La 21 februarie 1925 a fost lansată revista americană The New Yorker, potrivit Columbia Journalism Review (https://www.cjr.org/).

Publicația a fost înființată de Harold Ross, unul dintre membrii fondatori ai grupului Algonquin Round Table, ce reunea scriitori, critici, actori, și de soția acestuia Jane Grant, reporter la The New York Times. Acestora li s-a alăturat Raoul Fleischmann, alături de care Harold Ross și-a dorit înființarea unei reviste cu un caracter satiric urban, cosmopolit.

Harold Ross, născut la 6 noiembrie 1892 în Aspen, Colorado, a fost editorul fondator al celei mai sofisticate reviste de umor și rafinament din America. Deși nu-și definitivase nici studiile liceale, încă din această perioadă s-a implicat alături de un bun prieten la ziarul liceului ''The Red and Black'', ascuțindu-și calitățile pentru o carieră în acest domeniu, potrivit The Comics Journal - https://www.cjr.org//.

În timpul Primului Război Mondial a lucrat la revista 'Stars and Stripes' a forțelor armate americane, unde a îndeplinit și o funcție editorială de management, iar după încheierea conflictului, alături de alți colegi ai celebrei reviste, a ajuns la New York unde a vrut să pună bazele unei reviste care să îmbine umorul, cultura, politica. Harold Ross își dorea o publicație în care să îmbine aspectele principale ale existentei sale, umorul și vocabularul profan, indică https://www.tcj.com/. A înțeles că are nevoie de graficieni și desenatori redutabili, de oameni implicați care să scoată la iveală prin mult simț al umorului o nouă perspectivă asupra felului în care se făcea jurnalism. Timp de câțiva ani de activitate intensă au dus la creionarea formatului revistei, care a fost definitivat la jumătatea lunii februarie 1925. Aceasta a fost cea de-a treia încercare de a scoate o revistă care să aibă priză la public și să reziste timpului, după două încercări anterioare eșuate, în urma plecării de la Stars and Stripes, potrivit https://www.cjr.org/.

De la momentul apariției primului număr al revistei, 21 februarie 1925, până la moartea lui Harold Ross au fost tipărite 1.399 de ediții ale publicației The New Yorker care avea o apariție săptămânală.

Păstrându-și spiritul incărcat de un umor aparte, revista s-a impus treptat în peisajul media drept una dintre cele mai serioase publicații de jurnalism și povestiri scurte, conform Columbia Journalism Review.

Pe coperta primului număr al revistei a fost desenat personajul simbol care avea să devină reprezentativ pentru publicație, Eustace Tilley, întruchiparea unui tip grozav, un francez îmbrăcat cu o vestimentație specifică sfârșitului de secol XIX și purtând un monoclu prin care privește spre un fluture.

Desenat pentru prima dată de graficianul și artistul american Rea Irvin, Eustace Tilley a fost numele dat acestui personaj bine îmbrăcat din înalta societate și care a apărut pe fiecare copertă a revistei de la data apariției 21 februarie 1925 până în 1994, când noul editor al revistei Tina Brown l-a înlocuit pe clasicul Eustace Tilley cu o variantă modernă a unui trântor cronic și foarte leneș desenat de Robert Crumb, potrivit https://www.tcj.com. S-a revenit ulterior la abordarea clasică a celebrului personaj, imaginea simbol pentru publicația care propunea un altfel de jurnalism, cu accente de satiră, de multiculturalism, într-o epocă dominată de paginile largi acordate cu generozitate jocului politic și mecanismelor sale.

Prima pagină din interiorul revistei era ocupată de o reclamă pentru un parfum parizian care s-a pierdut de mult în negura timpului, iar ultima pagină a revenit tot unei reclame, la o companie de cauciucuri, între timp de asemenea dispărută. Între aceste două limite trasate de prima și ultima pagină, revista propunea publicului modul de jurnalism care a consacrat-o de-a lungul timpului: recenzii de spectacole și de cărți, ''Goings On'' și ''Talk of the Town'', povestiri scurte, umor isteț creionat în comentarii și ficțiune scurtă, poeme. Mare parte a conținutului primei ediții a revistei cuprindea parodii și secvențe satirice, caracteristici păstrate până astăzi la rubrica ''Shouts & Murmurs'', potrivit Columbia Journalism Review.

Pentru marcarea acestui secol de existență, revista The New Yorker a pregătit un program special cu ediții speciale ale revistei în 17 și 24 februarie 2025, cu evenimente aparte și cu publicarea a două noi antologii care adună laolaltă momente extraordinare din cei o sută de ani de existență ai revistei - ''A Century of Fiction in The New Yorker'', editată de editorul de ficțiune Deborah Treisman, și ''A Century of Poetry in The New Yorker'' editată de editorul de poezie Kevin Young, potrivit https://www.condenast.com/.

The New York Public Library va găzdui o expoziție impresionantă - ''A Century of The New Yorker'' unde vor fi expuse selecții din colecțiile revistei parcurgând într-un itinerariu captivant istoria acestei publicații de la înființare până astăzi în era digitală.

La 21 februarie 2025, Film Forum deschide festivalul intitulat ''Tales from The New Yorker'' desfășurat până la 6 martie, ce cuprinde proiecțiile a peste 30 de pelicule, printre care ''In Cold Blood,'' ''Meet Me in St. Louis,'' ''Citizen Kane,'' ''Brokeback Mountain,'' sau ''A Star Is Born,'' care au fost inspirate de povestiri de ficțiune sau de relatări ale revistei The New Yorker. De asemenea, sunt organizate numeroase expoziții pe durata anului pentru marcarea centenarului The New Yorker. În plus, regizorul Marshall Curry lucrează cu o întreagă echipă de oameni de film, printre care producătorul Xan Parker și producătorii executivi Judd Apatow, Josh Church, Michael Bonfiglio, Helen Estabrook și Sarah Amos pentru realizarea unui documentar, produs de Netflix și difuzat mai târziu în acest an, pentru a capta cele mai importante momente ale acestui secol de existență al revistei The New Yorker, conform https://www.condenast.com/. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.wikipedia.org