Ziua mondială a justiției sociale este marcată de Organizația Națiunilor Unite (ONU) anual, la data de 20 februarie, conform inițiativei Adunării Generale din 26 noiembrie 2007, arată un.org.

Scopul Zilei mondiale a justiției sociale este de a atrage atenția factorilor responsabili asupra unor probleme precum sărăcia, șomajul și excluziunea socială. În literatura de specialitate, se consideră că un individ este exclus social dacă este rezident într-o zonă geografică a societății, dar din motive în afara controlului său nu poate participa la activitățile normale ale cetățenilor din acea societate, chiar dacă și-ar dori să o facă.

Totodată, cu prilejul acestei zile sunt promovate valori precum solidaritatea, echitatea și tratamentul egal oferit cetățenilor indiferent de sex, rasă, religie, cultură sau stare a sănătății. Inegalitățile imense de venit atât pe plan național, cât și internațional reprezintă, la rândul lor, un factor ce poate ridica obstacole în calea realizării justiției sociale.

Ediția din 2025 se desfășoară sub deviza 'Consolidând tranziția justă spre un viitor durabil' ('Strengthening a Just Transition for a Sustainable Future'), arată un.org.

Este vorba de tranziția spre o economie bazată pe reducerea emisiilor de carbon, care trebuie să aducă beneficii tuturor categoriilor sociale, în special celor mai vulnerabili. Astfel, sustenabilitatea și protejarea mediului înconjurător este imperativ să fie îmbinate cu conceptul de justiție socială, asigurând oamenilor muncii, popoarelor indigene și comunităților marginalizate susținere în ce privește crearea și păstrarea locurilor de muncă, precum și a unui sistem eficient de protecție socială. Pe scurt, decarbonizarea și transformarea economică ar trebui să meargă mână în mână cu politici îndreptate împotriva sărăciei, promovând, totodată, egalitatea de șanse, punctează un.org.

În 2024, ONU a vorbit, la 20 februarie, despre promovarea justiției sociale. Ideea de justiție socială ar trebui să fie în centrul tuturor politicilor la nivel regional, național și internațional, conform un.org.

Atunci când justiția socială este prioritizată, societățile și economiile funcționează mai coerent și mai eficient. Acest adevăr este tot mai mult acceptat, la fel cum sunt și soluțiile propuse pentru atingerea idealului de justiție socială: existența drepturilor fundamentale, a oportunităților de angajare și a protecției sociale. Nu în ultimul rând, dialogul deschis și constant între guverne, angajați și angajatori poate deveni o garanție a existenței justiției sociale, arată un.org.

Pe de altă parte, încă există grave nedreptăți, milioane de oameni trăiesc fără a avea siguranța zilei de mâine, inegalitățile și dezechilibrele sociale ating, în anumite locuri, proporții exagerate. Aceste triste realități pot pune în pericol progresul social realizat până în prezent. De aceea, susținerea și consolidarea instituțiilor și politicilor care promovează cu adevărat justiția socială trebuie să devină prioritatea zero.

În anul 2023, tema propusă de ONU pentru această zi a fost 'Depășirea barierelor și dezlănțuirea oportunităților pentru justiție socială' ('Overcoming Barriers and Unleashing Opportunities for Social Justice'). ONU a lansat, astfel, un apel tuturor statelor membre, organizațiilor care militează pentru justiție socială, tinerilor și societății civile de a găsi, prin dialog și cooperare, mijloace eficiente prin care să reducă inegalitățile sociale, conflictele din interiorul societăților și să întărească instituțiile care protejează drepturile celor care muncesc.

La 10 iunie 2008, Organizația Internațională a Muncii a adoptat Declarația privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă.

Termenul de justiție socială, inventat de cărturarul italian Luigi Taparelli în anul 1840, desemnează modul în care este aplicată justiția într-o societate în relație cu clasele sociale existente în ea. Ea se referă la conceptul potrivit căruia toată lumea trebuie să aibă aceleași drepturi și oportunități economice, politice și sociale. Pentru adepții justiției sociale, rolul cel mai important al statului este de a asigura bunăstarea și respectarea drepturilor cetățenilor săi, indiferent de clasa socială din care fac parte aceștia, notează transparency.org.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: United Nations/Facebook