O carte despre Râmnicu Vâlcea în perioada medievală a fost lansată marți, ziua în care se împlinesc 637 de ani de la prima atestare documentară a orașului, printre multele date și fapte adunate între paginile ei regăsindu-se și textele integrale ale hrisoavelor emise de cancelaria domnitorului Mircea cel Bătrân în care este menționat numele acestei așezări.

Volumul, intitulat 'Râmnicul medieval', este semnat de directorul Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, istoricul Florin Epure, care propune astfel spre dezbatere și o teză interesantă care ar putea să explice atașamentul domnitorului de aceste meleaguri.

'S-a spus de multe ori de mama lui Mircea cel Bătrân, Calinichia, că ar fi o prințesă bizantină, că s-ar fi înrudit cu cneazul Lazăr al Serbiei, dar nimeni nu a luat în considerare o teză importantă, și anume că ea putea face parte dintr-o familie boierească din Oltenia, poate chiar din Vâlcea, pentru că avea multe moșii de la părinții ei în regiune. Chiar donează o moară la Bistrița, în Costești, Mânăstirii Tismana și tot Mânăstirii Tismana donează o moșie de la Peștișani, în județul Gorj și alte proprietăți în zona aceasta a Olteniei. Astfel, este poate de înțeles, în această notă, de ce Mircea cel Bătrân are o așa mare dragoste pentru aceste ținuturi și își dorește să fie înmormântat nu la Argeș, în capitala lui, ci la ctitoria lui de la Călimănești, la Mănăstirea Cozia, unde este înhumat și astăzi. Așadar, la acest moment aniversar, la 637 de ani, vă dăruiesc această carte unde veți găsi toate perioadele domnitorilor și mai ales pe cea a lui Mircea cel Bătrân, de la documentul acesta de la 20 mai 1388, documentul de la 4 septembrie 1389, până la cel de la 9 ianuarie 1392, care atestă pentru prima dată județul Vâlcea, cel mai vechi județ din țară. Curgerea veacurilor în această carte merge până la anul 1800, un Ev Mediu care include și perioada Râmnicului sub stăpânirea habsburgilor și a domniilor fanariote. Aceste texte ale documentelor sunt integrale, dar sunt și alte multe lucruri inedite pe care până acum poate nu le-ați găsit în alte volume de specialitate', a precizat istoricul vâlcean.

Autoritățile din Râmnicu Vâlcea au sărbătorit cei 637 de ani de la prima atestare documentară a orașului printr-o ședință festivă a Consiliului Local ce s-a desfășurat la Arenele Traian și la care au participat, alături de consilierii locali, oficialitățile județului, oameni de cultură locali, precum și cetățeni ai orașului.

'Evenimente precum cel de astăzi sunt importante pentru fiecare dintre noi și pentru comunitatea din care facem parte. Este un apel la o istorie cu care ne mândrim și pe care ne bazăm ca să ne putem continua drumul. Avem predecesori de un calibru extraordinar și nu se cade ca noi să le fim mai prejos în tot ceea ce facem. Râmnicu Vâlcea a fost construit în jurul unor întâmplări precum cea de la 20 mai 1388 sau cea din 29 iulie 1848. Și sunt încă momente în care nu ne dăm seama pe deplin cât de norocoși suntem că putem să le sărbătorim împreună în fiecare an', a spus primarul Râmnicului, Mircia Gutău.

După ședință, cei prezenți au plecat în paradă către statuia domnitorului Mircea cel Bătrân din parcul central al orașului, unde actorii Teatrului Ariel au prezentat un moment artistic prin care au rememorat evenimentele de acum mai bine de șase secole și i-au predat simbolic primarului Gutău documentul în care apare menționat, pentru prima dată, numele Râmnicului.

Prima mențiune documentară a municipiului Râmnicu Vâlcea datează din 20 mai 1388, când Mircea cel Bătrân confirma Mănăstirii Cozia stăpânirea în zonă a unei mori, dăruită de Dan I și a unei vii, pe care o făcuse danie jupânul Buda cu voia lui Radu I. De altfel, tot domnitorul valah dintre anii 1386-1418 este și cel care a atestat așezarea de la poalele Dealului Capela ca oraș, menționând într-un hrisov din 4 septembrie 1389 că se află în 'orașul domniei mele... numit Râmnic'. AGERPRES/ (AS - redactor: Ramona Dincă, editor: Antonia Niță, editor online: Ady Ivaşcu)