Şefi de state din peste 100 de ţări, dintre care unele, precum Brazilia, au fost criticate din cauza defrişărilor intense, şi-au luat angajamentul, marţi, la Conferinţa ONU privind schimbările climatice (COP26), de a conserva pădurile pentru a salva clima globală, însă promisiunea lor a fost considerată lipsită de fermitate de unii dintre activiştii de mediu, informează AFP.

Pădurile, considerate "plămânul Terrei" alături de oceane, joacă un rol esenţial în lupta împotriva schimbărilor climatice, absorbind o parte importantă din miliardele de tone de gaze cu efect de seră care sunt eliberate în fiecare an în atmosferă în urma activităţilor umane.

Pentru a stopa degradarea lor şi pentru a restaura aceste "catedrale ale naturii", lideri politici din peste 100 de ţări care adăpostesc 85% din pădurile lumii, inclusiv pădurea boreală a Canadei, pădurea amazoniană a Braziliei şi pădurea tropicală din bazinul fluviului Congo, au adoptat o declaraţie despre păduri în cadrul Conferinţei ONU pentru climă (COP26), care se desfăşoară în această perioadă la Glasgow.

Iniţiativa, care va beneficia de o finanţare publică şi privată de 19,2 miliarde de dolari întinsă pe mai mulţi ani, este esenţială pentru ca omenirea să îşi atingă obiectivul de a limita încălzirea climei cu cel mult 1,5 grade Celsius în raport cu era preindustrială, a anunţat prim-ministrul britanic Boris Johnson, gazda evenimentului.

"Nu putem să combatem pierderea devastatoare a habitatelor şi speciilor fără să luptăm împotriva schimbărilor climatice şi nu putem să combatem schimbările climatice fără să protejăm mediul natural şi să respectăm drepturile populaţiilor autohtone", a declarat politicianul britanic, marţi.

"Protejarea pădurilor noastre este lucrul corect care trebuie făcut nu doar pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, ci şi pentru a avea un viitor mai prosper pentru noi toţi", a adăugat el.

Suprafeţele acoperite de păduri scad într-un "ritm alarmant" şi echivalent cu 27 de terenuri de fotbal în fiecare minut, potrivit preşedinţiei britanice de la COP26. Potrivit ONG-ului Global Forest Watch, defrişările au accelerat la nivel mondial în ultimii ani: distrugerea pădurilor primare a crescut cu 12% în 2020 în raport cu anul precedent, în pofida crizei economice provocate de pandemia de COVID-19.

Printre semnatarii acestui angajament se află China, Rusia, Franţa, Australia şi Statele Unite.

"Conservarea pădurilor noastre şi a altor ecosisteme esenţiale este indispensabilă pentru a ne atinge obiectivele climatice", precum şi pentru a "avea o apă curată, pentru menţinerea biodiversităţii, susţinerea populaţiilor autohtone şi reducerea riscului de răspândire a bolilor", a declarat preşedintele american Joe Biden.

Teama de eşec

Guvernul brazilian, criticat pentru politica sa de mediu, a anunţat luni obiective mai ambiţioase pentru a-şi reduce emisiile de CO2 - cu 50% până în 2030 în loc de 43%, obţinerea neutralităţii carbonului până în 2050 - şi pentru a lupta împotriva despăduririlor.

De la începutul mandatului preşedintelui Jairo Bolsonaro în 2019, Amazonia braziliană a pierdut 10.000 de km2 de păduri pe an, comparativ cu 6.500 de km2 pe an în deceniul precedent.

Una dintre ţările vecine, Columbia, a decis să nu aştepte până în 2030 şi să protejeze 30% din teritoriul său încă din 2022, a anunţat marţi preşedintele columbian Ivan Duque.

În cadrul anunţului privind pădurile, 28 de ţări, care reprezintă împreună trei sferturi din comerţul mondial cu materii prime susceptibile să ameninţe pădurile, precum uleiul de palmier şi pudra de cacao, au semnat de asemenea o declaraţie prin care s-au angajat să acţioneze într-o manieră mai echitabilă şi transparentă.

Peste 30 de instituţii financiare, precum Aviva şi Axa, s-au angajat să nu mai investească în activităţi legate de despăduriri.

În prezent, aproape un sfert (23%) din emisiile mondiale de gaze cu efect de seră provin din activităţi precum agricultura şi industria forestieră.

Noul angajament împotriva defrişărilor se înscrie în spiritul "Declaraţiei de la New York asupra pădurilor" din 2014, când numeroase ţări s-au angajat să scadă cu 50% defrişările până în 2020 şi cu 100% până în 2030.

Însă pentru reprezentanţii unor ONG-uri de mediu, precum Greenpeace, obiectivul anilor 2030 propus marţi este mult prea îndepărtat şi dă startul "unui deceniu suplimentar de despăduriri".

Reprezentanţii Global Witness se tem că se vor repeta "eşecurile precedentelor angajamente" similare, din cauza unei finanţări insuficiente şi a incertitudinilor legate de respectarea promisiunilor care au fost făcute.

Această declaraţie a fost semnată la o zi după discursul prin care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut "salvarea omenirii" în faţa celor 120 de şefi de state şi mii de delegaţi şi de observatori reuniţi la Glasgow. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mihaela Moise, editor online: Gabriela Badea) 

Citeşte şi:

Boris Johnson afirmă în timpul COP26 că nu are atribuţii pentru a opri un controversat proiect minier

Ursula von der Leyen explică la summitul COP26 cum va percepe UE o taxă vamală pe CO2 

COP26: Aproape 90 de ţări s-au alăturat unui pact ce vizează reducerea emisiilor de metan

VIDEO Iohannis: România se angajează să îmbunătăţească sistemul de protecţie a pădurilor şi să planteze păduri în zone noi 

VIDEO COP26: Regina Elisabeta a II-a le cere liderilor mondiali să facă o ''cauză comună'' în faţa schimbărilor climatice

COP26: Abordarea combaterii schimbărilor climatice impusă de ţările dezvoltate este în opinia preşedintelui Boliviei un 'proces de recolonizare'

COP26: Premierul Modi anunţă că India îşi propune să atingă neutralitatea emisiilor până în 2070

COP26: Preşedintele francez îndeamnă ''cei mai mari emiţători'' de CO2 să-şi majoreze obiectivele

COP26: Joe Biden dă asigurări că SUA îşi vor îndeplini obiectivele climatice

COP26: David Attenborough asigură că ''o revoluţie industrială sustenabilă este esenţială''

COP26: Liderii lumii, îndemnaţi să ''salveze umanitatea''

Boris Johnson: COP26 trebuie ''să marcheze începutul sfârşitului'' schimbării climatice