Viitorul economiei românești rămâne extrem de incert, mai avem doar câteva zile pentru a salva ce se mai poate din Planul Național de Redresare și Reziliență și, dacă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro, atenționează economistul Eugen Rădulescu.

'Trăim de aproape 10 ani mult peste mijloacele noastre. Consumăm pe o datorie care crește exponențial și care stă să explodeze. (...) Suntem foarte aproape de o criză majoră, nu doar de o scădere a consumului cu câteva procente pe fondul stagnării producției. Nu, nu asistăm la prăbușirea pe care par să și-o dorească unii și alții. Economia noastră pare să se stabilizeze, deși condițiile externe sunt dintre cele mai teribile: o secetă fără precedent în Europa (care a determinat inclusiv oprirea centralei de la Cernavodă), războiul din Orientul Mijlociu (care menține prețul petrolului cu 50% peste nivelul din ianuarie) și incertitudini politice majore în țările dezvoltate, începând cu SUA. Acestea fiind zise, viitorul economiei românești rămâne extrem de incert. Mai avem doar câteva zile pentru a salva ce se mai poate salva din PNRR. Dacă nu sunt adoptate legi care trenează deja de 5 ani, vom pierde miliarde de euro - bani europeni gratuiți, pe care s-a construit bugetul din acest an. În absența lor, situația se va înrăutăți foarte mult și foarte repede', a scris Rădulescu, luni, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că, între timp, 'clasa politică rămâne blocată într-o luptă corp la corp, iar mașina în care ne aflăm cu toții se îndreaptă cu toată viteza spre zid'.

La rândul lor, a adăugat economistul, sindicatele au un comportament total lipsit de rațiune și refuză să admită că nu mai sunt bani.

'Legea salarizării poate nu este ireproșabilă, dar care sunt alternativele? Batem cu pumnul în masă și rezolvăm problema? Dacă Parlamentul va ceda presiunilor sindicale, viteza cu care ne îndreptăm spre zid va crește. Repet, acesta nu este un comentariu politic. Este unul strict economic. Singurul punct pozitiv din ultimul an a fost reducerea deficitului bugetar. Scăderea de la 9,3% din PIB în 2024 la 2% din PIB în prima jumătate a acestui an reprezintă o performanță semnificativă. Acesta a fost, de altfel, argumentul forte al autorităților care a permis menținerea ratingului recomandat pentru investiții', a menționat Eugen Rădulescu.

În opinia sa, însă, această scădere are două fețe. Pe de o parte, a fost realizată în proporție covârșitoare prin creșterea taxelor și impozitelor, nu prin reducerea cheltuielilor publice sau prin îmbunătățirea colectării, 'ceea ce a generat frustrări și a oferit muniție pentru atacuri la adresa Guvernului'. Pe de altă parte, greul abia acum începe, iar până în decembrie se va fi obținut doar jumătate din reducerea necesară a deficitului, și asta doar în ipoteza în care se va încheia cu bine programul PNRR.

'Oricine va forma noul guvern va fi obligat să adopte măsuri dure pentru reducerea în continuare a deficitului public. Am auzit că un lider sindical a propus creșterea taxelor pentru a satisface pretențiile salariale din sistemul bugetar. O asemenea propunere depășește limita nerușinării; ar fi o adevărată tragedie dacă Parlamentul ar accepta-o. Soluții există. (...) Poate că acum, în ceasul al 12-lea, politicienii noștri vor reveni la rațiune. Un guvern cu puteri depline și cu un program asumat de reforme majore ar fi un bun început. Extracția de rente din bani publici poate și trebuie să fie sever restricționată. Doar așa avem o șansă reală să evităm prăbușirea', a transmis Rădulescu, care este și consilier al guvernatorului BNR.

Duminică, printr-o postare pe rețeaua de socializare, acesta atrăgea atenția că 'încet, dar tot mai sigur, ne îndreptăm spre dezastru'.

'PNRR se va încheia fără ca România să beneficieze de ultimele tranșe. Demența politicienilor a ajuns la paroxism: după ce PSD a îngropat finanțele publice prin politica sa dincolo de iresponsabilă din 2024 și s-a opus cu o îndârjire sinucigașă oricărei reforme cât timp a făcut parte din guvern, acum acționează pentru a fi sigur că S&P ne va coborî în categoria țărilor 'nerecomandate investițiilor'. Întâi a făcut praf Legea ANI, iar acum este ferm împotriva legii privind salariile din sectorul public, unde luptă cot la cot cu sindicatele - care vor fi părtașe la îngroparea economiei și a oricărei șanse de mai bine pentru mai bine de un deceniu de acum încolo. Eu sunt siderat de inconștiența sindicatelor. Va să zică, menținerea nemodificată a veniturilor nominale pentru o parte a salariaților din sectorul public este absolut inacceptabilă, da? Când țara a depășit 60% din PIB datorie publică, iar deficitul se înțepenește undeva pe la 6% din PIB într-un an, cine și cum anume visează aceste sindicate că le va îmbunătăți veniturile în anii care urmează? (...) Vor urma scăderi dramatice de venituri nominale, șomaj, inflație cu două cifre - iar asta pentru mulți ani de aici înainte', atenționa Rădulescu.

El semnala că jumătate din datoria noastră publică este în valută, respectiv circa 30% din PIB, dar, dacă țara nu va mai fi recomandabilă investițiilor, cursul valutar 'se va duce de-a berbeleacul', iar datoria în valută se va umfla.

'Capitalurile vor ieși din România, spre încântarea decerebraților care vor să rămânem cu industria calului și să mâncăm fructe de pădure. Nu vor mai fi nici de-astea - vom mânca iarbă și scoarță de copac', a scris Rădulescu, pe pagina personală de Facebook. AGERPRES/(AS-redactor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Adrian Dădârlat)