Câştigul salarial mediu lunar net a crecut cu 13% anul trecut, la 2.986 lei

Câştigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naţionale a fost anul trecut de 2.986 lei, în creştere cu 13% (+344 lei) comparativ cu anul precedent, iar câştigul salarial mediu brut lunar a fost 4.853 lei, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate vineri.
Conform INS, angajatorii au cheltuit în medie, într-o lună, 5092 lei pentru un salariat. Numărul mediu al salariaţilor în anul 2019 a fost 5,164 milioane de persoane, în creştere cu 96.400 persoane comparativ cu anul precedent. Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2019 a fost de 5,481 milioane de persoane, mai mare cu 54.900 persoane faţă de sfârşitul anului precedent.
Cele mai mari câştiguri salariale medii nete lunare realizate în anul 2019, superioare mediei pe economia naţională, au fost în informaţii şi comunicaţii (+89%), intermedieri financiare şi asigurări (+66,8%), administraţie publică (+65,7%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+46,8%), industria extractivă (+43,2%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,9%), sănătate şi asistenţă socială (+24,5%), respectiv în învăţământ (+13,7%).
Potrivit INS, câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în hoteluri şi restaurante (-42,2%), alte activităţi de servicii (-36,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,7%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-23,3%), comerţ (-20%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,6%), tranzacţii imobiliare (-16,9%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-13,4%), industria prelucrătoare (-13,0%), transport şi depozitare (-8,2%) şi construcţii (-6%).
Pentru anul 2019, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 214,3% faţă de anul 1990, mai mare cu 17,4 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 84 puncte procentuale faţă de anul 2008.
Femeile au câştigat în medie cu 2,4% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 4.791 lei (faţă de 4.909 lei al bărbaţilor). În expresie netă, femeile au câştigat cu 4,9%, respectiv cu 149 lei lunar mai puţin decât bărbaţii (2.908 lei câştigul salarial mediu net lunar al femeilor faţă de 3.057 lei al bărbaţilor).
Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii nete lunare superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 20%) regăsindu-se în intermedieri financiare şi asigurări (39,1%), industria prelucrătoare (25,5%), alte activităţi de servicii (25,2%), informaţii şi comunicaţii (23%) şi comerţ (20,6%).
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2019 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe.
Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Harghita (2.349 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2.360 lei, cu 21,0% mai puţin decât media pe economie), Covasna (2.379 lei, cu 20,3% mai puţin decât media pe economie), Bihor (2.385 lei, cu 20,1% mai puţin decât media pe economie), respectiv Vrancea (2.389 lei, cu 20,0% mai puţin decât media pe economie).
La polul opus, cu cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare se situează Municipiul Bucureşti (4.068 lei, cu 36,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (3.449 lei, cu 15,5% peste media pe economie) şi Timiş (3.310 lei, cu 10,9% peste media pe economie).
Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2019 a fost 5.092 lei/salariat, în creştere cu 11,3% faţă de anul precedent.
Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+83%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,4%), industria extractivă (+63,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+47,7%), sănătate şi asistenţă socială (+41,8%), administraţie publică (+38,8%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+30%).
Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice de hoteluri şi restaurante (-42,3%), alte activităţi de servicii (-35,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,4%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,9%), construcţii (-21,5%), respectiv comerţ (-20,2%).
Faţă de anul 2018 s-au înregistrat creşteri ale costului mediu lunar în toate activităţile economice, cele mai importante fiind în învăţământ (+21,3%), construcţii (+20,3%), tranzacţii imobiliare (+17,2%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+14,9%), administraţie publică (+13,5%), respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+13,2%).
În anul 2019, numărul mediu al salariaţilor a fost 5.164 milioane de persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 96.400 persoane. Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2,704 milioane de persoane, respectiv 52,4% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 33.300 persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 63.100 persoane.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (62,8%) (al serviciilor comerciale cu 42,9% şi al serviciilor sociale cu 19,9%). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 34,7% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,5%.
Activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,5%, respectiv 83,5% din totalul salariaţilor acestor activităţi.
Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de "feminizare" al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,7%), intermedieri financiare şi asigurări (69,9%), respectiv hoteluri şi restaurante (60,3%).
Comparativ cu anul 2018, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în comerţ (+25.500 persoane), construcţii (+20.700 persoane), sănătate şi asistenţă socială (+14.300 persoane), informaţii şi comunicaţii (+11.700 persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+8.000 persoane), hoteluri şi restaurante (+6.800 persoane), transport şi depozitare (+6.200 persoane), respectiv în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+4.300 persoane).
La polul opus, scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile de industrie prelucrătoare (-12.200 persoane), intermedieri financiare şi asigurări (-1.600 persoane), învăţământ (-1.100 persoane) şi industrie extractivă (-0.700 persoane).
În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului 2018 în majoritatea regiunilor de dezvoltare. Cele mai semnificative creşteri ale efectivului de salariaţi de la sfârşitul anului s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov (+28.100 persoane), Nord-Est (+8.900 persoane), Nord-Vest (+7.900 persoane), Sud-Est (+7.500 persoane), Sud-Vest Oltenia (+4.500 persoane). Singura regiune în care efectivul salariaţilor a scăzut faţă de sfârşitul anului precedent a fost regiunea Vest (-3.300 persoane).
În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează circa 22% din salariaţii din economie.Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,7%), Nord-Est (3,3%), Vest (2,9%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%).
Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Centru, Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest şi Sud-Vest Oltenia (42,0%, 41,7%, 39,5%, 38,9% şi 37,2%, faţă de 34,3% media pe ţară).
Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,6% faţă de 43,8% media pe ţară), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,1% faţă de 19,5% media pe ţară).
La sfârşitul anului 2019 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,2%) şi a înregistrat o creştere cu 1,3% comparativ cu anul precedent.
Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaţilor, în creştere cu 1,1% faţă de anul precedent. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Loteria Română suplimentează câștigurile la Loto 6/49, Joker și Loto 5/40, de Dragobete
Loteria Română organizează, duminică, Tragerile Speciale Loto de Dragobete, suplimentând fondul de câștiguri al categoriei I pentru jocurile Loto 6/49 (100.000 de lei), Joker (50.000 de lei) și Loto 5/40 (25.000 de lei), a anunțat compania. La Loto 6/49 se înregistrează la categoria I un report de peste 18,71 milioane de lei (pe
Daraban (CCIR): Nu există niciun fel de implicare a mea într-un eventual dosar de corupție
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, care deține 10,38% din acțiunile SC Global Defense Logistics SRL, susține că nu este implicat în niciun fel într-un eventual dosar de corupție, după ce DNA a anunțat sâmbătă că firma și doi reprezentanți ai acesteia sunt urmăriți penal pentru dare de mită.
România își propune o absorbție de 47 de miliarde de lei prin PNRR în acest an (ministru)
România își propune o absorbție de 47 de miliarde de lei prin PNRR în acest an după ce a beneficiat deja de 32 de miliarde de lei din acest program, a anunțat duminică, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, pe pagina sa de Facebook. 'Fondurile PNRR sunt esențiale pentru România. Am beneficiat deja de 32 de miliarde de lei din
INS: Producția de cărbune a scăzut cu 14,2% în 2024; importurile s-au redus cu 1%
Producția de cărbune a României a depășit, anul trecut, 1,924 milioane tone echivalent petrol (tep), fiind cu 14,2% mai mică (minus 319.700 tep) față de cea din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de cărbune au fost, în perioada menționată, de 195.600 tep, în scădere cu 1.900 tep (minus 1
Cristian Popa: Europa trebuie să redevină competitivă; singura cale este prin mai mult liberalism
Europa trebuie să redevină competitivă, iar singura cale pentru a ajunge acolo este prin mai mult liberalism, mai multă ordine spontană și mai puține reglementări și birocrație, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol de opinie postat pe Linkedin. 'Europa va fi clăd
România ar putea deveni cel mai puternic stat pe procesare din sud-estul Europei în următorii 4 ani (ministru)
România ar putea deveni, în următorii 3-4 ani, cel mai puternic stat din sud-estul Europei pe procesarea alimentelor, după finalizarea proiectelor de peste 1,7 miliarde de euro contractate pe Investalim și prin Planul Strategic 2023-2027, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Florin Barbu. 'Am semnat pe programul
Ministrul Finanțelor: Ratingul României va depinde, în mare măsură, de capacitatea de a ne respecta angajamentele
Agenția Fitch a dat un semnal clar că România trebuie să continue măsurile de consolidare fiscală și de restabilire a echilibrului bugetar pentru a întări credibilitatea fiscală a țării iar ratingul va depinde, în mare măsură, de capacitatea noastră de a ne respecta angajamentele, susține ministrul Finanțelor, Tanczos Barna. Reacția șefului d
Reduceri de până la 65% la vacanțe, la Târgul de Turism al României
Vacanțe tradiționale, sejururi la mare și la munte, în țară și străinătate sau city break-uri în marile capitale europene pot fi găsite în aceste zile la Târgul de Turism al României, ediția de primăvară, cu prețuri mai mici chiar și cu 65% pe durata evenimentului. Un număr de 193 de expozanți, mai mult de jumătate dintre ei veniț
Fitch a confirmat ratingul României la 'BBB minus', cu perspectivă negativă
Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul României pe termen lung în valută la 'BBB minus', cu perspectivă negativă, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară. Ratingul României pe termen lung 'BBB minus' este sprijinit de apartenența la UE și intrările de capital conexe care sprijină convergența veni
Ministerul Energiei a publicat proiectul de OUG privind prelungirea plafonării prețurilor la energie
Ministerul Energiei a publicat, vineri seara, proiectul de Ordonanță de Urgență privind prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică până la 30 iunie 2025 și a celor la gaze naturale până la 31 martie 2026. 'Prezentul act normativ are drept scop instituirea următoarelor măsuri temporare: acordarea unor măsuri de sprij
Bursa de la București a închis în scădere ultima ședință a săptămânii
Bursa de la București a închis în scădere ultima ședință a săptămânii, cu un rulaj de 37,33 milioane de lei (7,5 milioane de euro), din care tranzacțiile cu acțiuni au totalizat 24,43 milioane de lei (4,91 milioane de euro), iar cele cu obligațiuni - 8,59 milioane de lei (1,72 milioane de euro). Principalul indice, BET, care
Ministrul Agriculturii: Mecanismele de acordare a subvențiilor în Uniunea Europeană ar trebui regândite
Mecanismele de acordare a subvențiilor în Uniunea Europeană ar trebui regândite, iar măsurile care pun presiune pe fermierii români, legate de Green Deal, să fie ridicate, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu. 'Mecanismele de acordare a subvențiilor în UE ar trebui
CFR SA: Traficul feroviar a fost reluat parțial pe secția de circulație Mihăești - Radomirești
Traficul feroviar a fost reluat parțial vineri pe secția de circulație Mihăești - Radomirești, pe Firul II, după închiderea circulației, miercuri, între stațiile Măldăieni - Drăgănești Olt, pe secția Roșiori Nord - Caracal, ca urmare a deraierii unui tren de marfă. Potrivit unui comunicat al Compania Națională de Căi Ferate 'CF
ANPC: Amenzi de 70.000 de lei la Rompetrol Downstream SRL, Zola Food International SRL și Petrom-OMV
Comisarii pentru Protecția Consumatorilor au amendat cu 70.000 de lei trei operatori economici, pentru o serie nereguli privind reglementările în vigoare și au oprit de la comercializare mai multe produse alimentare, a anunțat, vineri, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Astfel, în cadrul controlului efect
APIA a autorizat la plată de la începutul lui decembrie peste 637,9 milioane euro, pentru 677.761 fermieri
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a autorizat la plată, în perioada 2 decembrie 2024 - 21 februarie 2025, suma totală de 637,928 milioane euro (3,173 miliarde lei), reprezentând plăți finale aferente anului de cerere 2024 pentru un număr de 677.761 fermieri, a anunțat vineri agenția. Conform sursei citate, a