Confruntându-se cu poluarea și cu schimbările climatice, Marea Baltică este marea 'bolnavă' a Europei, iar peștii ei dispar într-o manieră dramatică. Uniunea Europeană a promis joi să facă din această chestiune una dintre 'prioritățile sale urgente', informează AFP.

Prezentând foaia sa de parcurs pentru protejarea oceanelor, Bruxelles-ul a anunțat organizarea unui summit privind starea Mării Baltice la sfârșitul lunii septembrie.

Situația este alarmantă de mai mulți ani în această mare semiînchisă, mărginită de țări agricole și industriale, conectată la Oceanul Atlantic doar prin strâmtorile daneze.

Ecosistemele marine care s-au adaptat în aceste ape puțin adânci și cu salinitate scăzută sunt extrem de sensibile la schimbările climatice și la poluare.

În Parlamentul European, eurodeputata suedeză Isabella Lovin a tras un semnal de alarmă.

'Astăzi, stocurile de cod baltic, odinioară masive, s-au prăbușit, stocurile de heringi din mai multe sub-bazine ating niveluri critice (...) și stocurile de somoni sălbatici sunt în declin', a scris această eurodeputată ecologistă într-un raport.

'Rețelele alimentare și interacțiunile dintre specii s-au schimbat complet într-un interval de timp foarte scurt', a adăugat ea.

Înconjurată de Germania, Polonia, Rusia, Finlanda, Suedia, Danemarca și țările baltice, Marea Baltică este considerată una dintre cele mai mari zone marine 'moarte' din lume, în mare parte din cauza scurgerilor de apă provenite de la activități umane terestre în mare.

Reoxigenare

Ea se încălzește mai repede decât alte mări costiere. Iar poluările cauzate de agricultură și de fosforul și azotul din apele reziduale au dus la sărăcirea fondurilor marine și la scăderea cantității sale de oxigen, precum și la proliferarea în masă a algelor în timpul lunilor de vară.

'Starea Mării Baltice nu este bună', a recunoscut Maria Laamanen, consilieră la Ministerul finlandez al Mediului.

Iar schimbările climatice reprezintă 'o provocare majoră suplimentară' pentru mediul marin, a adăugat ea.

Însă ameliorarea tratării apelor reziduale și expansiunea zonelor marine protejate în Finlanda au avut un impact pozitiv. 'Situația ar fi mult mai gravă fără măsurile care au fost implementate', a adăugat Maria Laamanen.

În fața diminuării bancurilor de pești, Isabella Lovin îndeamnă la o reformă a pescuitului. Ea și-ar dori 'un acces prioritar pentru pescarii cu impact redus' și o revizuire a unor tehnici precum 'pescuitul cu trauler pelagic industrial', o plasă mare tractată în ape deschise.

Însă acest subiect este unul sensibil, de exemplu în Finlanda, unde numărul pescarilor a scăzut deja, cu un total de doar aproximativ 400 de pescari activi în zonele marine în prezent.

Potrivit lui Kim Jordas, directorul general al Asociației Pescarilor Finlandezi (SAKL), eutrofizarea, adică creșterea aportului de fosfor și azot în apă, este factorul care explică declinul stocurilor de pești în Marea Baltică, mai degrabă decât pescuitul excesiv.

'În cazul codului, de exemplu, scăderea stocurilor este cauzată în întregime de starea Mării Baltice și de proasta ei situație în materie de oxigen', a adăugat el.

Pentru a face față situației, start-upuri și oameni de știință explorează, de asemenea, anumite soluții de reoxigenare a apelor din Marea Baltică.

Denumit BOxHy, un proiect-pilot studiază fezabilitatea unor injectări de oxigen gazos la mare adâncime, o tehnică deja utilizată în anumite lacuri americane cu apă dulce. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)