Badea (BNR): România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privința intermedierii financiare
România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privința intermedierii financiare, fiind pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală și de Est, la o distanță considerabilă față de restul regiunii, a afirmat, miercuri, Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
'Intermedierea financiară nu este doar o chestiune de raportări contabile sau de indicatori de sistem. Ea exprimă, în esență, încrederea care leagă economia reală de finanțare: încrederea populației și a antreprenorilor că regulile sunt aplicate corect și echitabil, în interesul general;
încrederea băncilor că pot gestiona riscuri într-un cadru predictibil; și, nu în ultimul rând, încrederea decidenților că mecanismele de piață pot susține dezvoltarea și progresul, fără a pune în pericol echilibrele fundamentale. Datele cele mai recente întăresc un diagnostic deja cunoscut: România se află la un nivel semnificativ inferior mediei europene în privința intermedierii financiare. Totuși, sectorul bancar din țara noastră traversează o perioadă bună, având o serie de indicatori fundamentali în bandă cu cel mai redus risc, conform încadrării Autorității Bancare Europene, menționând aici rata fondurilor proprii de nivel I, indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate sau indicatorii de profitabilitate. Însă, în trimestrul al treilea din 2024, activele sectorului bancar erau de numai 49,8% din PIB. Comparativ, în Bulgaria cifra era de 92,7%, în Polonia 93%, în Ungaria 106,3%, în Cehia 130,81%, în timp ce media Uniunii Europene se situează la 214%. Suntem, așadar, pe ultimul loc între economiile din Europa Centrală și de Est, la o distanță considerabilă față de restul regiunii - practic, la jumătate față de următorul stat clasat', a precizat Leonardo Badea.
El a menționat că este important să facem o distincție de natură analitică, având în vedere că volumul creditelor este o variabilă de stoc, în timp ce produsul intern brut este o variabilă de flux. În opinia sa, această diferență de natură afectează sensibilitatea lor la șocuri economice: PIB-ul reacționează mai rapid și mai amplu la șocuri tranzitorii, în timp ce soldul creditului este influențat mai ales de factori structurali sau conjuncturali, cu efecte întârziate.
Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, pe termen mediu, în cazul României, ritmul de creștere economică ne-a plasat printre cele mai performante economii din regiune. El a menționat că această evoluție a impulsionat dinamica PIB-ului și, implicit, a afectat gradul de intermediere printr-o modificare accelerată a numitorului. Chiar dacă, concomitent, s-au înregistrat creșteri substanțiale în volumul de credite noi acordate, acestea nu au fost suficiente pentru ca stocul total de credite - și, prin extensie, activele bancare - să țină pasul cu viteza de creștere a economiei.
'Intermedierea redusă nu este rezultatul unei singure disfuncționalități, ci exprimă un ansamblu de cauze structurale, comportamentale și instituționale, care trebuie înțelese în toată complexitatea lor. Pentru a ilustra mai clar structura elaborată a acestor mecanisme, aș dori să mă opresc, într-o primă etapă, asupra segmentului creditului ipotecar. România se distinge, în acest domeniu, prin trei trăsături particulare în contextul Uniunii Europene: deține cea mai ridicată rată de proprietari de locuințe; înregistrează o pondere semnificativă a tranzacțiilor imobiliare efectuate cu bani lichizi, în afara creditului bancar; și, deși poate părea surprinzător, țara noastră se află printre statele europene cu cele mai scăzute prețuri la proprietățile rezidențiale. Cred că trebuie spus clar: aceste trăsături nu reprezintă vulnerabilități în sine. Ele pot fi interpretate ca expresii ale unei bunăstări relative - un rezultat al unor politici de locuire, al structurii sociale și al unui comportament prudent al populației. Totuși, în mod paradoxal, ele limitează volumul creditului ipotecar. În același timp însă, contribuie la o formă de echilibru economic și social', a spus Leonardo Badea.
În mod similar, și în cazul companiilor, Leonardo Badea a precizat că au fost identificate câteva trăsături structurale care influențează în mod semnificativ nivelul de intermediere bancară în România.
'De exemplu, prevalența creditului comercial între firme amplifică riscul de contagiune în fața unor șocuri adverse, mai ales în condițiile în care furnizorii de astfel de credite nu dispun, de regulă, de capacitatea de absorbție a riscurilor pe care o au instituțiile de credit. Reamintesc faptul că România este țara cu cea mai mare utilizare a creditului comercial la nivelul UE, reprezentând circa 20% din pasivul bilanțier agregat. În 2023, datoriile comerciale la nivelul companiilor nefinanciare au înregistrat o creștere de 7% față de anul precedent, la 421 miliarde lei - de peste două ori mai mult decât creditarea bancară. Acestea au o rată de neperformanță, calculată ca pondere a restanțelor față de furnizori în total datorii comerciale, de 11%, semnificativ mai mare față de rata de neperformanță aferentă creditelor bancare. Totodată, un segment consistent de companii mari preferă creditarea externă în valută, ceea ce face ca îndatorarea privată externă să crească, contribuind la presiuni suplimentare asupra echilibrelor macroeconomice, situație nejustificată în contextul în care resursele interne de finanțare sunt consistente, iar raportul credite/depozite se menține sub 70%', a explicat Leonardo Badea.
Potrivit acestuia, rezultă de aici cel puțin o oportunitate nevalorificată, aceea de a transforma mai eficient economisirea internă în creditare productivă.
Leonardo Badea a afirmat că atât timp cât sistemul bancar dispune de lichiditate adecvată și stabilă, preferința unor companii pentru finanțare externă semnalează, mai degrabă, provocări de competitivitate ale ofertei interne de creditare, decât constrângeri reale de resurse.
'De asemenea, având acces limitat la finanțarea bancară, un număr mare de companii cu capitaluri proprii negative consumă resurse, capital și forță de muncă, care ar putea fi direcționate spre entități mai productive. Ele perpetuează o alocare ineficientă a factorilor de producție, limitează potențialul de creștere economică, întrețin fragilitatea și volatilitatea ofertei și pieței muncii pe timp de criză. Numărul companiilor subcapitalizate a fost în 2023 de 260.000 companii, o creștere cu 9% față de anul anterior, acestea ajungând să reprezinte 31% din totalul firmelor din economie.
Chiar și în acest context, orice planuri care vizează o creștere a intermedierii financiare trebuie construite cu grijă - având permanent în vedere nevoia de sustenabilitate, reziliență și robustețe a sistemului financiar. Pentru că nu orice creștere este benefică - ci doar aceea care are la bază fundamente solide, este diferențiată, adaptată și însoțită de mecanisme robuste de evaluare a riscurilor', a mai spus Leonardo Badea.
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României a participat miercuri la conferința cu tema 'Ancore strategice pentru dezvoltarea sectorului bancar în noul context global', organizată de BNR și Academia de Studii Economice București. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Daraban (CCIR): Piețele din Caraibe, o regiune cu un potențial semnificativ pentru antreprenorii români
Piețele din Caraibe este o regiune cu un potențial semnificativ pentru antreprenorii români care desfășoară activități în turism, investiții în infrastructură, industria alimentară și procesarea produselor agricole, pescuit și acvacultură, susține președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban.
Cristian Păun: Taxa pe stâlp aduce un stres inutil mediului de afaceri din România
Taxa pe stâlp nu aduce bani mulți la bugetul statului, nici nu rezolvă dezechilibrul bugetar și, în plus, aduce un stres inutil mediului de afaceri din România, având în vedere taxele vamale cu care se va confrunta în perioada următoare, consideră Cristian Păun, profesor universitar de economie. 'Eu cons
Operatorii din transport trebuie să afișeze în interiorul mijloacelor de transport plăcuțe cu prețul călătoriei, în sistem braille
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a transmis joi, spre publicare în Monitorul Oficial, un Ordin conform căruia operatorii economici din domeniul transportului public trebuie să se asigure că în interiorul mijloacelor de transport există plăcuțe cu afișarea prețului per călătorie, mesajul fiind transmis în sistem braille, p
ANAF: Fraudă de peste un milion de lei identificată în domeniul comerțului online cu parfumuri
Inspectorii antifraudă au verificat un operator economic din Hunedoara care vindea parfumuri pe un site specializat și au constatat că persoanele care controlează societatea s-au sustras de la declararea vânzărilor și implicit a taxelor și impozitelor aferente, prejudiciul fiind estimat la peste un milion de lei. 'Inspectorii din cad
România a înregistrat anul trecut, pe relația cu SUA, un excedent comercial de peste 968 milioane euro (INS)
România a exportat anul trecut în Statele Unite ale Americii produse în valoare de peste 2,283 miliarde euro și a importat de 1,315 miliarde euro, rezultând un excedent comercial pe relația cu SUA de 968 milioane euro, conform datelor Institutului Național de Statistică, transmise la solicitarea AGERPRES. Valori ridicat
VIDEO Măsurile pentru reducererea la minimum a impactului tarifelor impuse de SUA vor fi discutate punctual săptămâna viitoare (ministru)
Guvernul pregătește deja scheme de ajutor pentru sectoarele care ar putea avea de suferit în urma noilor tarife impuse de Statele Unite, iar măsurile propuse vor fi discutate punctual săptămâna viitoare cu cei afectați, astfel încât să fie redus la minimum impactul asupra companiilor românești al acestor tarife, a declarat joi, la briefi
VIDEO Tanczos Barna: Am aprobat Ordonanța de Urgență prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile speciale
Guvernul a aprobat joi Ordonanța de Urgență prin care a modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile speciale, a declarat, joi, vicepremierul și ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, după ședința de Guvern. 'Astăzi am aprobat Ordonanța de Urgență prin care am modificat reglementările privind impozitul pe construcțiile special
Negrescu: În plin război comercial, Guvernul aprobă taxa pe stâlp; România calcă din nou în străchini
România va simți efectele taxelor vamale de 20% impuse de SUA Uniunii Europene din prisma relațiilor comerciale pe care le are cu celelalte țări europene, mai ales cu Germania, Franța, Italia și Spania care exportă puternic în SUA, a declarat joi, pentru AGERPRES, consultantul economic, Adrian Negrescu. În opinia sa, Rom&acir
Dobre (TradeVille): Concurența pe care o face statul duce și la creșterea numărului de investitori; avem mai mulți investitori la Bursă cu Fidelis
Concurența pe care o face statul, prin emisiuni precum Fidelis, duce și la creșterea numărului de investitori, iar pentru companiile care au rezultate bune există investitori, a explicat, joi, Alexandru Dobre, director general adjunct, TradeVille, în cadrul evenimentului de listare a două noi emisiuni de obligațiuni pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare al
Burnete (Concordia): Impactul taxelor impuse de SUA se va vedea în România în industria auto, a mobilei sau articolelor din oțel
Exporturile directe ale României către Statele Unite reprezintă aproximativ 2% din totalul exporturilor naționale, însă impactul indirect al noilor taxe impuse de SUA poate fi resimțit în sectoare precum industria auto, a mobilei și a produselor din lemn, articolelor din oțel, fier, dar și a produselor din cauciuc și derivate, cea a echipamentelor i
VIDEO INTERVIU/Vevera (ICI): Zona umană va rămâne indispensabilă în ceea ce înseamnă dezvoltarea proiectelor și dezvoltarea zonei de tehnologie
Inteligența artificială a reușit să acopere o parte din deficitul de personal, preluând partea de acțiuni repetitive, de programare basic, dar zona de creativitate, cea de dezvoltare, vor rămâne clar zone umane la acest moment, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, directorul general al ICI București, Adrian-Victor Vevera.
Bontea (ANCOM): Suntem mai aproape de o piață poștală centrală pe colet, iar comerțul electronic este motorul
România se află tot mai aproape de o piață poștală centrală pe colet, iar comerțul electronic este motorul, 80% din traficul de colete provenind din cumpărăturile online, care generează peste jumătate din veniturile sectorului, a declarat, joi, vicepreședintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Vlad Bontea,
UPDATE Circulația feroviară a fost reluată pe distanța Teregova - HM Poarta
Circulația feroviară a fost reluată în condiții de siguranță pe distanța Teregova - HM Poarta, joi după-amiaza la ora 12:58, a anunțat Compania Națională de Căi Ferate 'CFR' SA. 'Personalul feroviar din cadrul Sucursalei Regionale de Căi Ferate Timișoara a acționat în zona afectată, împreună cu utilajele din dotar
Despăgubirile plătite de asigurători în baza polițelor RCA au crescut cu 38%
Despăgubirile plătite anul trecut de companiile de asigurări, în baza polițelor RCA, au crescut cu 38%, până la peste 4,7 miliarde lei, potrivit unui comunicat de presă al Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). Acestei valori i se adaugă și despăgubirile plătite de FGA - Fondul de Ga
Curtea de Conturi semnalează necesitatea reproiectării Sistemului național de adăpostire a populației în caz de conflict armat
Curtea de Conturi recomandă autorităților responsabile să elaboreze o Concepție națională a adăpostirii populației în situație de conflict armat, ca activitate pe timp de pace de pregătire a adăpostirii populației, întrucât actuala organizare a Sistemului național de adăpostire din România nu asigură o protecție suficientă a populației î