logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Povestea Iei/Argeş: Aproape 2.000 de ii şi cămăşi bărbăteşti din toate zonele ţării, în colecţiile Muzeului Goleşti

Image

Aproape 2.000 de ii şi cămăşi bărbăteşti din toate zonele ţării se află în colecţiile Muzeului Goleşti din judeţul Argeş, aflat la circa 10 kilometri de Piteşti.

Potrivit şefei Secţiei Etnografie Expoziţii, Daniela Busuioc, colecţia de costume populare conţine peste 12.500 de piese, dintre care 1.864 sunt ii şi cămăşi bărbăteşti.

La început, în fiecare zonă etnografică existau modele unice care împodobeau iile, însă cu timpul au apărut interferenţe, astfel că uneori este nevoie de o evaluare atentă pentru a le localiza cu precizie.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES



"Ele au fost pe zone, dar cu transhumanţa, cu deplasările, s-au împrumutat modelele şi uneori sunt destul de greu de deosebit. (...) În zona de sud a Argeşului, de exemplu, este o interferenţă cu Teleormanul. Cu ocazia târgurilor săptămânale, transhumanţei, se mai fura câte un motiv", precizează Daniela Busuioc.

De altfel, evoluţia este explicată şi în lucrarea "Portul popular tradiţional din judeţul Argeş", al cărei coordonator ştiinţific este Daniela Busuioc.

"Portul popular, ca toate fenomenele culturii materiale, este supus evoluţiei. Legătura sa strânsă cu viaţa socială determină continue transformări, prin acestea corespunzând cerinţelor de ordin practic şi gustului estetic al oamenilor într-un anumit moment istoric. (...) Un aspect important în legătură cu raportul dintre evoluţie şi permanenţă este acela al mutaţiilor funcţionale. Costumele care se purtau zilnic au devenit port ocazional, festiv, ceremonial", se menţionează în lucrare.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES



Responsabilitatea gestionării celor peste 12.000 de piese de costum popular îi revine Danielei Ciochină. În calitate de conservator, ea se ocupă de păstrarea în bune condiţii a tuturor obiectelor textile din colecţia muzeului.

"Eu am scos costumele, actele de donaţie, le-am comparat... a durat ani de zile", mărturiseşte Daniela Ciochină.

Costumele populare sunt păstrate într-un depozit aflat la subsolul pavilionului administrativ al muzeului, în condiţii speciale. Piesele sunt aliniate pe rafturi care ajung la patru-cinci metri înălţime, etichetate şi grupate în funcţie de tip şi de zonele din care provin.

În colecţie se află şi piese care datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Unele dintre ele, inclusiv ii, au aparţinut membrilor familiei Golescu şi au fost purtate de aceştia.

O astfel de ie a ajuns, în 1866, în posesia celui care avea să devină regele Carol I al României.

"Prinţul Carol, când a ajuns prima dată pe aceste meleaguri, în ziua de 9 mai 1866 (cu o zi înainte de a fi proclamat domnitor - n.r.), a fost primit de către Goleşti, iar în ziua de 10 mai, când pleacă spre Bucureşti cu caleaşca cu generalul Nicolae Golescu, Zinca Golescu îi face cadou o ie tradiţională", povesteşte muzeograful Livia Cărămizaru.

Cam jumătate dintre iile şi cămăşile aflate în colecţia muzeului sunt din zonele etnografice Argeş şi Muscel.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES



"Acum, când spunem ie ne referim la cea de femeie, iar cămaşă e cea de bărbat. Dar înainte, când spuneai ie te refereai clar la cămaşa femeiască cu poale, lungă. (...) Sunt diferite, dar şi asemănătoare. Fiecare spune o poveste, fiecare este o emblemă pentru localitate, pentru vârsta pe care o aveau, starea familiei, dacă erau ţărani mai înstăriţi sau nu", spune muzeograful.

Modelele care apar pe ii, dar şi pe celelalte obiecte vestimentare, nu aveau doar un rol estetic, ci şi semnificaţii mai profunde.

"În zona noastră, a Argeşului şi a Muscelului, în zona de munte, care face legătura cu Sibiul, întâlnim acea cămaşă cu cruce. Deci, practic, era însemnat, era îndumnezeit omul. Şi are exact acele trei braţe ale crucii în jos. Femeia, practic, îşi însemna soţul să aibă binecuvântare atunci când se ducea cu transhumanţa. (...) Fota de Muscel este plină de tot felul de semnificaţii, de tot felul de simboluri. Rombul vine de la motivul soarelui, un motiv apotropaic (care proteja împotriva duhurilor rele - n.r.), ca viitoarea mireasă să devină mămică. Ca şi brâul de la bărbat, la fel, ţesut cu acele motive, romb sau ochişori. (...) Cu cât brâul era mai mare, mai lat, arăta virilitatea bărbatului", explică Livia Cărămizaru.

 

Foto: (c) George Onea/AGERPRES



Şi paietele cusute pe ii, fixate de mărgele minuscule, au tot un rol apotropaic, ele păzind trupul de tot felul de forţe malefice. Pe de altă parte, în cazul cămăşilor bărbăteşti decorate cu spirale făcute din fir metalic, specifice zonei Muscelului unde se află Câmpulung, fostă capitală a Ţării Româneşti, se poate recunoaşte influenţa bizantină.

Existau însă şi alte tradiţii legate de elemente ale costumului popular.

"Dacă neamul murea, adică nu mai era nicio fată de măritat, pur şi simplu această fotă rămânea în casă, în familie. Se mai întâlnea şi pe pereţii caselor, adică nu avea doar un rol de ritual, avea şi rol decorativ. Rămânea acolo, se înmărmurea în neam", spune Livia Cărămizaru.

 

Foto: (c) Muzeul Goleşti



Câteva dintre costumele de sărbătoare reprezentative, inclusiv unele care au aparţinut Goleştilor, sunt prezentate în cadrul unei expoziţii temporare, intitulată "Hora miresei".

***
Muzeul Goleşti a fost înfiinţat pe 7 iunie 1939 de către Regele Carol al II-lea, sub numele de "Muzeul Dinicu Golescu" şi s-a dezvoltat de-a lungul anilor cu noi expoziţii de bază, care reflectă atât istoria familiei, cât şi istoria culturii şi civilizaţiei tradiţionale argeşene.

 

Foto: (c) Muzeul Goleşti



***
Ziua Universală a Iei este sărbătorită în ţara noastră, dar şi în comunităţile româneşti din întreaga lume, la data de 24 iunie.

La începutul anului 2013, comunitatea online "La Blouse Roumaine", fondată de Andreea Tănăsescu, în 2012, a propus ca data de 24 iunie (sărbătoarea de Sânziene) să devină o zi dedicată iei şi să fie numită Ziua Universală a Iei. Prima marcare a acestei zile a avut loc la 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene (Drăgaica).

Astăzi, evenimentul este marcat în peste 50 de ţări şi 300 de localităţi, de pe şase continente. Ziua Universală a Iei a intrat în programul anual al muzeelor şi instituţiilor culturale din ţară şi străinătate, fiind marcată atât de ambasadele României, cât şi de misiunile diplomatice în România.

Ediţia a VII-a a Zilei Universale a Iei se desfăşoară sub tema "#AcasălaOrigini - Fotografii pentru o generaţie", prin care se doreşte conectarea oamenilor - unii aflaţi departe de casă, dar mereu legaţi de pământul strămoşesc, cu ajutorul fotografiei. În acest sens, comunitatea "La Blouse Roumaine" lansează invitaţia de a lua parte la crearea celei mai mari expoziţii online. Cei care doresc să participe se vor fotografia purtând o ie, o cămaşă sau, de preferat, întreg portul tradiţional popular românesc în faţa casei, a clădirii unde locuiesc, la poartă, în grădină, într-un parc din apropiere sau oriunde înseamnă "acasă" pentru fiecare. AGERPRES/(AS - autor: George Onea, editor: Mirela Bărbulescu, editor online: Irina Giurgiu)

 

Citiţi şi:

 

Povestea Iei/ O ie de Muscel cumpărată dintr-o consignaţie de pe Lipscani - o chemare către un destin hyperborean

 

* Povestea Iei/Timiş: Iile îngropate la Sânnicolau Mare de ţărăncile deportate în Bărăgan - comorile Banatului de câmpie

 

Povestea Iei/Neamţ: Doctoriţe, contabile şi profesoare se întâlnesc la o şezătoare pentru a păstra vie tradiţia realizării iilor

Afisari: 66

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Culte 20-04-2025 01:28

VIDEO Patriarhul Daniel: Învierea lui Hristos - izvor de pace și bucurie

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Învierea lui Hristos este izvor de pace și bucurie și a atras atenția asupra consumului de droguri - 'o mare primejdie pentru viața oamenilor'. 'Cuvintele 'Nu v

Culte 19-04-2025 18:46

VIDEO UPDATE/Sfânta Lumină de la Ierusalim - în România; PS Paisie: Biserica ne invită spre lumina cea adevărată, Hristos Domnul

Biserica ne invită pe toți, astăzi, spre lumina cea adevărată, care este Hristos Domnul, cel Înviat, oferindu-ne luminarea vieții noastre, prin învățătura Sa, prin prezența Sa vie, plină de Duhul cel Sfânt în viața noastră, a afirmat sâmbătă episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul. 'Însă, așa cum crucea precede Lumina

Culte 19-04-2025 08:00

Sfânta Lumină - adusă, sâmbătă seara, de la Ierusalim; tradiția inaugurată de Patriarhul Daniel continuă în Anul Centenar

Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim, sâmbătă seara, de superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, și va fi oferită delegaților eparhiilor prezenți la Aeroportul Internațional 'Henri Coandă'. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui

Cultura - Media 18-04-2025 21:40

Teatrul Mic: A murit actrița Julieta Szonyi

Teatrul Mic a anunțat vineri decesul actriței Julieta Szonyi, cea care a interpretat-o pe Adnana în serialul de televiziune 'Toate pânzele sus'. Julieta Szonyi s-a născut pe 13 mai 1949, la Timișoara. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'Ion Luca Caragiale' la București și a interpretat numeroa

Culte 18-04-2025 14:50

Mitropolitul Irineu al Olteniei: Mântuitorul, Înviind din morți, ne-a dat bucuria nesfârșită a iubirii Lui

IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, subliniază, în scrisoarea pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului, că Mântuitorul Hristos, Înviind din morți, a dat credincioșilor bucuria nesfârșită a iubirii Lui, dacă vor crede și vor nădăjdui în El. 'Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a Bisericii noastre, izvoru

Cultura - Media 18-04-2025 12:02

Ziua Cărților Deschise la Muzeul Cărții și Exilului Românesc

Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează miercuri, 23 aprilie, evenimentul Ziua Cărților Deschise, ce își propune să marcheze Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. Potrivit unui comunicat de presă al muzeului transmis vineri AGERPRES, seria de manifestări culturale cuprinde două secțiuni dedicate lecturii, creației și valori

Culte 17-04-2025 21:14

Dâmbovița: Calea Luminii - 2.026 de candele aprinse în centrul Târgoviștei în Joia Mare

Evenimentul Calea Luminii a avut loc, joi seara, în centrul municipiului Târgoviște, unde 2.026 de candele au fost aprinse de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Mihai Viteazul și pe Bulevardul 'Regele Carol I'. Acest eveniment este unic în țară și are loc în fiecare an la Târgoviște, &ici

Cultura - Media 17-04-2025 17:27

REPORTAJ/Mureș: Două volume din 'Cântece dumnezeiești' de Balassi Bálint, păstrate în lume; unul e la Biblioteca Teleki

Unul din cele două volume care s-au păstrat în lume din 'Istenes énekek' (Cântece dumnezeiești) de Balassi Bálint, tipărit în 1632, la Viena, se află în colecția de cărți rare la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș, aceasta fiind prezentată publicului cu ocazia Zilei Poeziei Maghiare. &#

Culte 17-04-2025 16:24

Episcopul Mihai Frățilă: Paștele - prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie un privilegiu al credinței

Paștele reprezintă un fericit prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie și pentru noi un privilegiu al credinței, afirmă PS Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, în Scrisoarea Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului - 2025. '&Icir

Cultura - Media 17-04-2025 16:15

Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' - în patru orașe din România, în perioada 24 - 27 aprilie

 Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' va ajunge, în perioada 24 - 27 aprilie, în patru orașe din România. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, caravana va prezenta spectatorilor o expoziție cu obiecte din universul cinematografic al filmului și al perioadei (autori scenografii Iulia și Vi

Culte 17-04-2025 14:20

Galați: Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii - săvârșită, în Joia Mare, la Catedrala Arhiepiscopală

Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii, un obicei păstrat cu sfințenie an de an, amintind de fapta Mântuitorului Iisus Hristos care a spălat picioarele apostolilor, a fost săvârșită în Joia Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ca în fiecare an, în Joia cea

Culte 17-04-2025 14:14

Hunedoara: Credincioșii sunt așteptați la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', de la Lupeni spre Straja

Credincioșii creștini sunt așteptați vineri, 18 aprilie, la biserica ortodoxă din centrul municipiului Lupeni la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', în care participanții străbat un traseu de peste 10 kilometri, până în stațiunea Straja, în semn de prețuire față de jertfa lui Isus Hristos din Vinerea Mare. M

Culte 17-04-2025 13:32

Patriarhie - s-a sfințit Marele Mir; PF Daniel: Acest mir reprezintă o credință puternică

Patriarhul Daniel a săvârșit în Joia Mare, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.  

Cultura - Media 17-04-2025 12:17

CNA: 12 eliminări de materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok și Facebook

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis, în perioada 12 - 17 aprilie, 12 ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal în mediul online publicate pe platformele TikTok (7), Facebook (3), X (2). 'Deciziile CNA urmăresc eliminarea conținutului ilegal raportat, inclusiv redistribuirile și replicările conținutu

Cultura - Media 17-04-2025 12:00

REPORTAJ/Neamț: Casa Memorială 'Calistrat Hogaș', locul de unde chipul scriitorul încă scrutează munții Neamțului

În inima municipiului Piatra-Neamț, pe strada care îi poartă numele și la câțiva pași de liceul care îi cinstește memoria, un chip cioplit în piatră încă mai scrutează munții din fața cerdacului casei, așa cum o făcea în urmă cu aproape 150 ani.