Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei în justiție, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

'Vă atrag atenția asupra unui lucru care nu e suficient subliniat în spațiul public: nerespectarea integrală a Legii 153, care, repet, a fost făcută printr-o supralicitare de 20 de miliarde de lei care nu existau, a condus la costuri semnificative obținute în instanță. Și astea sunt date de la Finanțe. Costul tranșelor scadente aferente drepturilor obținute prin hotărâri judecătorești sunt de 7,14 miliarde de lei, deci aproape s-a obținut în instanță cât avem noi spațiu în acest moment pentru toată legea ca să o corectăm. Și este foarte important să știți că din total 5,95 sunt numai în justiție. Prin urmare, colegii din justiție, dacă noi am rămâne cu această legislație, aceste lucruri, aceste sume ar fi în continuare în creștere și în continuare dumnealor ar putea să se prevaleze de inechități care există pe legislația actuală și atunci singura cale prin care poți să ieși este o legislație unitară, pe prerogativa Executivului de a stabili legislația. Trebuie să înțelegeți că, dacă nu intervenim, valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 în justiție', a susținut ministrul interimar al Muncii, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria..

Acesta a subliniat că, pe lângă cele 770 milioane de euro pe care le-ar pierde prin neîndeplinirea jalonului din PNRR, România ar trebui să achite și costurile non-reformei.

'Aș vrea doar să înțelegeți că lucrurile astea nu sunt așa, poezie. Zilele trecute, justiția a hotărât că diurnele de 2% pot fi date pentru că există niște prevederi, vreo trei sau patru articole în Ordonanța 27 din trecut, care, fiind o lege specială, are prevalență asupra legislației generale și au considerat și, repet, am cerut din partea Ministerului Muncii, printr-o scrisoare formală, explicarea legală, dar bănuiesc că dumnealor, fiind din sistem, au făcut lucrurile care sunt legale. O să aștept și eu motivarea, dar ce vreau să zic este că lucrurile astea se întâmplă pentru că nu mai ai o salarizare unitară în România. Deci, rețineți acest aspect fundamental: costul non-reformei, pe lângă banii din PNRR, 770 de milioane, faptul că lucrurile au luat-o complet razna în materie de salarizare - și hotărâri și lucruri care se întâmplă de aici', a transmis Pîslaru.

De altfel, magistrații reprezintă categoria care va 'beneficia' de înghețări de salarii, conform noii legislații, întrucât și-au crescut salariile mult peste grila din vechea Lege a salarizării 153/2017.

'Aici începem să avem și acele înghețări și vreau să fim foarte expliciți, pentru că nu ne temem de lucrul ăsta. Deci, judecătorii, cu tot respectul pentru domniile lor, pe baza unor asimilări și interpretări și hotărâri de instanță, și-au crescut salariile mult peste grilă. Și o spun din capul locului, pentru că știu că o să avem în continuare niște dezbateri aprinse pe acest subiect; există o singură putere în stat care poate pune pe masă cât trebuie să fie bugetul și cât poate să fie bugetarea în salariul public. Este recunoscut în toate materialele, analizele constituționale că singura prerogativă a Executivului în echilibrul puterilor în stat este partea de buget și de buget salarial. Este singura prerogativă nediscutabilă de nimeni. Cu toate acestea, deși nu a existat o legislație care să ducă salariile judecătorilor la nivelul de astăzi în plată, au existat hotărâri judecătorești și decizii pe care le-au avut ordonatorii de credit care au dus lucrurile la nivelul respectiv', a explicat demnitarul.

Dragoș Pîslaru a subliniat că salariul în plată la magistrați va scădea în medie cu 16%, însă vor primi o compensare individuală.

'Noi spunem acum că, pe baza evaluării funcțiilor făcute 2 ani de zile de către Banca Mondială pe cele mai bune practici existente, există în acest moment o discrepanță între nivelul în plată și nivelul unde ar trebui să fie în grila unitară de salarizare, lucru care se vede și aici. Încorporând lucrurile care țin de sporuri și așa mai departe, menținem salariul de bază, deci nu există vreo modificare acolo, dar salariul în plată, având în vedere toate sporurile, primele, lucrurile care s-au dat în instanță, ai o scădere semnificativă de 16%, vorbesc în mediană, de la 22.907 lei la 19.268 lei. Întrebarea va fi: bun, asta ce înseamnă? Păi înseamnă așa: că nu vom putea să diminuăm valoarea în plată, pentru că este, repet, teoria dreptului câștigat și se ajunge în instanță instantaneu dacă am tăia efectiv sumele respective, dar dumnealor, având în vedere că sunt mult peste grilă deja cu valorile respective, vor avea această compensare, repet, individuală - că e foarte important termenul - care le va rămâne până când vor fi prinși în spate de creșterea valorii de referință a economiei și a modului în care se dezvoltă lucrurile. Deci, este important să înțelegem cam care sunt categoriile unde nu este echitabil în acest moment raportarea lor față de restul categoriei', a arătat acesta.

În opinia sa, prin alinierea grilelor, sistemul de salarizare unitară prinde contur.

'Nu e vorba că poți să ai vreun proiect ideal în acest moment pe salarizare. Nu e vorba că brusc toate inechitățile vor fi rezolvate, însă, prin realinierea grilelor, salarizare unitară, tăierea tuturor excepțiilor, chestiilor care vin din legi speciale, practic reușești să faci ca sistemul de salarizare să prindă contur', a adăugat șeful de la Muncă.

Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a publicat luni în dezbatere publică proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, respectiv grilele de salarizare și calendarul de implementare.

Proiectul urmează să fie înaintat Parlamentului pentru inițierea procesului legislativ. AGERPRES/(AS - redactor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citeşte şi:

* VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică 

* Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect) 

* VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei

* Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice 

* Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)

* VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele 

* Noua lege a salarizării menține sporuri de până la 40% pentru proiectele europene 

* Ordonatorii de credite pot acorda premii de performanță într-un buget de maximum 4% din cheltuielile cu salariile de bază (proiect)

* Munca peste programul normal de lucru, compensată cu zile libere, dar în anumite condiții cu un spor din salariul de bază (proiect)

* Raport de 1 la 8 dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază;valoare de referință de 4.100 lei (proiect)

* VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public

* VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031