Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia, dar în anumite condiții cu spor plătit, prevede proiectul Legii salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, publicat luni în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS).

Potrivit documentului, în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul de 60 de zile, prevăzută la alineatul 1, munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se va plăti în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate.

'Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru se plătește în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate', se menționează în proiect.

Mai mult, la alineatul 3 al articolului 18 din proiectul de lege se arată că 'în cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se plătește în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate'.

Conform proiectului, plata muncii se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de către șeful ierarhic, în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. 'În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii', notează sursa citată.

De asemenea, la locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă prin legi speciale, sub opt ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

În plus, prevederile articolului care fac referire la sporul pentru munca suplimentară evidențiază faptul că acestea nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcții în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice sau persoanelor angajate cu timp parțial. Totodată, sporul pentru munca suplimentară nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor prevăzută în proiectul de lege la articolul 21, alineatul 2.

În ceea ce privește sporul acordat pentru munca de noapte, actul normativ menționează că personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea între orele 22:00 - 6:00 beneficiază, pentru orele lucrate în acest interval, de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.

Ca și în cazul sporului pentru munca suplimentară, la sporul de noapte nu se ia în calcul determinarea limitei sporurilor prevăzută în document.

Legea va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2027. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)