avut loc, joi seara, în centrul municipiului Târgoviște, unde 2.026 de candele au fost aprinse de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Mihai Viteazul și pe Bulevardul 'Regele Carol I'. Acest eveniment este unic în țară și are loc în fiecare an la Târgoviște, &ici
REPORTAJ/Mureș: Două volume din 'Cântece dumnezeiești' de Balassi Bálint, păstrate în lume; unul e la Biblioteca Teleki
Unul din cele două volume care s-au păstrat în lume din 'Istenes énekek' (Cântece dumnezeiești) de Balassi Bálint, tipărit în 1632, la Viena, se află în colecția de cărți rare la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș, aceasta fiind prezentată publicului cu ocazia Zilei Poeziei Maghiare. &#
Episcopul Mihai Frățilă: Paștele - prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie un privilegiu al credinței
Paștele reprezintă un fericit prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie și pentru noi un privilegiu al credinței, afirmă PS Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, în Scrisoarea Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului - 2025. '&Icir
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' - în patru orașe din România, în perioada 24 - 27 aprilie
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' va ajunge, în perioada 24 - 27 aprilie, în patru orașe din România. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, caravana va prezenta spectatorilor o expoziție cu obiecte din universul cinematografic al filmului și al perioadei (autori scenografii Iulia și Vi
Galați: Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii - săvârșită, în Joia Mare, la Catedrala Arhiepiscopală
Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii, un obicei păstrat cu sfințenie an de an, amintind de fapta Mântuitorului Iisus Hristos care a spălat picioarele apostolilor, a fost săvârșită în Joia Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ca în fiecare an, în Joia cea
Hunedoara: Credincioșii sunt așteptați la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', de la Lupeni spre Straja
Credincioșii creștini sunt așteptați vineri, 18 aprilie, la biserica ortodoxă din centrul municipiului Lupeni la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', în care participanții străbat un traseu de peste 10 kilometri, până în stațiunea Straja, în semn de prețuire față de jertfa lui Isus Hristos din Vinerea Mare. M
Patriarhie - s-a sfințit Marele Mir; PF Daniel: Acest mir reprezintă o credință puternică
Patriarhul Daniel a săvârșit în Joia Mare, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.
CNA: 12 eliminări de materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok și Facebook
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis, în perioada 12 - 17 aprilie, 12 ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal în mediul online publicate pe platformele TikTok (7), Facebook (3), X (2). 'Deciziile CNA urmăresc eliminarea conținutului ilegal raportat, inclusiv redistribuirile și replicările conținutu
REPORTAJ/Neamț: Casa Memorială 'Calistrat Hogaș', locul de unde chipul scriitorul încă scrutează munții Neamțului
În inima municipiului Piatra-Neamț, pe strada care îi poartă numele și la câțiva pași de liceul care îi cinstește memoria, un chip cioplit în piatră încă mai scrutează munții din fața cerdacului casei, așa cum o făcea în urmă cu aproape 150 ani.
Scrisoarea Pastorală a episcopului de Cluj-Gherla, Claudiu
Onoratului cler împreună slujitor, cuvioșilor călugări și călugărițe, dragilor credincioși greco-catolici și tuturor creștinilor iubitori de Dumnezeu. Har, pace și binecuvântare de la Domnul nostru Isus Cristos! Iubiți credincioși, Am străbătut timpul Postului Mare pregătindu-ne prin rugăciu