ROMÂNIA ÎN ANUL PATRIMONIULUI CULTURAL: Colindatul în ceată bărbătească

La 5 decembrie 2013, Comitetul Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial din cadrul UNESCO a decis, cu ocazia celei de-a opta sesiuni anuale, să introducă Colindatul românesc în ceată bărbătească în lista Patrimoniului cultural imaterial, conform site-ului www.unesco.org.
Ritualul românesc de Crăciun al Colindatului în ceată bărbătească, susţinut din generaţie în generaţie de tineri din satele din România şi Republica Moldova, care merg din casă în casă şi interpretează cântece rituale (colinde), primind în schimb daruri simbolice şi bani, are importanta funcţie de a păstra identitatea socială şi de a asigura coeziunea comunităţilor în care se practică, menţionează UNESCO.
Comitetul Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial a decis că acest ritual al colindatului îndeplineşte criteriile de înscriere în această listă, prezentând şi o serie de argumente în acest sens. Printre aceste argumente este invocat faptul că ritualul colindatului se transmite din generaţie în generaţie într-o manieră informală şi le conferă practicanţilor săi din satele din România şi Republica Moldova un sentiment de identitate şi prestigiu. Un alt argument este că ritualul de colindat poate promova vizibilitatea acestei moşteniri culturale şi poate încuraja dialogul dintre comunităţi în ambele ţări.
Colindatul în ceată bărbătească este întâlnit nu numai în România şi Republica Moldova, dar şi în teritoriile aferente spaţiului românesc, menţionează site-ul www.crestinortodox.ro. El concentrează valori de primă importanţă ale folclorului muzical, literar, coregrafic, perpetuate prin tradiţia oralităţii.
Repertoriul naţional legat de obiceiurile sărbătorilor de iarnă îmbină creaţii artistice de origine diferită în timp. Acestea au obârşia în vechea cultură geto-dacă, în credinţa idolatrică a popoarelor greco-romane, orientale, dar şi în practicile creştine. Astfel, elementele păgâne şi creştine în cadrul obiceiurilor desfăşurate în împrejurări fie festive, fie obişnuite, s-au îmbinat şi s-au influenţat reciproc. În structura sărbătorilor din perioada iernii fuzionează manifestările legate de sărbătorile Bisericii Creştine, de Crăciun, An Nou şi Bobotează, care au un bogat şi variat repertoriu, incluzând colinde, cântece de stea, urarea pluguşorului, urarea cu sorcova, teatrul popular, teatrul cu păpuşi, dansuri cu măşti.
Forma tradiţională a colindatului presupune participarea întregii comunităţi: o parte în postura de colindători, alta de colindaţi. Colindatul începe în ajunul Crăciunului şi durează până în ziua de Bobotează. Protagoniştii obiceiului sunt copiii, flăcăii, bărbaţii până la o anumită vârstă (mai rar, femeile), organizaţi în cete compacte şi însoţiţi uneori de mici formaţii instrumentale, explică site-ul www.crestinortodox.ro.
Colindatul este precedat de etapa organizatorică, pregătitoare, care presupune constituirea cetei, repartizarea sarcinilor, învăţarea repertoriului.
Copiii sunt primii care pornesc cu colindatul, pentru că în credinţa tradiţională populară se consideră că numai copiii până la vârsta pubertăţii sunt înzestraţi cu calităţi morale, cum ar fiu puritate spirituală, ingenuitate, candoare etc. - ceea ce asigură eficienţa urărilor şi a felicitărilor.
Cei mai importanţi colindători în satul tradiţional erau flăcăii, bărbaţii tineri. Ei organizau colindatul şi vegheau desfăşurarea lui conform tradiţiei strămoşeşti. Grupul colindătorilor este desemnat prin diverşi termeni de circulaţie locală, precum ceată, ceata flăcăilor, ceata mare, tovărăşie, hurtă, cumpănie, bandă, haită, roată, malancă, etc.
Flăcăii învăţau din timp de la oamenii în vârstă colindele specifice satului. Colindele transmise în acest mod respectă o vechime foarte mare, sunt creaţii originale, autentice şi foarte importante pentru a înţelege modul de viaţă şi valorile societăţii tradiţionale. Conform tradiţiei, în semn de respect, ceata de bărbaţi tineri trebuia să colinde toate gospodăriile din comunitate. Aceştia colindau în mod organizat, anticipând sau remediind conflictele posibile, iar a doua şi a treia zi organizau cu banii câştigaţi hora (joc) în sat, la care participă toată colectivitatea.
Colindatul propriu-zis al adulţilor se desfăşoară în ajunul sau preziua sărbătorii Naşterii Domnului, mai rar de Anul Nou, cel mai răspândit rămânând colindatul de Crăciun. Numărul de participanţi în ceata de colindători poate varia între 4-15 persoane, dar poate ajunge şi până la 25-50 de flăcăi, în funcţie de structura demografică a localităţilor, notează www.crestinortodox.ro.
După locul de interpretare, acestea pot fi diferenţiate în: colindele de fereastră; colindele de casă, unele cu conţinut strict bisericesc; colindele de masă, al obiceiului de a efectua vizite rituale reciproce la rude, fini, naşi, fraţi, părinţi, neamuri, vecini, prieteni căsătoriţi.
Textele poetice ale colindelor poartă un caracter festiv şi diferă, în funcţie de vârsta şi de statutul social al destinatarului. Prin conţinutul lor se venerează munca omului, ataşamentul lui faţă de natură, dragoste etc. Urarea propriu-zisă este dezvăluită abia în finalul colindatului.
România are înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii şapte elemente: ritualul căluşului (2008); doina (2009); ceramica de Horezu (2012); colindatul de ceată - dosar comun cu Republica Moldova (2013); dansul fecioresc din Ardeal (2015); meşteşugul ţeserii covoarelor de perete din România şi Republica Moldova (2016) şi practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul) - dosar comun cu Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Moldova (2017). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Marina Bădulescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
UN SECOL DE ISTORIE: Lansarea primului număr al publicației The New Yorker (21 februarie)
La 21 februarie 1925 a fost lansată revista americană The New Yorker, potrivit Columbia Journalism Review (https://www.cjr.org/). Publicația a fost înființată de Harold Ross, unul dintre membrii fondatori ai grupului Algonquin Round Table, ce reunea scriitori, critici, actori, și de soția acestuia Jane G
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*'Ziua Solidarității Româno-Poloneze' este marcată în zilele de 21 februarie și 26 februarie 2025, de la ora 15.00, la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), prin două tururi ghidate gratuite în expoziția 'România-Polonia, un secol de istorie. Mareșalul Jozef Pilsudski și Familia Regală a României', o colabor
21 februarie - Ziua internațională a limbii materne (ONU)
Ziua internațională a limbii materne este marcată în fiecare an, la 21 februarie, pentru a promova diversitatea culturală și lingvistică din întreaga lume. Proclamată în cadrul Conferinței Generale a UNESCO din 17 noiembrie 1999, această zi a fost celebrată pentru prima dată de Organizația Națiunilor Unite în anul 2000. În acest s
CITATUL ZILEI
''Cumpătarea în toate lucrurile sufletului este lauda omului înțelept'' (''Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic'', Editura Albatros, București, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 februarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Timotei; Sf. Ier. Eustatie, arhiepiscopul Antiohiei Greco-catolice Sf. cuv. Timotei; Sf. Eustațiu al Antiohiei Romano-catolice Sf. Petru Damian, ep. înv. Sfântul Cuvios Timotei este pomenit în calendarul creștin orto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 februarie
Este a 52-a zi a anului 2025. Au mai rămas 313 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 07 m și apune la 17 h 53 m. Luna răsare la 02 h 17 m și apune la 10 h 39 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Valea Vinales din Cuba
Valea Vinales este o depresiune carstică cu suprafața de 132 kilometri pătrați, formată în urmă cu aproximativ 100 de milioane de ani, situată în provincia Pinar del Rio, în vestul Cubei. A fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 1999, datorită frumuseții peisajelor, agriculturii tradiționale și culturii specifice regiunii, arată
20 februarie - Ziua mondială a justiției sociale (ONU)
Ziua mondială a justiției sociale este marcată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) anual, la data de 20 februarie, conform inițiativei Adunării Generale din 26 noiembrie 2007, arată un.org. Scopul Zilei mondiale a justiției sociale este de a atrage atenția factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia
Sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a OSCE, la Viena (20-21 februarie)
La 20 februarie 2025, Centrul de Congrese Hofburg din Capitala Austriei, fostul palat imperial al Imperiului Austro-Ungar, găzduiește, timp de două zile, sesiunea de iarnă a Adunării Parlamentare a Organizației pentru Securitate și Cooperare din Europa (OSCE), potrivit https://www.oscepa.org. Una dintre cele
CITATUL ZILEI
''Dacă cugetul tău este fără de greșeli, luarea aminte și deșteptăciunea se adaugă lui'' (''Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic'', Editura Albatros, București, 1975)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 februarie
Ortodoxe Sf. Ier. Leon, episcopul Cataniei, și Agaton, episcopul Romei; Sf. Cuv Visarion Greco-catolice Sf. Leon al Cataniei Romano-catolice Sf. Elefterie, ep. Sfântul Leon, episcop al Cataniei, este pomenit în calendarul creștin ortodox la
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 februarie
Este a 51-a zi a anului 2025. Au mai rămas 314 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 08 m și apune la 17 h 52 m. Luna răsare la 01 h 10 m și apune la 10 h 06 m. Luna la Ultimul Pătrar 19 h 33 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
PERSONALITATEA ZILEI: Poetul, prozatorul și publicistul Liviu Ioan Stoiciu
Liviu Ioan Stoiciu s-a născut în localitatea Dumbrava Roșie, județul Neamț, la 19 februarie 1950. A efectuat studii universitare de filologie și de filosofie, la Baia Mare și la București (1967-1975), se arată în 'Dicționarul general al literaturii române' apărut sub egida Academiei Române (București, Ed. Univers Enciclopedic, 2007).
DOCUMENTAR: Scriitorul, publicistul și dramaturgul Mircea Radu Iacoban împlinește 85 de ani (19 februarie)
Scriitorul, publicistul și dramaturgul Mircea Radu Iacoban a mărturisit într-un interviu, la împlinirea a opt decenii de viață,: ''Se spune că tinerii au proiecte, iar bătrânii, amintiri. Am fost cel mai tânăr director de Teatru Național, cel mai tânăr director de editură și tot așa înainte.'', potrivit
19 februarie - Ziua Brâncuși
La 19 februarie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Brâncuși - amintind de data aniversării marelui sculptor român Constantin Brâncuși (19 februarie 1876), personalitate marcantă în mișcarea artistică a secolului al XX-lea, a cărui contribuție la revoluționarea viziunii și a limbajului în arta de după 1900 a devenit emblematică, prefigur